Avem planuri mari de viitor. Cine le va implementa?

9 sept. 2021
Vizualizari: 124

Redresarea economică post-pandemie captează atenția decidenților politici din întreaga lume în această perioadă. Se anunță planuri costisitoare și se avansează ținte ambițioase de atins peste 20, 30, 50 de ani, dar nu pare a se acorda o importanță suficientă celor care, mai devreme sau mai târziu, vor fi chemați să preia implementarea acestor planuri, să ducă la îndeplinire angajamentele și, nu în ultimul rând, să gestioneze adaptarea societății la evoluțiile viitoare. Studiul Youth Progress Report 2021 readuce în atenția factorilor de decizie o vulnerabilitate cu rădăcini adânci în societatea globală – accesul tinerilor la piața muncii, la oportunități reale de învățare și de dezvoltare personală. O vulnerabilitate care, în loc să se atenueze, s-a agravat în perioada pandemiei de COVID-19.

Realizatorii studiului, care analizează datele disponibile pe ultimii zece ani, remarcă faptul că tinerii continuă să fie afectați în mod disproporționat de șomaj, cel puțin de la criza financiară din 2008 încoace, de calitatea tot mai slabă a ofertelor de muncă și de accesul limitat la instruire. Pandemia a contribuit la adâncirea acestor probleme – șomajul în rândul tinerilor a crescut de la 13% în 2019 la 16,5% în 2020, de peste două ori mai repede decât în cazul adulților (de la 5,5% în 2019 la 7% în 2020). Și aceasta nu este singura problemă. Studiul constată că din cei 429 de milioane de tineri care muncesc în întreaga lume, aproximativ 55 de milioane (13%) suferă de sărăcie extremă, în timp ce 71 de milioane (17%) trăiesc în sărăcie moderată. Mai mult, faptul că trei din patru tineri lucrători din întreaga lume munceau în economia informală în 2016 arată amploarea fenomenului.

În acest context, indicele de progres pentru tineri (Youth Progress Index – YPI), calculat pe baza unui set de 58 de indicatori sociali și de mediu, determină nivelul calității vieții pentru tinerii din țările analizate, astfel că reprezintă un instrument extrem de util pentru factorii de decizie, responsabili cu elaborarea politicilor cu impact asupra acestei generații.

În ce condiții trăiește un tânăr tipic al zilelor noastre?

Studiul acoperă integral 150 de țări, inclusiv România, și încă 18 parțial. În 2021, cel mai ridicat scor este obținut de Norvegia – 95,8 puncte din 100 posibile -, iar la polul opus se află Sudan, cu puțin peste 20 de puncte.

România, pe locul 45 din cele 150 de țări analizate, cu un scor general de 73,67, este peste media globală, dar sensibil sub cea europeană (85,81). Țara noastră este menționată cu câteva aspecte pozitive, dar la multe capitole se află încă în partea de jos a clasamentului european. Spre exemplu, este plasată alături de Croația și Olanda, printre țările care au posibilitatea să ofere tinerilor locuințe de o calitate mai bună, având în vedere că dețin mijloacele economice necesare. Pe de altă parte, este în plutonul codaș la indicatori precum furnizarea apei potabile și a canalizării, accesul la cunoștințe de bază și educație sau în privința incluziunii. (…)

Materialul integral este disponibil aici.

Avem planuri mari de viitor. Cine le va implementa? was last modified: septembrie 9th, 2021 by Monica Țariuc

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice