Bilanțul primului an de mandat

Nicolae Cîrstea: Dle decan, mergem puțin mai departe: admiterea la Facultatea de Drept în 2020. Ne puteți da câteva repere ale modului cum a fost organizată, câți candidați au fost anul trecut pe loc? Se dă examen, nu se mai dă examen la Facultatea de Drept?

Răzvan Dincă: Facultatea de Drept a păstrat examenul și în perioadele în care era, practic, singura facultate care menținea această formă de admitere – este, practic, o marcă a tradiției și a calității noastre. Așa că, și în perioada grea a pandemiei, când marea majoritate a universităților au optat pentru concursul de dosare sau cel mult pentru un concurs scris online, noi am rămas fideli acestei tradiții, de calitate și exigență, și, în consecință, am fost singura facultate de drept din țară care a organizat regulament de admitere pentru ciclul de licență „față în față”, în ziua în care România a depășit pentru prima dată 1.000 de cazuri zilnic – îmi aduc destul de bine aminte acest aspect, prin prisma efortului logistic al organizării examenului, atunci când 1.000 de cazuri zilnic era o cifră impresionantă; știu că acum, când vedem 3.000 de cazuri zilnic, nu mai percepem lucrurile așa, dar atunci era prima oară când, de jos în sus, atingeam 1.000; din punct de vedere emoțional, exista o anumită presiune; din punct de vedere logistic, au fost niște costuri suplimentare masive pentru organizarea examenului în cele mai mari clădiri academice din București; atât la Palatul Facultății de Medicină, cât și la Palatul General al Universității, candidații noștri au fost repartizați cu norme de distanțare aplicabile… Numărul de candidați a fost cam același – 1.200 de data aceasta; dacă există o ușoară scădere față de anul trecut, ea poate fi pusă, pe de o parte, pe seama temerilor legitime decurgând din situația epidemiologică de la acel moment și, pe de altă parte, pe seama faptului că examenul nostru, fiind „față în față”, a rămas cel mai greu. Și, în consecință, implica o anumită exigență care poate că a fost descurajatoare pentru unii candidați. Ceilalți, din fericire, au fost destul de bine pregătiți și cred că admiterea, prin organizare și prin selecție, a reușit să fie un succes, deși trebuie să remarcăm – și poate că este o consecință a învățământului online – că atât ultima medie cu care s-a intrat la buget, cât și ultima medie cu care s-a intrat la taxă au fost mai mici decât de obicei și poate că acesta este un semnal cu privire la impactul pe termen lung al învățământului online din licee sau al învățământului online în sine asupra cunoștințelor și mai ales asupra capacității de concentrare a studenților.

La master, luând act și de acest fapt, am organizat o admitere diversificată – în 2020, domeniul de master al Facultății de Drept a Universității din București a fost reacreditat; am reorganizat, după o pauză de doi sau trei ani, masterul de drept fiscal, am adăugat încă o ramură la masterul francez, cum îi spunem noi pe scurt. Masterul francez, până în 2020, era un master de Drept european al afacerilor; din 2020, și din perspectiva clasificării românești – pentru că din perspectiva clasificării franțuzești dobândise această ramură deja –, el regrupează și o ramură de carieră internațională și europeană, mai orientată spre Drept public, pentru că Dreptul european al afacerilor este mai orientat spre Dreptul privat.

Deci aceasta a fost o diversificare a programelor de master; în funcție de această diversificare, am avut modalități de admitere specifice fiecărui program de master în parte și, în acest an, am avut cel mai mare număr de candidați la programele de master ale Facultății de Drept din ultimii 5 ani. Prin urmare, atractivitatea a crescut mult.

De altfel, diversificarea programului nostru de învățământ se manifestă în primul rând în domeniul masterelor. Am discutat și anul trecut despre intenția de a furniza, în finalul mandatului, câte un master pe fiecare direcție lingvistică importantă. Vă spuneam despre masterul francez, referindu-mă la masterul 2, dar noi organizăm, în colaborare cu Universitatea Paris I Panthéon Sorbona, și un așa-zis master 1 în sistem francez, care corespunde anului IV de licență al Facultății de Drept a Universității din București. Până în acest an inclusiv, la masterul 1 participă aproape exclusiv studenții din anul IV ai Facultății de Drept a Universității din București, pentru că masterul acesta 1 include, și din perspectiva programelor franceze, și niște cursuri de limba română. Deci, pe lângă cursuri care contează și pentru anul IV de la facultatea noastră, se adaugă niște cursuri în limba franceză, furnizate de profesori francezi, și, împreună, ele permit obținerea unei diplome de licență la facultatea noastră și de master 1 în sistemul francez, la Universitatea Paris I Panthéon Sorbona. Intenționăm să creăm o ramură a acestui master exclusiv francofonă, care să permită obținerea diplomei de master 1 și unor persoane care nu sunt studenți în anul IV la Facultatea de Drept a Universității din București, dar care au absolvit o licență de trei ani în sistem european – francez ș.a. –, vorbind limba franceză, și pentru asta vom adăuga la oferta educațională mai multe discipline în limba franceză, care să servească drept rută alternativă pentru obținerea diplomei de master 1 pentru studenții non-românofoni. Aceasta este o dezvoltare.

