Bani de la UE, doar după reformă

Deschidem Revista din această seară cu o lege care privește viitorul magistraților din România. Proiectul de lege privind pensiile speciale ale magistraților a fost votat miercuri, 23 aprilie, în plenul Camerei Deputaților, cu 259 de voturi „pentru”, 1 vot contra, 25 abțineri și 1 vot „nu votez”. El va intra în dezbaterea Senatului, care este for decizional în acest caz.

„Proiectul prevede creșterea vârstei de pensionare a magistraților până în 2045, când va ajunge, treptat, la 65 de ani. Legea face parte din angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Printre jaloanele impuse de Comisia Europeană se numără și reformarea sistemului de pensii, în sensul reducerii inechităților dintre diferitele categorii de beneficiari. Altfel, România riscă să piardă 230 de milioane de euro din PNRR”, relatează Știrile ProTV.

Totodată, a fost modificat, de asemenea, modul de calcul al pensiilor magistraților și a fost acceptat un amendament al USR, în acest sens.

„Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică cu o vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare de 65 de ani și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din suma netă corespunzătoare indemnizației de încadrare brute lunare avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”, se arată în acest amendament, mai notează Știrile ProTv.

„Proiectul prevede că, începând cu data de 1 ianuarie 2026, prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeași lege se pot pensiona și pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiția de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcții, precum și condiția de vârstă de cel puțin 48 de ani. Această vârstă de pensionare crește conform Anexei nr. 3 din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările aduse prin prezenta lege. La calculul acestei vechimi se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. II. Amendamentul a fost depus de membrii comisiei din grupurile parlamentare PSD, PNL, UDMR și Minorităților naționale. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din suma netă corespunzătoare indemnizației de încadrare brute lunare avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”, mai scrie News.ro.

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, efectuează o vizită de lucru la Chișinău, în perioada 23-24 aprilie.

„Potrivit agendei, pe 23 aprilie, vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, se va întâlni cu reprezentanți ai organizațiilor societății civile. Iar pe 24 aprilie, programul vizitei include întrevederi cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, premierul Dorin Recean, dar și viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi. Vor fi abordate subiecte legate de parcursul european al Republicii Moldova, sprijinul oferit de Uniunea Europeană, prin Planul de creștere economică, dar și prin intermediul Instrumentului European pentru Pace care ajută Republica Moldova la consolidarea instituțiilor în domeniul securității și apărării. (…) Vizita se va încheia cu o conferință de presă comună susținută, la ora 19.00, de vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas și președinta R.Moldova, Maia Sandu”, relatează RFI. 

Moțiunea simplă împotriva ministrului Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, inițiată de parlamentarii AUR și POT, a fost redepusă miercuri la Camera Deputaților, după ce textul inițial fusese respins de Biroul permanent (BPR).

„Săptămâna trecută am inițiat, semnat și depus o moțiune simplă împotriva domnului ministru Hurezeanu, o moțiune care însă a fost retrimisă de la Biroul Permanent pe tema unui cuvânt buclucaș care era acolo, în acea moțiune, și care a reprezentat motivul pentru ca să fie retrimisă pentru a fi rescrisă. (…) Ei bine, ieri și astăzi, plenul Camerei Deputaților a fost mai mult gol decât plin, deci se pare că le-a funcționat, pentru că altfel ar fi avut emoții ca această moțiune chiar să și treacă. Astăzi am redepus-o, o să se discute în Biroul Permanent”, a declarat deputatul AUR, Cosmin Corendea, pentru Gândul.

„Moțiunea adună toate gafele propriu-zise făcute de către ministrul Hurezeanu din decembrie și până astăzi, trecând prin minciuna diplomatică pe care a spus-o și a liniștit opinia publică cu privire la relațiile cu Statele Unite în decembrie, când a fost audiat în Comisia de politică externă, trecând pe la formă de securitate de la Munchen, portul drapelului Ucrainei într-o ședință oficială, viza waiver, activitatea corpului diplomatic românesc din străinătate care încalcă legea prin exprimare părerilor politice în spațiu diplomatic, ceea ce este ilegal și, mai mult decât atât, și pe necomunicarea din partea ministrului a unei sentințe referitoare la Canalul Bâstroe, care nu a fost făcută public”, a adăugat Corendea, în exclusivitate pentru Gândul.

Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, care face legătura cu Tulcea, a intrat din nou în reparații. Traficul se desfășoară pe o singură bandă până la începutul lunii iunie, transmite publicația locală Obiectiv Vocea Brăilei.

