„Când un avocat candidează la o funcţie din profesie şi este ales, orice discuţie despre lipsa democraţiei trebuie să înceteze!”. Interviu cu av. Ion Dragne, decan al Baroului București și vicepreședinte al UNBR

Legal Magazin: Sunteți unul dintre cei mai experimentați și recunoscuți avocați litiganți din Romȃnia, aveți experiență în probleme de drept fiscal, administrativ și comercial, sunteți arbitru în unele proceduri arbitrale naționale și internaționale, predați drept procesual civil la catedră, dar sunteți și fondator al Societății de Avocați Dragne & Asociații. Ați fost prodecan al Baroului București, astăzi sunteți din nou Decan și vicepreședinte al UNBR. De câte ori pe săptămână și/sau pe lună vă simțiți excedat de obligații? Cum le prioritizați?

Av. Ion Dragne: Da,  viața în profesia de avocat mi-a oferit, pe lângă realizările de zi cu zi,  onoarea de a fi ales de către colegii mei ca prodecan, decan al Baroului București, iar de anul trecut și ca vicepreședinte al Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR). Cum s-ar spune, am mai multe slujbe, dar, în fiecare dintre funcțiile pe care le dețin în profesia de avocat, am alături de mine oameni inimoși și competenți, care mă sprijină, avocați și angajați, colaboratori, prieteni. Fără ajutorul lor, nu aș face față la tot ceea ce presupune exercitarea celor două funcții – de decan, vicepreședinte al profesiei la nivel național, în afara poziției de  coordonator al unei societăți de avocatură.

Nu sunt arbitru, pentru că am considerat, poate bine sau greșit, voi vedea, că e mai greu să fii și judecător și avocat, așa că am ales să rămân cu ce am învățat să fac acum 25 de ani.

Legal Magazin: Conduceți cel mai important barou din țară, cu cel mai mare număr de membri. Sunt problemele cu care vă confruntați la cârma sa proporționale cu mărimea baroului?

Av. Ion Dragne: Da, sunt decanul unui barou cu peste 10.000 de avocați, așa că gestionez, împreună cu colegii din consiliu, nevoile specifice unei comunități profesionale mari.

În același timp, avocații din Baroul București trăiesc și își desfășoară activitatea într-un oraș mare, o metropolă europeană, așa încât ne adaptăm relativ ușor la schimbările frecvente pe care ni le aduce viața.

Avem, cum este normal pentru o mare familie profesională, cabinete individuale, societăți mici, medii și mari de avocați, un mare număr de oameni bine pregătiți, care vin în fiecare an în profesie, schimbări care intervin  zi de zi. Împreună cu cei 14 consilieri din Consiliul Baroului București, cu prodecanii Flavia Teodosiu și Daniel Fenechiu, fac tot ce pot să le fac mai ușoară viața profesională, cu servicii administrative transparente și eficiente. În rest, viața avocaților, de oriunde, e una bazată pe concurență loială și nu poate fi concepută altfel.

Legal Magazin: În 2015, la preluarea primului mandat de Decan al Baroului București, ați propus și s-a aprobat, în ședința de consiliu, reducerea indemnizației decanului și a prodecanilor la nivelul celor cuvenite consilierilor după ce a căzut la vot o propunere și mai ambițioasă – aceea ca funcțiile de conducere și demnitățile din Baroul București să nu fie remunerate în nici un fel, pentru a se face dovada că avocații candidează pentru binele profesiei, nu pentru avantaje personale. A fost o măsură care a ajutat, a avut priză și putere de exemplu?

Av. Ion Dragne: Am luat exemplul altor barouri, în care demnitatea de decan sau consilier este necorelată cu primirea unor indemnizații. Am devenit membru al Consiliului Baroului București  la o vârstă la care, din fericire, nu am avut nevoie de alte stimulente financiare în afara celor obținute din profesie, așa încât pot să susțin interesele baroului și ale profesiei fără să primesc o indeminizatie, oricum modestă ca valoare. Pe de altă parte, nici o muncă nu trebuie să fie neplătită, așa că înțeleg și părerile opuse.

„Nu am avut nevoie de alte stimulente financiare în afara celor obținute din profesie, așa încât pot să susțin interesele baroului și ale profesiei fără să primesc o indeminizatie, oricum modestă ca valoare”.

Legal Magazin: Se poate vorbi la fiecare alegere și realegere a unei persoane într-o funcție de reprezentare a profesiei (barou, Uniune de profil) că se produce o împrospătare a relației acelei instituții cu avocații membri? Este bună schimbarea sau lucrurile pot continua într-o aceeași formulă, dacă direcția este constructivă și corectă?