O altă dezvoltare vizează masterul în limba germană, de Drept economic european, care a obținut acreditarea din partea Consiliului ARACIS săptămâna trecută și pe care dorim să îl lansăm în anul universitar viitor. De asemenea, am realizat împreună cu colegii de la una dintre cele mai vechi și prestigioase universități din Spania – Universitatea din Valencia – o machetă a unui drept european în limba spaniolă și, în legătură cu aceasta, am redactat un proiect pentru obținerea unor finanțări europene, vom vedea dacă această sursă de finanțare va putea fi accesată.

De asemenea, pe lângă masterul de arbitraj internațional în limba engleză, am realizat, împreună cu Universitatea din Dayton din Statele Unite, Ohio, un protocol de colaborare – Universitatea din Dayton este una dintre cele mai vechi universități americane, puțin mai „bătrână” decât facultatea noastră și care se remarcă în ultimul timp printr-un master de Drept american, care are cea mai bună dinamică de creștere a admiterilor în cele două principale barouri din SUA. Ei bine, costurile urmării acestui master acolo sunt foarte mari în principiu, spre 40.000 de dolari. Am realizat un protocol de colaborare care să permită masteranzilor noștri, deci unor studenți care sunt deja înscriși la unul dintre programele noastre de master, să se înscrie în paralel și la acest master de drept american online, organizat de Universitatea din Dayton, cu o taxă cu mult mai permisivă decât cea aplicată acolo, având astfel, deci, posibilitatea de a obține și o diplomă recunoscută de Drept american.

Cam acestea sunt dezvoltările noastre în domeniul masterului. Pentru planul de învățământ trebuie să mai menționez ceva – un proiect care mi-e foarte drag. A intrat în vigoare anul trecut Codul administrativ și, în buna tradiție a Facultății de Drept a Universității din București, autorii Codului administrativ, profesori ai facultății noastre, au avut inițiativa și au creat mecanismele de realizare a unui curs postuniversitar privind acest cod administrativ – s-au făcut asemenea cursuri, la vremea lor, și pentru Codul civil, și pentru Codul penal. Așteptăm numai să se termine pandemia, ca să-l putem desfășura „față în față”. Macheta a fost adoptată în instanțele Universității și acreditată la ARACIS. Deci și acest program este pe cale să înceapă; sperăm ca din punct de vedere epidemiologic să ne putem permite acest lucru.

Nicolae Cîrstea: Dle decan, 2020 a venit spre toamnă cu primul an universitar după mulți, mulți ani pe care facultatea i-a început având la dispoziție întregul Palat al Facultății de Drept. Este un deziderat al multor generații de profesori, al multor generații de studenți ai facultății ca Palatul Facultății de Drept să fie folosit exclusiv de facultate, așa cum a fost el gândit și proiectat inițial. Dați-ne câteva amănunte despre ce s-a întâmplat în această toamnă, care sunt dotările la care au acces profesorii și studenții în plus – probabil că sunt multe reamenajări, despre care vorbeați la început, multe adaptări ale sălilor de curs și seminar.

