Bucureștiul, capitala mondială a dreptului penal – INTERVIU cu prof. univ. dr. MIRCEA DUȚU

13 mai 2016
4 voturi, medie: 4,00 din 54 voturi, medie: 4,00 din 54 voturi, medie: 4,00 din 54 voturi, medie: 4,00 din 54 voturi, medie: 4,00 din 5 (4 votes, average: 4,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 1135
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 
Nicolae Cirstea

Nicolae Cîrstea: Prin deschiderea, miercuri 18 mai 2016, și desfășurarea timp de 3 zile a lucrărilor celei de a II-a Conferințe mondiale a Asociației Internaționale de Drept Penal (A.I.D.P. sau Asociația), cu tema Protecția mediului prin dreptul penal, Bucureștiul devine, pentru acest răstimp, „capitala internațională a dreptului penal” și a științei sale. De ce în România și acum manifestarea de o atare amploare și cu o asemenea tematică?

Conferintele Video Universul Juridic

 

Mircea Duțu: Înainte de toate deopotrivă ca o recunoaștere a unei glorioase tradiții a științei juridice românești și ca o confirmare a continuării sale astăzi, prin contribuțiile reprezentanților săi la dezvoltarea unor domenii noi, de avangardă precum dreptul penal al mediului.

Mircea Duțu
Este binecunoscut faptul că România, prin profesorul Iulian Teodorescu, pe atunci decanul Facultății de Drept din București, s-a numărat printre fondatorii, în anul 1924, ai A.I.D.P., iar savantul român Vespasian V. Pella, fondatorul dreptului internațional penal și președinte al Asociației în perioada 1946-1952, rămâne unul dintre pionierii și personalitățile fondatoare ale dreptului internațional penal, ale afirmării dreptului penal ca drept al păcii, precum și ca drept al viitorului. În fine, la capitolul tradiții, ar mai fi de menționat și desfășurarea, la București, în octombrie 1929, a celui de-al II-lea Congres internațional de drept penal care, prin tematica sa (cu probleme dezbătute ca: răspunderea penală a persoanei juridice, aplicarea de judecătorul unui stat a legilor penale străine ori judecătorul unic sau colegialitatea tribunalului) și concluziile teoretice formulate, confirmate ulterior în dezvoltarea dreptului pozitiv, s-a înscris ca un moment de referință în istoria A.I.D.P.

Întreruptă forțat în perioada 1947-1989, participarea „penaliștilor” români la activitatea Asociației internaționale a fost reluată după 1989, când s-a creat Asociația Română de Științe Penale (A.R.S.P.), care a devenit membră a A.I.D.P., și în colaborare cu care s-a organizat în România o serie de conferințe, inclusiv regionale.

Rolul hotărâtor l-a jucat, de această dată, Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române al cărui (fost) director adjunct, regretatul profesor George Antoniu, a fondat A.R.S.P. în 1994 și a reluat tradiția cooperării cu A.I.D.P.

Cu ocazia uneia dintre manifestările comune, reprezentanții Asociației internaționale au luat cunoștință de preocupările noastre în domeniul dreptului penal al mediului, s-au implicat la lansarea unor lucrări pe această temă și cum de mai mulți ani A.I.D.P. dorea să consacre o conferință mondială acestei problematici, deosebit de actuală, au considerat  că Bucureștiul este menit să o găzduiască.

Nicolae Cîrstea: Ce așteptări se prefigurează de la Conferință?

Mircea Duțu: Conferințele mondiale, manifestări inițiate de A.I.D.P. după anul 2000, și „despovărate” de aspectele organizatorice aferente Congreselor, își propun ca, în perioadele dintre acestea, să supună dezbaterii specialiștilor de pretutindeni problemele majore ale științelor penale. După prima reuniune de acest gen, desfășurată în 2007, la Guadalajara (Mexic), cu tema Dreptul penal în secolul XXI, cea de acum, de la București, își propune să analizeze o altă preocupare prioritară a prezentului: deschiderea dreptului penal spre complexa problematică ecologică, respectiv protecția mediului.

Tematica generală este astfel structurată încât să asigure o abordare complexă, multidimensională a temei, de la ideea centrală și cadrul său general, trecând prin stabilirea normelor, standardelor și mecanismelor de control, expunerea sistemelor regionale și interacțiunile dintre acestea și până la provocările de ordin procesual.

Se vor întâlni și intra în rodnic dialog puncte de vedere și reprezentanți ai marilor școlii de drept ale lumii, de pe toate continentele, experiențe marcate de specificul istorico-cultural și, în cele din urmă, preocupări comune de a aborda din perspectivă penală problema globală a umanității, starea mediului de existență al omului, a vieții pe planetă.

Totodată, pe acest fundal general al problemei, se vor confrunta cele două mari perspective de abordare a temei: pe de o parte, cea a penaliștilor „tradiționaliști”, iar, pe de alta, cea a  juriștilor environmentaliști; primii mai riguroși, cu aplicare spre soluții conformiste, ceilalți mai militanți, mai îndrăzneți și partizanii unor soluții radicale.

