Avansarea personalului încadrat pe funcţii de execuţie în gradaţia corespunzătoare tranşei de vechime în muncă şi calculul indemnizaţiilor potrivit acestor gradaţii

14 apr. 2022
2 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 5 (2 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 567
  • Constituția României: art. 41
  • Legea nr. 284/2010: art. 7
  • Legea nr. 285/2010: art. 4 alin. (2)
  • Legea nr. 285/2010: art. 6
  • Legea nr. 554/2004: art. 20 alin. (3)
  • NCPC: art. 496 alin. (1)
  • O.U.G. nr. 103/2013: art. 1
  • O.U.G. nr. 83/2014: art. 1 alin. (5^1)
  • O.U.G. nr. 84/2012: art. 2

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 27.07.2017 pe rolul acestei instanțe sub nr. x/2016, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T. și U., în calitate de personal auxiliar de specialitate, au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte De Casație și Justiție și Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună: obligarea pârâtului Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să plătească reclamanților începând cu: 1 octombrie 2013 pentru grefier A.; 1 decembrie 2014 pentru grefier B.; 1 septembrie 2012 pentru grefier C.; 1 septembrie 2013 pentru grefier D.; 1 februarie 2015 pentru grefier E.; 1 noiembrie 2014 pentru grefier F.; 1 octombrie 2013 pentru grefier G.; 1 august 2011 pentru grefier H.; 1 iunie 2012 pentru grefier I.; 1 august 2011 pentru grefier J.; 1 septembrie 2012 pentru grefier K.; 1 septembrie 2013 pentru grefier L.; 1 septembrie 2012 pentru grefier M.; 1 noiembrie 2012 pentru grefier N.; 8 iulie 2012 pentru grefier O.; și de la 1 ianuarie 2011 pentru grefier P., grefier arhivar Q., R., S., T., U., drepturile salariale reprezentând diferența dintre suma dintre indemnizația brută lunară, sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, sporul de confidențialitate și sporul pentru condiții deosebite de muncă pe care o încasează în prezent, potrivit ordinului nr. 1705 din 30 iulie 2015 și suma reprezentând indemnizația brută lunară, sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, sporul de confidențialitate și sporul pentru condiții deosebite de muncă stabilite pentru fiecare dintre reclamanți prin ordinele de salarizare ce le-au fost emise anterior, în perioada 01.01.2011- 08.04.2015.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 5226 din 15 octombrie 2020)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenți, a apărărilor expuse în întâmpinările formulate, Înalta Curte apreciază că recursul formulat de pârâtul Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este fondat în limitele și pentru următoarele considerente:

Reclamanții au solicitat plata drepturilor salariale pentru perioada cuprinsă între momentul emiterii ordinelor de salarizare din perioada 01.01.2011-08.04.2015, menționate în cererea de chemare în judecată, și până la data de 09.04.2015, întrucât drepturile salariale cuvenite potrivit vechimii dobândite după data de 31.12.2010 au fost calculate diferit față de salariul încasat de ceilalți grefieri din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, având aceeași vechime în funcția de grefier, dar dobândită anterior datei de 31.12.2010.

Esti avocat, magistrat, notar, executor judecatoresc, practician in insolventa sau consilier juridic? Atunci ai nevoie de pachetul Alpha Bank dedicat profesionistilor

În ceea ce privește susținerile recurentului-pârât referitoare la excepțiile tardivității, inadmisibilității și prescripției acțiunii, Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate, sentința recurată fiind temeinică și legală sub acest aspect, având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, faptul că reclamanții nu au solicitat anularea Ordinului nr. 1705/30.07.2015, conform art. 7 din Capitolul VIII Anexa VI la Legea nr. 284/2010, ci drepturile salariale cuvenite potrivit vechimii dobândite după data de 31.12.2010.

Celelalte motive de recurs, privind fondul cererii de obligare la plata drepturilor salariale, sunt fondate. Dreptul reclamanților la acordarea drepturilor aferente vechimii corespunzătoare, la care aceștia se raportează pentru plata diferențelor salariale solicitate, s-a născut, însă, în perioada în care erau în vigoare Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și celelalte acte normative de stabilire a drepturilor salariale adoptate pentru aplicarea acesteia, anterioare datei de 9.04.2015.

Legea nr. 284/2010 prevedea, la art. 7 alin. (1), că aplicarea acesteia se realizează etapizat, prin modificarea succesivă, după caz, a salariilor de bază, soldelor funcțiilor de baza/salariilor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare, prin legi speciale anuale de aplicare.

Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 32 din data 19 octombrie 2015, a stabilit că, în raport cu prevederile art. 7 din Legea-cadru nr. 284/2010, ce stabilesc aplicarea etapizată a dispozițiilor sale, și de cele ale art. 4 alin. (2) din Legea nr. 285/2010, art. 4 alin. (2) din Legea nr. 283/2011, art. 2 din O.U.G. nr. 84/2012, art. 1 din O.U.G. nr. 103/2013, ținând seama și de prevederile art. 6 alin. (1) și (3) din Legea nr. 285/2010, se face distincție între reîncadrare, potrivit legii-cadru de salarizare, și plata efectivă a drepturilor salariale, plata efectivă a drepturilor salariale fiind efectuată potrivit dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 285/2010 prin raportare la nivelul de salarizare în plată pentru funcția similară, respectiv prin raportare la drepturile salariale acordate unei persoane cu același grad profesional și aceeași tranșă de vechime în muncă și în funcție și care a trecut în aceste tranșe de vechime ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 285/2010.

În jurisprudența Curții Constituționale s-a reținut, prin Decizia nr. 669 din 26 iunie 2012, că „… avansarea personalului încadrat pe funcții de execuție în gradația corespunzătoare tranșei de vechime în muncă și calculul indemnizațiilor potrivit acestor gradații se face potrivit normelor juridice în vigoare la data unei astfel de avansări, cuantumurile ce ar fi putut fi calculate potrivit legislației aplicabile anterior acestei date neavând regimul juridic al unor drepturi câștigate.

(…) Curtea constată că este neîntemeiată critica autorului excepției, potrivit căreia, în măsura în care calculul indemnizației de încadrare, conform dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 285/2010, duce la un cuantum al acestei indemnizații mai mic față de cel calculat potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 330/2009, în condiții identice de vechime în muncă și vechime în funcție, textele criticate creează discriminare între persoanele care au trecut Ia o tranșă superioară de vechime în cursul anului 2011 și cele care au trecut la o astfel de tranșă anterior intrării în vigoare a Legii nr. 285/2010. (s.n.)

Din aceleași considerente, Curtea constată că nu poate fi reținută nici afirmația autorului conform căreia, în prezent, pentru aceeași categorie de salariați, aflați în condiții identice de vechime în muncă și în funcție, sunt aplicate două sisteme de salarizare paralele, fiind încălcate, în acest fel, prevederile constituționale ale art. 4 referitor la unitatea poporului și egalitatea între cetățeni și dreptul la muncă și protecție socială, statuat la art. 41 din Constituție. (s.n.)

Curtea apreciază, totodată, că dispozițiile art. 6 din Legea nr. 285/2010 nu contravin nici principiului constituțional al egalității în drepturi prevăzut la art. 16, întrucât acestea se aplică în mod nediscriminatoriu întregului personal plătit din fonduri publice, (s.n.)”.

Drepturile salariale solicitate de reclamanți se cuvin acestora, așadar, începând cu data de 9.04.2015, data intrării în vigoare a Legii nr. 71/2015 pentru aprobarea O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, care au introdus dispozițiile alin. (5^1) în art. 1 din O.U.G. nr. 83/2014, prin care s-a stabilit că, „prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului și din celelalte instituții și autorități publice, salarizat la același nivel, precum și personalul din cadrul Consiliului Concurenței și al Curții de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituții, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază și al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice pentru fiecare funcție/grad/treaptă și gradație, va fi salarizat la nivelul maxim dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții”.

Pentru aceste motive, Înalta Curte constată că se impune respingerea capătului de cerere privind obligarea pârâtului Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la plata diferențelor salariale, actualizată cu indicele de inflație și la plata dobânzii legale aferente, menținând restul dispozițiilor sentinței atacate.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința atacată și în rejudecare, va respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtului Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la plata diferențelor salariale, actualizată cu indicele de inflație și la plata dobânzii legale aferente, menținând restul dispozițiilor sentinței atacate.

Bibliolex Biblioteca juridica virtuala

Sursa informației: www.scj.ro.

Avansarea personalului încadrat pe funcții de execuție în gradația corespunzătoare tranșei de vechime în muncă și calculul indemnizațiilor potrivit acestor gradații was last modified: aprilie 10th, 2022 by Redacția ProLege

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.