Av. Ion Dragne: Sunt „contemporan” cu adoptarea Legii 51 din 1995 privind exercitarea profesiei de avocat, am fost admis în același an în avocatură. Legea a adus, între alte lucruri bune, posibilitatea profesiei să-și aleagă reprezentanții, fără tutela sau intervenția statului, cum am înțeles că era înainte de 1989. Este una dintre măsurile independenței profesiei de avocat, deci nu poate fi pusă în discuție, nici măcar la nivel principial.

Ca și în societate, în prezent este o discuție  despre „eternizarea” unor avocați în funcțiile de conducere ale profesiei de avocați. În perioadele de campanie electorală a devenit chiar „colorată”, fără a aduce, neapărat, un plus la imaginea profesiei în societate. Dar între dezbatere și lipsa ei, am ales, intotdeaunea, prima opțiune, pentru că știu, din vremurile care au trecut, ce înseamnă lipsa ei.

Când un avocat candidează la o funcție din profesie și este ales, orice discuție despre lipsa democrației trebuie să înceteze.

Pe de altă parte, profesia are mereu nevoie de înnoire, așa încât moderația omului și evoluția vieții ar trebui să dea răspunsul la întrebarea dumneavoastră.

„Susținem și încurajăm cât mai mulți avocați să participe la conducerea statului, pentru că știm că fac bine democrației și ordinii de drept”.

Legal Magazin: Conduceți, ca vicepreședinte UNBR și membru al Comisiei Permenente, un grup de lucru constituit din 10 colegi care observă și gestionează problematica deontologiei profesionale, inclusiv publicitatea. Problema publicității societăților și cabinetelor de avocatură a tot fost dezbătută și urmărită, amendată cu dispoziții la nivelul Uniunii, dar a rămas încă incomplet lămurită, mai ales odată cu explozia digitalizării și a oportunităților din social media. Credeți că va reveni curând acest subiect pe masa conducerii executive a UNBR?

Av. Ion Dragne: Lucrăm la un ghid de practici profesionale pentru online și sunt convins că subiectul va fi actual nu doar acum, ci și în viitor. Trebuie să avem o justă măsură între regulile de precauție profesională și nevoia de a fi cunoscuți de potențialii clienți, mai ales în condițiile în care oricine scrie ce vrea pe internet.

Legal Magazin: Participați adesea la întâlnirile de lucru pe care conducerea UNBR le are cu diverse alte structuri ale Statului, ale sistemului de justiție, cu organizații de reprezentare ale altor profesii juridice, societate civilă etc. Unde ați reperat cea mai mare receptivitate, deschidere și dorință de conlucrare?

Av. Ion Dragne: Până  acum, din fericire, în toate întâlnirile pe care le-am avut, ca avocat din Baroului București sau ca reprezentant al Uniunii, profesia de avocat a fost privită cu respect, cu deschidere și dorința de colaborare. Sunt adeptul dialogului cu toate autoritățile cu care  conlucrăm pentru realizarea funcției apărării. Când vor apărea situații de alertă, nu voi ezita să iau atitudine, în mod individual sau prin intermediul organelor colegiale din care fac parte.

Legal Magazin: Cum se tolerează mutual în conducerea UNBR eventualele opinii politice? Se poate face lobby pentru interesele avocaților în structurile decizionale din exterioriul Uniunii dacă există  simpatii de partid? Care este linia roșie care nu poate fi depășită de cetățenul avocat partizan și persoana investită să reprezinte cu echilibru întreaga breaslă?

Av. Ion Dragne: Nu am văzut, din 2007, de când sunt în conducerea Baroului București, o tendință de a duce baroul într-o zonă sau alta a lumii politice. Au fost cereri a unor colegii să luăm diverse poziții, un pic partizane, însă am mers, împreună cu colegii care au făcut parte din conducerea profesiei, pe ideea că trebuie să facem o singură politică – cea a profesiei de avocat.

Susținem și încurajăm cât mai mulți avocați să participe la conducerea statului, pentru că știm că fac bine democrației și ordinii de drept. După ce sunt aleși sau numiți, este problema lor de conștiință și caracter să sprijine și profesia din care provin, în limitele legii și cu respectarea independenței profesiei de avocat, inclusiv față de mediul politic.

* Este extras din Revista LEGAL MAGAZIN nr. 31 – ediție specială dedicată aniversării a 25 de ani de avocatură modernă