Din această „ciocnire a perspectivelor” sperăm să rezulte concluziile cele mai potrivite, adaptate și eficiente spre emergența acestei noi discipline științifice.

În orice caz, această dezbatere mondială va constata starea ideilor, va identifica deficiențele și plusurile și va trasa, pe cât posibil, jaloane pentru dezvoltările viitoare.

Nicolae Cîrstea: Sunt și aspecte care ar putea fi evitate, corectate în cadrul unor asemenea reuniuni științifice?

Mircea Duțu: Ca orice întreprindere umană și conferința noastră are deficiențele ei, dar ele pot fi depășite. Desigur, asistăm în prezent, și la o „reașezare” a cooperării științifice instituționalizate la nivel internațional în domeniul dreptului. Marile asociații ale juriștilor – de drept penal, civil, rural, istoria dreptului ș.a. – s-au înființat în perioada interbelică sau în anii 1950, și mai toate și-au stabilit sediul la Paris, în mod tradițional capitala europeană a științelor și culturii juridice. Ele au jucat înainte de 1989 un rol important în dialogul dintre juriștii de dincolo și dincoace de cortina de fier, de multe ori obstrucționată și redusă la minimum.

După 1990 această cooperare a cunoscut o revigorare prin revenirea și implicarea juriștilor din est, dar avansul și apoi dominația sistemului de common law  și a concepției   individualiste aferente  au corodat  cooperarea  profesională internațională,  mutându-se centrul de greutate în câmpul pieței libere și pe dialogul intercomercial. Din fericire, A.I.D.P. a rămas printre puținele „bastioane” ale cooperării științifice, cu vocație și deschidere mondială.  Domeniul dreptului mediului pare oarecum mai la adăpost de asemenea evoluții datorită „tehnicității” normelor, noutății conceptelor și metodelor sale și globalității problemelor ecologice. Revenind la cadrul concret al Conferinței noastre, mi se pare că el suferă de o oarecare subreprezentare a unor zone „juridice” importante, precum cea franceză sau cea a țărilor central și est-europene (ex-comuniste). Dar, poate fi considerată o noutate importantă breșa, deschiderea spre zona ex-sovietică, prin cooptarea la lucrări a reprezentanților Republicii Moldova. Într-o lume globală, dreptul se mondializează și el, iar răspunsul penal, mai ales în privința protecției mediului, devine unul fără frontiere și același pretutindeni.

Nicolae Cîrstea: Dintre subiectele concrete care vor fi abordate, puteți să menționați câteva subiecte mai deosebite ale Conferinței?

Mircea Duțu: Fără îndoială că fiecare intervenție, sesiune, atelier ș.a., prezintă importanța, semnificațiile și interesul său. Toate împreună vor putea oferi o imagine generală asupra protecției mediului prin dreptul penal, cu nuanțări, particularizări și perspective inedite și uneori chiar captivante. Totuși, pe acest fundal general, îmi permit să evoc frumusețea științifică și utilitatea dialogului direct aferent prezentării unor experiențe național-regionale în domeniu, precum cele ce vor fi prezentate de profesorul D. Uhlmann de la Universitatea din Michigan, fost procuror-șef al secțiunii pentru mediu a Departamentului de Justiție din S.U.A. sau de profesorul Wang Xiumei, din China, mai multe intervenții privind situația din U.E., țările în tranziție din Europa Centrală și de  Est sau statele membre ale Comunității Statelor Independente (începând cu exemplul Republicii Moldova).

Interesante vor fi, desigur, și referirile privind propunerile vizând încheierea unor convenții internaționale referitoare la ecocrime, ecocid, instituirea unei Curți Penale Internaționale pentru  Crimele Internaționale de Mediu, a unui Procuror internațional specializat ș.a.

Nicolae Cîrstea: În încheierea dialogului nostru, v-aș ruga, domnule profesor Mircea Duțu, să arătați succint care ar fi corolarul celor menționate mai sus în legătură cu – îndrăznesc să afirm – unul dintre cele mai importante evenimente științifice juridice organizate vreodată în țara noastră?

Mircea Duțu: Cea de-a doua Conferință mondială a A.I.D.P. are toate premisele să se constituie ca o reușită în activitatea a Asociației și un moment de referință în dezvoltarea teoriei și practicii dreptului penal al mediului. Concluziile sale vor fi transmise factorilor interesați, lucrările discutate în lumea științifică și sperăm că, prin aceasta, dreptul penal, ca garant al protecției mediului, se va afirma, încă o dată, ca un drept al viitorului. În orice caz, școala juridică românească va înregistra o nouă recunoaștere, de această dată chiar mondială, și Bucureștiul se va înscrie astfel pe harta marilor reuniunii consacrate științelor penale.

Bucureștiul, capitala mondială a dreptului penal – INTERVIU cu prof. univ. dr. MIRCEA DUȚU was last modified: mai 12th, 2016 by Mircea Duțu
0 Shares

Vă recomandăm:

Despre autor:

Mircea Duțu

Mircea Duțu

Este Președinte al Universității Ecologice București și Director al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române.
A mai scris:

Abonează-te la newsletter