Răzvan Dincă: Da. Între februarie 2020 și februarie 2021, noi am reabilitat 25 de săli din facultatea noastră. Cu resurse proprii, dar cu colaborarea Universității, pentru că în mare parte s-a lucrat cu echipele Universității. Universitatea are echipe de lucru pentru tipul acesta de reabilitări în clădirile sale și aceste echipe au fost formate din oameni foarte competenți și foarte eficienți, după cum s-a văzut. Așadar, în măsura în care echipele respective sunt alcătuite din salariați ai Universității, se poate spune că resursele au provenit atât de la Universitate, cât și de la Facultatea de Drept, care a suportat, practic, cheltuielile concrete cu materialele și lucrul. Ce înseamnă 28 de săli? Înseamnă, în primul rând, 14 noi săli de seminar – ceea ce presupune peste 500 de locuri noi de învățământ. Aceasta înseamnă, practic, o dublare a capacității de seminar a Facultății de Drept. Înainte, când am început mandatul, aveam 14 săli; acum avem 28. Din punctul de vedere al capacității de studiu, programele noastre vă spuneam că au o capacitate, cele la zi, de 600 de persoane – 300 la buget și 300 la taxă. Capacitatea dezvoltată – 600 de persoane. 500 de locuri înseamnă aproape capacitatea unui an universitar. Este, deci, un progres masiv acesta. De asemenea, în cele 25 de săli despre care vă spun se mai adaugă încă trei săli reabilitate – acestea aveau și înainte destinația de săli de seminar, acum au fost practic redate acestei destinații prin schimbarea mobilierului și reorganizarea spațiului, în condițiile unei baze materiale moderne. Și apoi, a treia direcție de utilizare o reprezintă cancelariile pentru profesori. Cu multă înțelepciune și cu entuziasm din partea colegilor mei s-a făcut o repartizare a spațiilor de cancelarie cu toate colectivele de disciplină… Vă spuneam, anul trecut, că unul dintre obiective este ca fiecare colectiv de disciplină să aibă un birou. S-a realizat acest obiectiv, fiecare colectiv de disciplină are un birou – este un birou nu luxuriant, ci unul funcțional pentru fiecare dintre aceste colective. Suntem într-un proces de a dezvolta și cu tehnologia digitală necesară pentru conectarea la bazele de date științifice. Dintre sălile colectivelor de disciplină, opt au fost deja reabilitate, mai sunt însă câteva în curs de reabilitare. Și aici trebuie să le mulțumesc și colegilor care au suportat din resurse proprii costurile reabilitării. Am beneficiat, de altfel, în multe momente de entuziasmul și susținerea colegilor, într-un an greu, cu pandemie, după cum vedeți, cu multe provocări în rândul imaginii publice a Facultății… Solidaritatea corpului nostru profesoral a fost cu totul și cu totul excepțională și le mulțumesc tare mult pentru acest lucru.

Nicolae Cîrstea: Dle decan, Facultatea de Drept a fost una dintre primele care au luat decizia, la câteva săptămâni de la începutul anului universitar, ca seminarele și cursurile să se desfășoare la distanță. Cum s-au adaptat lucrurile pentru toamna anului trecut; cum au evoluat ele pe parcursul semestrului I?

Răzvan Dincă: Vă spuneam, noi am trecut în trei zile la învățământul online și, cu timpul, am început să ne perfecționăm aceste tehnici de utilizare a facilităților de învățare la distanță și cred că s-a progresat în această privință, cred că am recuperat multe din mobilizarea intelectuală, comunicarea, chiar emoțională, pe care o presupune actul pedagogic și pe calea tehnologiilor online. Ceea ce n-am reușit, se pare, să recuperăm pe de-a-ntregul este același simț de echitate pe care trebuie să îl manifestăm în examinare, atât „față în față”, cât și online. Online, tentațiile de a folosi mijloacele tehnice pentru, spre exemplu, a consulta surse neautorizate sau pentru a te consulta cu colegii sau cu terți în rezolvarea subiectelor de la examen par să fie mari, ceea ce a generat probleme, suspiciuni de fraudă, atât la examenele din vară, cât și la cele din iarnă. De asemenea, a generat – nu pentru toți colegii, pentru o parte dintre aceștia – o anumită ezitare în modul de a organiza examenul astfel încât să furnizeze o evaluare corectă. Repet, cei mai mulți colegi au stăpânit bine instrumentul și s-au adaptat excepțional la provocările lui. Când nu s-a întâmplat așa, am încercat să luăm măsurile corective necesare și, din păcate, ele s-au lovit de o anumită rezistență. Dar, per ansamblu, cu privire la evaluare, învățămintele experienței online sunt acelea că, în măsura în care putem, cu orice sacrificiu, cu orice efort logistic, să revenim la examinarea „față în față” – fie scrisă, fie orală –, este bine să încercăm să facem așa, pentru că altfel, repet, tentațiile tehnologice de ocolire a regulilor sunt destul de mari și, după cum vedem, generează uneori fraude concrete, cum s-a întâmplat cu cele descoperite săptămâna trecută și sancționate conform Regulamentului de către consiliul Facultății.

Nicolae Cîrstea: Până să ajungem la această fraudă, sunt peste o sută și ceva de colegi, probabil din întreg mediul juridic, care ne urmăresc în direct pe Facebook în acest moment și chiar o să vă rugăm să ne scrieți întrebările dumneavoastră pentru a selecta dintre ele și a le adresa dlui decan pe parcursul discuției noastre. Voiam să vă întreb, dle decan, dacă mai sunt lucruri importante de punctat, până la a ajunge la această discuție a exmatriculării de pe parcursul semestrului I.

