149 views
Alegerile prezidențiale din acest an rămân în atenția mass/media printr-o serie de declarații. Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat, vineri, la Râmnicu Vâlcea, că dacă se va decide să candideze la președinția României, o va face doar ca independent, excluzând astfel o posibilă revenire în PSD.
„Eu nu evit susţinere din partea unor partide. Nu asta este ideea, dar în esenţă sunt absolut hotărât dacă voi candida, să candidez ca independent, pentru că eu cred că un preşedinte al naţiunii române trebuie să îi reprezinte pe toţi românii şi pe toate româncele. Nu ai culoare de partid, iar ficţiunea asta din Constituţia României că un preşedinte aparţinând unui partid, propulsat de un partid, ajunge la Cotroceni şi peste noapte se transformă în cineva independent şi deasupra intereselor de partid este efectiv o ficţiune şi de multe ori chiar o minciună. Şi se pare că nici nu a funcţionat… De aceea cred că este nevoie de cineva care să lucreze cu partidele, dar care să reprezinte interesele tuturor. (…) De aceea, cred că este nevoie de cineva care să fie un preşedinte ca la carte, care să respecte Constituţia şi să-i reprezinte pe toţi românii. Şi acest lucru cred că este o necesitate politică şi istorică pentru România”, a spus Geoană în cadrul unei conferinţe de presă, arată Cotidianul.
Mircea Geoană a precizat că se va hotărî cu privire la candidatura sa la funcţia de Președinte al României abia la finalul mandatului său la NATO.
„Puţină răbdare. Mandatul meu la vârful NATO se apropie de sfârşit. Se împlinesc cinci ani de când fac această muncă. (…) Dar, aşa cum am spus-o şi alte dăţi, până în ultima zi de mandat îmi fac datoria acolo, iar a doua zi după ce termin mandatul la NATO am să mă întorc acasă şi am să comunic decizia şi intenţia cu privire la capitolul următor al vieţii mele”, a adăugat secretarul general adjunct al NATO, mai scrie Cotidianul.
Liberalii continuă promovarea președintelui Nicolae Ciucă printr-o serie de întâlniri în teritoriu și prin campania publicitară de promovare a viitoarei cărți a președintelui PNL. Crin Antonescu, fost președinte al PNL, critică dur campania de promovare a cărții scrise de Nicolae Ciucă.
„Cu o notă de ironie, fostul lider al PNL a comentat modul în care este promovat actualul președinte al partidului, sugerând că abordarea actuală nu este una adecvată”, notează România liberă.
„Domnul Ciucă, un om cumsecade şi care nu e un măscărici (…) nu se potriveşte, chiar dacă va scrie un bestseller nu se potriveşte cu imaginea de scriitor şi eseist. Iertaţi-mă, nu poţi să faci aceste lucruri! Tot ce sper e că această carte, dacă apare, să nu fie secretizată şi ea; totuşi, o carte este destinată publicului cum, în principiu, e şi o teză de doctorat”, a declarat Crin Antonescu, la Digi 24, scrie România liberă.
Cancelarul german, Olaf Scholz, va efectua o vizită de lucru în Republica Moldova pe 21 august, la invitaţia Președintei Maia Sandu, iar pe 27 august, cu ocazia Zilei Independenţei, ţara va fi vizitată de președinții celor trei ţări baltice, informează preşedinţia de la Chişinău.
„Vizita lui Olaf Scholz evidenţiază relaţiile bilaterale puternice dintre cele două ţări, menţionează sursa citată, Germania fiind unul dintre cei mai importanţi parteneri ai Republicii Moldova în procesul de modernizare şi aderare a ţării la Uniunea Europeană. Ultima vizită bilaterală a unui cancelar german în Republica Moldova a avut loc acum 12 ani”, scrie România liberă.
„Pe 27 august, cu ocazia Zilei Independenţei, Republica Moldova va fi vizitată de preşedinţii celor trei ţări baltice: Alar Karis, preşedintele Estoniei, Edgars Rinkevics, preşedintele Letoniei, şi Gitanas Nauseda, preşedintele Lituaniei. Prezenţa celor trei lideri la Chişinău este o dovadă a sprijinului constant şi solid pe care ţările baltice îl acordă Republicii Moldova în parcursul ei european, precizează preşedinţia R. Moldova”, mai arată România liberă.
„Forţele aeriene ucrainene au distrus încă un pod strategic peste râul Seim în regiunea Kursk din Rusia, limitând capacitatea de aprovizionare a unui grup rus care se opune avansului ucrainean”, scrie News.ro, citând Reuters.
„Kievul a precizat că a cucerit peste 80 de aşezări pe o suprafaţă de 1.150 km pătraţi în regiunea Kursk de la lansarea unei ofensive surpriză peste graniţă la 6 august, cea mai mare invazie în Rusia de după cel de-al Doilea Război Mondial”, mai scrie News.ro.
„Incursiunea militară a Ucrainei în Kursk vizează crearea unei zone tampon pentru a preveni atacurile transfrontaliere ale forţelor Moscovei”, a declarat, duminică, Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, relatează News.ro, citând CNN.
„Acum, sarcina noastră principală în cadrul operaţiunilor defensive globale este: să distrugem cât mai mult potenţial de război rusesc posibil şi să desfăşurăm acţiuni contraofensive maxime”, a mai arătat Zelenski, scrie News.ro.
„Tot ceea ce provoacă pierderi armatei ruse, statului rus, complexului lor militar-industrial şi economiei lor contribuie la prevenirea extinderii războiului şi ne apropie de un sfârşit just al acestei agresiuni”, a mai declarat Zelenski, mai notează News.ro.
„Rusia a înregistrat pierderi semnificative de peste 598.000 de militari de la începutul invaziei sale în Ucraina, potrivit declarațiilor oficialilor ucraineni, citate de The Guardian”, scrie România liberă.
„Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat că, de la lansarea ofensivei ruse pe 24 februarie 2022, armata rusă a pierdut un număr impresionant de 598.180 de soldați pe teritoriul ucrainean. Raportul detaliat prezentat sâmbătă subliniază că, pe lângă pierderile de personal, Rusia a suferit și pierderi materiale considerabile. Armata rusă a pierdut 8.501 tancuri, ceea ce reprezintă o parte semnificativă a capacității sale blindate. De asemenea, 16.473 vehicule blindate de luptă și 16.985 sisteme de artilerie au fost distruse sau capturate de forțele ucrainene”, mai arată România liberă.
„Aurul a atins un nou nivel istoric vineri, de 2.492,55 dolari uncia (0 uncie = 28.349523125 g), depăşind precedentul record de la jumătatea lui iuli Aurul a atins un nou nivel istoric vineri, de 2.492,55 dolari uncia depăşind precedentul record de la jumătatea lui iulie, în contextul în care investitorii recurg la această valoare de refugiu în urma perspectivei unei scăderi a ratelor americane şi unor riscuri geopolitice”, relatează Gândul, citând AFP.
Seară liniștită!
