Cancelarul german, Olaf Scholz, și președinții statelor baltice vor vizita Republica Moldova

Alegerile prezidențiale din acest an rămân în atenția mass/media printr-o serie de declarații. Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat, vineri, la Râmnicu Vâlcea, că dacă se va decide să candideze la președinția României, o va face doar ca independent, excluzând astfel o posibilă revenire în PSD.

„Eu nu evit susținere din partea unor partide. Nu asta este ideea, dar în esență sunt absolut hotărât dacă voi candida, să candidez ca independent, pentru că eu cred că un președinte al națiunii române trebuie să îi reprezinte pe toți românii și pe toate româncele. Nu ai culoare de partid, iar ficțiunea asta din Constituția României că un președinte aparținând unui partid, propulsat de un partid, ajunge la Cotroceni și peste noapte se transformă în cineva independent și deasupra intereselor de partid este efectiv o ficțiune și de multe ori chiar o minciună. Și se pare că nici nu a funcționat… De aceea cred că este nevoie de cineva care să lucreze cu partidele, dar care să reprezinte interesele tuturor. (…) De aceea, cred că este nevoie de cineva care să fie un președinte ca la carte, care să respecte Constituția și să-i reprezinte pe toți românii. Și acest lucru cred că este o necesitate politică și istorică pentru România”, a spus Geoană în cadrul unei conferințe de presă, arată Cotidianul.

Mircea Geoană a precizat că se va hotărî cu privire la candidatura sa la funcția de Președinte al României abia la finalul mandatului său la NATO.

„Puțină răbdare. Mandatul meu la vârful NATO se apropie de sfârșit. Se împlinesc cinci ani de când fac această muncă. (…) Dar, așa cum am spus-o și alte dăți, până în ultima zi de mandat îmi fac datoria acolo, iar a doua zi după ce termin mandatul la NATO am să mă întorc acasă și am să comunic decizia și intenția cu privire la capitolul următor al vieții mele”, a adăugat secretarul general adjunct al NATO, mai scrie Cotidianul.

Liberalii continuă promovarea președintelui Nicolae Ciucă printr-o serie de întâlniri în teritoriu și prin campania publicitară de promovare a viitoarei cărți a președintelui PNL. Crin Antonescu, fost președinte al PNL, critică dur campania de promovare a cărții scrise de Nicolae Ciucă.

„Cu o notă de ironie, fostul lider al PNL a comentat modul în care este promovat actualul președinte al partidului, sugerând că abordarea actuală nu este una adecvată”, notează România liberă.

„Domnul Ciucă, un om cumsecade și care nu e un măscărici (…) nu se potrivește, chiar dacă va scrie un bestseller nu se potrivește cu imaginea de scriitor și eseist. Iertați-mă, nu poți să faci aceste lucruri! Tot ce sper e că această carte, dacă apare, să nu fie secretizată și ea; totuși, o carte este destinată publicului cum, în principiu, e și o teză de doctorat”, a declarat Crin Antonescu, la Digi 24, scrie România liberă.

Cancelarul german, Olaf Scholz, va efectua o vizită de lucru în Republica Moldova pe 21 august, la invitația Președintei Maia Sandu, iar pe 27 august, cu ocazia Zilei Independenței, țara va fi vizitată de președinții celor trei țări baltice, informează președinția de la Chișinău.

„Vizita lui Olaf Scholz evidențiază relațiile bilaterale puternice dintre cele două țări, menționează sursa citată, Germania fiind unul dintre cei mai importanți parteneri ai Republicii Moldova în procesul de modernizare și aderare a țării la Uniunea Europeană. Ultima vizită bilaterală a unui cancelar german în Republica Moldova a avut loc acum 12 ani”, scrie România liberă.

„Pe 27 august, cu ocazia Zilei Independenței, Republica Moldova va fi vizitată de președinții celor trei țări baltice: Alar Karis, președintele Estoniei, Edgars Rinkevics, președintele Letoniei, și Gitanas Nauseda, președintele Lituaniei. Prezența celor trei lideri la Chișinău este o dovadă a sprijinului constant și solid pe care țările baltice îl acordă Republicii Moldova în parcursul ei european, precizează președinția R. Moldova”, mai arată România liberă.

„Forțele aeriene ucrainene au distrus încă un pod strategic peste râul Seim în regiunea Kursk din Rusia, limitând capacitatea de aprovizionare a unui grup rus care se opune avansului ucrainean”, scrie News.ro, citând Reuters.

„Kievul a precizat că a cucerit peste 80 de așezări pe o suprafață de 1.150 km pătrați în regiunea Kursk de la lansarea unei ofensive surpriză peste graniță la 6 august, cea mai mare invazie în Rusia de după cel de-al Doilea Război Mondial”, mai scrie News.ro.

„Incursiunea militară a Ucrainei în Kursk vizează crearea unei zone tampon pentru a preveni atacurile transfrontaliere ale forțelor Moscovei”, a declarat, duminică, Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, relatează News.ro, citând CNN.

„Acum, sarcina noastră principală în cadrul operațiunilor defensive globale este: să distrugem cât mai mult potențial de război rusesc posibil și să desfășurăm acțiuni contraofensive maxime”, a mai arătat Zelenski, scrie News.ro.

„Tot ceea ce provoacă pierderi armatei ruse, statului rus, complexului lor militar-industrial și economiei lor contribuie la prevenirea extinderii războiului și ne apropie de un sfârșit just al acestei agresiuni”, a mai declarat Zelenski, mai notează News.ro.

„Rusia a înregistrat pierderi semnificative de peste 598.000 de militari de la începutul invaziei sale în Ucraina, potrivit declarațiilor oficialilor ucraineni, citate de The Guardian”, scrie România liberă.

„Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat că, de la lansarea ofensivei ruse pe 24 februarie 2022, armata rusă a pierdut un număr impresionant de 598.180 de soldați pe teritoriul ucrainean. Raportul detaliat prezentat sâmbătă subliniază că, pe lângă pierderile de personal, Rusia a suferit și pierderi materiale considerabile. Armata rusă a pierdut 8.501 tancuri, ceea ce reprezintă o parte semnificativă a capacității sale blindate. De asemenea, 16.473 vehicule blindate de luptă și 16.985 sisteme de artilerie au fost distruse sau capturate de forțele ucrainene”, mai arată România liberă.

„Aurul a atins un nou nivel istoric vineri, de 2.492,55 dolari uncia (0 uncie = 28.349523125 g), depășind precedentul record de la jumătatea lui iuli Aurul a atins un nou nivel istoric vineri, de 2.492,55 dolari uncia  depășind precedentul record de la jumătatea lui iulie, în contextul în care investitorii recurg la această valoare de refugiu în urma perspectivei unei scăderi a ratelor americane și unor riscuri geopolitice”, relatează Gândul, citând AFP.

Seară liniștită!