Răzvan Dincă: Din punctul de vedere al evidenței activității noastre de cercetare, am făcut, de asemenea, câteva progrese. Am unificat criteriile de evaluare, folosim în acest moment un set limitat de criterii, atât pentru evaluări instituționale – ale colegilor, cadrelor didactice, despre ei vorbesc –, cât și pentru promovări și premieri. Urmează ca pe această bază să realizăm o platformă informatică care să ne permită înregistrarea în timp real a contribuțiilor care conduc la îndeplinirea unor criterii prevăzute în această metodologie, astfel încât să ușurăm masiv sarcina birocratică a colegilor care sunt chemați mai tot timpul să raporteze îndeplinirea sau nu a acestor criterii. Din acest punct de vedere, proiectul este destul de avansat; sperăm ca următoarele evaluări să se efectueze pe baza datelor din platforma electronică.

De asemenea, anul acesta n-am putut să susținem câteva evenimente internaționale pe care le plănuiserăm, din cauza pandemiei. Conferința Eurocrim a fost organizată online; n-a putut să aibă loc colocviul anual pe care-l organizăm tradițional cu Școala de Drept a Sorbonei, pentru compararea codurilor civile. Anul acesta ar fi trebuit ca această comparare să vizeze garanțiile reale – am amânat și această manifestare. Important este că ne-am menținut relațiile internaționale. Acolo unde evenimentele au fost reprogramate online, am participat. În marea majoritate a cazurilor, acestea au fost reportate și devin proiecte pentru perioada imediat următoare.

De asemenea, tot din punctul de vedere al ofertei educaționale, am vorbit mult despre mastere, unde suntem mai avansați, inclusiv în procedurile pentru adoptarea unor machete. Trebuie să spun că am lucrat, între timp, pornind de la propunerea avansată de toți colegii noștri, la o nouă machetă a programului de licență, pe care urmează să-l discutăm, în mare, cu colective de disciplină, departamente, cu beneficiarii de pe piață, cu studenții, astfel încât să putem propune un nou program de învățământ pentru licență, în condițiile unui consens științific și al practicienilor cât mai larg, astfel încât să venim în întâmpinarea cerințelor, și didactice, și economice, care vizează programele Facultății de Drept.

Nicolae Cîrstea: Dle decan, ajungem în prezent – avem, iată, pe antena3.ro, în data de 18 februarie 2021, o postare: „Scandal la Facultatea de Drept din Capitală. Decanul a fost dat în judecată de sute de studenți după ce le-a anulat un examen”.

Răzvan Dincă: Mi se pare de reconsiderat această știre pentru că nu este adevărat, nu știu să fi fost dat în judecată de sute de studenți…

Nicolae Cîrstea: Dați-ne un istoric al acestei situații, dle decan. Probabil că există un punct de unde au început suspiciunile, apoi probabil că au fost niște cercetări care s-au făcut, s-au tras concluziile respective.

Răzvan Dincă: Știrea aceea – din 18 februarie, spuneți – cred că se referă, deși într-un mod exagerat și fără a fi factual reală, la decizia de anulare a examenului la Teoria generală a dreptului. Această decizie a fost luată după sesizarea unor studenți cu privire la modul cum s-a desfășurat acest examen. Vă spuneam că există un set de bune practici de examinare care se pot aplica și online, spre a preveni frauda, spre a asigura caracterul personal și individual al răspunsului la examen; spre a asigura evaluarea obiectivă, corectă, a competențelor dobândite de către studenți. Și aceste practici au fost încălcate în grup, ceea ce, practic, a făcut ca examenul respectiv să fie nerelevant. Ce vreau să spun cu asta, de ce au fost încălcate. Am constatat, pe baza unor investigații proprii, la sesizarea studenților: examenul s-a realizat cu cinci serii. Dna profesor Cristea este titularul de curs la Teoria generală a dreptului, atât la cele trei serii de învățământ cu frecvență, cât și la cele două serii de învățământ la distanță. A organizat examenul pentru toate cele cinci serii deodată, ceea ce ar fi presupus conectarea a 870 de studenți – atâția sunt înmatriculați în cele cinci serii. În concret, au fost 770 de studenți, deci aproape 800 de studenți conectați deodată. Platforma Google Meet, pe care o folosim pentru supravegherea examenelor, permite vizualizarea concomitentă a cel mult 49 de studenți. Este, deci, exclus – având tot personalul de supraveghere necesar – ca cei aproape 800 de studenți participanți să fi putut fi supravegheați încontinuu pe parcursul examenului.