„Inaugurat în vara anului 2023, podul dintre Brăila și Tulcea a necesitat deja multiple intervenții la nivelul suprafeței de rulare. Muncitorii lucrează la îndepărtarea vechiului strat asfaltic de pe sensul Brăila – Tulcea. Se speră ca noua mixtură bituminoasă, testată în Italia, va oferi o rezistență sporită. Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila intră din nou în reparații. Traficul va fi restricționat până la începutul lunii iunie, iar circulația se va desfășura pe o singură bandă. Se lucrează la reasfaltarea sensului de mers Brăila – Tulcea. Lucrările de decopertare se fac atât mecanizat, cât și manual, pentru a proteja folia dintre tablierul metalic și stratul asfaltic. Anul trecut, la reasfaltarea celuilalt sens, această folie ar fi fost deteriorată, generând costuri mari de înlocuire. Noul covor asfaltic va folosi o mixtură bituminoasă testată într-un laborator din Italia. Se speră că aceasta va rezista mai bine la trafic decât cea folosită anterior”, relatează Libertatea, citând cotidianul local din Brăila.

Toate cele 32 de magazine Brico Depot din România au fost preluate de Altex, un important retailer autohton. Tranzacția a primit undă verde din partea Consiliului Concurenței.

„Consiliul Concurenței a dat undă verde tranzacției prin care compania Altex România S.R.L. urmează să preia controlul asupra Bricostore România S.A. Altex România S.R.L., membră a Grupului Altex, își desfășoară activitatea principală în domeniul comerțului cu amănuntul al articolelor și aparatelor electrocasnice, operând atât prin rețeaua de magazine fizice specializate – Altex și MediaGalaxy – cât și prin platformele online altex.ro și mediagalaxy.ro”, relatează Capital.

Se vinde și o bancă din România.

„TBI Bank EAD urmează să fie achiziționată de Advent International, unul dintre cei mai mari investitori globali în private equity, în urma unui acord semnat cu actualul proprietar, 4finance Holding S.A.”, scrie Cotidianul.

„Tranzacția, realizată prin subsidiara TBI Financial Services B.V., este supusă aprobărilor de reglementare și se preconizează că va fi finalizată în trimestrul al patrulea al anului 2025”, mai arată Cotidianul.

Președintele rus, Vladimir Putin, a propus Statelor Unite să oprească invazia Ucrainei și să înghețe actuala linie a frontului.

„Putin a făcut această propunere în timpul unei întâlniri la Sankt Petersburg, desfășurată la începutul lunii aprilie, cu emisarul american Steve Witkoff, în cadrul negocierilor internaționale în curs pentru încetarea focului în Ucraina”, scrie Adevărul, citând Financial Times.

„Încetarea ostilităților și înghețarea frontului ar însemna pentru Rusia să renunțe la pretenția sa de a prelua controlul complet al regiunilor Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie, din care ocupă deja regiuni întinse. Potrivit unor surse citate de FT, președintele rus ar fi dispus să facă această concesie dacă Statele Unite vor adera la revendicările sale majore: recunoașterea suveranității Rusiei asupra Peninsulei Crimeea, anexată în 2014, precum și recunoașterea de facto asupra părților din cele patru regiuni pe care le deține în prezent, dar și neaderarea Ucrainei la NATO”, relatează Adevărul.

„Trump a postat duminică pe social media că speră ca Ucraina și Rusia «să ajungă la o înțelegere săptămâna aceasta».(…) De asemenea, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că nu a primit o propunere din partea lui Trump care să contureze pașii specifici pentru a pune capăt războiului Rusiei. Dar el a spus că, odată ce va exista o încetare a focului, va fi pregătit pentru discuții directe cu Putin”, mai scrie Adevărul.

Volodimir Zelenski a declarat, marți, că și-ar dori o întrevedere cu Donald Trump, cu prilejul funeraliilor Papei Francisc, care vor avea loc sâmbătă la Vatican și la care vor participa ambii lideri.

„Da, mi-aș dori, sunt pregătit. Suntem mereu pregătiți să ne întâlnim cu partenerii noștri din Statele Unite”, a spus Zelenski, într-un briefing de presă, potrivit Bloomberg, scrie România liberă.

„Dacă va avea loc, întâlnirea de sâmbătă ar fi prima după scandalul public din Biroul Oval din 28 februarie 2025. Discuția, care a avut loc în fața reporterilor de la Casa Albă, a început bine, dar a degenerat rapid într-un scandal, în care s-au aruncat replici dure. Volodimir Zelenski a părăsit Casa Albă, deși trebuia să negocieze cu Donald Trump un acord privind mineralele rare ale Ucrainei, după ce președintele american i-a transmis că «nu este pregătit să negocieze»”, mai arată România liberă.

Seară liniștită!