Când dreptul devine doar o umbră a interesului. Despre tehnica și arta concilierii ca negociere asistată

Nicolae Cîrstea: Suntem împreună la Timișoara, cu dna prof. Marieta Avram, om cu ștate vechi, dna profesor, în activitatea bancară, dar și extra-bancară, de o bună perioadă de timp. Bine vă regăsim!

Marieta Avram: Bună ziua!

Nicolae Cîrstea: Cum se vede lumea băncilor din afara sistemului bancar?

Marieta Avram: Din afara sistemului bancar, adică…?

Nicolae Cîrstea: Din afara poziției de director al Direcției Juridice de la BRD, pe care ați deținut-o mulți, mulți ani.

Marieta Avram: A, bun, am înțeles acum întrebarea. Mulțumesc pentru această întrebare. Și dinăuntru, și din afară, lumea bancară trece, în această perioadă, prin prefaceri, prin schimbări care sunt foarte importante. Și, în principal, am în vedere toată legislația privind protecția consumatorilor și contenciosul legat de această problematică. Iar după părerea mea, s-au făcut pași importanți în această direcție, în sensul că, în prezent, avem o legislație, alta decât acum 10-12 ani, când s-au încheiat contractele de credit care și astăzi sunt disputate în fața instanțelor judecătorești. Așadar, avem o legislație a protecției consumatorilor, în mare parte armonizată cu directivele europene, sistemul bancar a conștientizat că aceasta este o dimensiune importantă în relația cu clientela – vorbesc de persoanele fizice – și deja se remarcă o deschidere semnificativă spre soluționarea amiabilă a disputelor, a litigiilor în acest domeniu.

Nicolae Cîrstea: Practic, Alternativ banking – tema Conferinței de Drept bancar de anul acesta de la Timișoara. În practică, aceste alternative la o dispută în justiție încep să aibă roade, și din punct de vedere al business-ului, dar și din punct de vedere al procentelor de posibile litigii care se rezolvă în acest fel?

Marieta Avram: Da, CSALB-ul a fost înființat în baza OUG nr. 38/2016 și putem spune că, în prezent, începe să dea roade. Suntem încă la început. Totuși, numărul cauzelor a crescut, adică am în vedere numărul cererilor pe care le formulează consumatorii pentru a soluționa amiabil diferendele, litigiile pe care le au cu băncile, iar rata de succes și gradul de satisfacție sunt destul de ridicate. Adică, într-o proporție de peste 70% se realizează un acord, se găsește, așadar, o soluție reciproc avantajoasă, de tip win-win, care să satisfacă și standardul instituit de lege de protecția consumatorului, cât și interesele băncii. De altfel, față de procedura judiciară, această procedură de soluționare amiabilă a litigiilor prezintă multiple avantaje – și în ceea ce privește durata, care este mult redusă față de durata unui proces, dar mai ales în termen de costuri; și aici am în vedere costurile în ceea ce-l privește pe consumator, pentru că această procedură este gratuită pentru consumator, și insist asupra acestui element. Pare incredibil, pentru că noi, oamenii, ne-am obișnuit ca orice facem și orice procedură să implice un cost. Ei bine, pentru consumator este gratuită. De asemenea, este gratuită și pentru bancă, în sensul că nu se plătește nimic direct către banca implicată în această procedură. Iată, deci, un avantaj foarte important, spre deosebire de proces în fața instanței. E adevărat că, atunci când consumatorul formulează o acțiune în instanță este scutit de taxă de timbru, dar nu este scutit de celelalte costuri aferente acestei proceduri judiciare. Așadar timp, așadar cost; și mai este un avantaj foarte important: practic se restabilește, în cadrul acestei proceduri, relația. Pentru că aici nu vorbim doar de o problemă punctuală, privind comisioanele, privind dobânzile. Trebuie să avem în vedere că unele contracte sunt încheiate pe o durată foarte mare de timp. Hai să ne imaginăm un credit ipotecar pe durată de 30 de ani. Iertați-mă, poate să dureze un asemenea contract și o asemenea relație cu banca mai mult decât o căsătorie. Căsătoria o poți desface prin acord foarte repede în zilele noastre. Ei bine, această relație pe termen lung trebuie însănătoșită și procedura de soluționare alternativă permite continuarea relației pe o bază nouă. Și acesta este un mare câștig, plus satisfacția personală, pe care o are în special consumatorul, de a fi putut discuta direct cu banca, de a negocia, de a dobândi încredere în sine că are această putere de a rezolva problema și de a sta față în față cu reprezentanții băncii și a spune care este interesul lui.

Nicolae Cîrstea: Din punctul meu de vedere, o evoluție foarte importantă la nivel social a avut-o și accesul la creditare mai facil, care a început în anii 2003-2004. Recunosc că sunt un beneficiar al creditării bancare și tot ce am reușit să construiesc până acum s-a făcut în parteneriat cu banca. Mă bucur să regăsesc, iată, aici, la Timișoara, cuvinte ca și „conciliere”, „echilibru”, „parteneriat”, pe care nu numai dumneavoastră le-ați rostit, dar și colegii dumneavoastră și, cu atât mai mult, reprezentanții Băncii Naționale, respectiv ai Băncii Comerciale Române. Aș vrea, dna profesor, să ne transmiteți care sunt concluziile la care ați ajuns în ceea ce privește tema pe care ați susținut-o la această conferință, cu titlul „Când dreptul devine doar o umbră a interesului. Despre tehnica și arta concilierii ca negociere asistată”.

Marieta Avram: Am dorit să transmit în principal următorul mesaj: optimism și încrederea pe care o am că cea mai bună cale de rezolvare a problemelor și de soluționare a disputelor, în această materie, este concilierea sau medierea.

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc, dna profesor. Practic, putem reflecta evoluția societății românești în ceea ce s-a întâmplat în sistemul bancar românesc, o evoluție importantă, o evoluție cu adevărat, în ultimii 20 de ani în România. Vă mulțumesc și eu.

Marieta Avram: Și eu vă mulțumesc.