Atenuarea șocului economic determinat de COVID-19 prin stimularea investițiilor – programele de Ajutor de Stat pot fi un vehicul de traversare a incertitudinilor

5 aug. 2020
Vizualizari: 384

Impactul economic al pandemiei este deja resimțit și necesită măsuri urgente din partea statului, aspectul cel mai important rămânând cel al sănătății publice.

Criza din sănătate se regăsește și în cea economică, aceasta vizând reacția economiei atât pe termen scurt, dar și pe termen lung. În cazul lipsei politicilor de izolare se ajunge la un număr considerabil de îmbolnăviri și decese, dar avem o cădere economică redusă. Când sunt aplicate măsuri de distanțare socială (neînsoțite de pachete de redresare a economiei), se înregistrează un număr mic al deceselor, dar o cădere economică abruptă.

Desigur, prima opțiune nu poate fi luată în calcul dintr-o perspectivă socială. La acest raționament se adaugă însă și un argument economic: literatura de specialitate ne arată că, pe termen lung, statele care intervin mai repede și mai agresiv pentru a stopa răspândirea pandemiei nu au beneficii doar din perspectiva vieților omenești salvate, ci și din perspectiva atenuării consecințelor economice ale șocului pandemic[1].

Pentru a estompa efectele economice nefaste ale măsurilor de distanțare socială, pe termen scurt, este necesară identificarea unor măsuri care să atenueze șocul de la nivelul economiei, până în punctul în care costurile economice ale acestui pachet sunt egale cu beneficiile produse în economie. Aceste măsuri trebuie să țintească zonele vulnerabile ale economiei. Se pot avea în vedere aici sectoarele cele mai afectate, dar și cele care au o pondere semnificativă în PIB.

Efectele economice la nivel sectorial ale pandemiei generate de COVID-19 au împărțit afacerile în patru categorii: servicii esențiale, marii câștigători, perdanții și supraviețuitorii. Din categoria serviciilor esențiale fac parte sectoarele farmaceutic, de alimentație, de sănătate, telecomunicații și utilități. Marii câștigători, cei pentru care criza curentă a reprezentat o creștere a cererii pe piață, sunt, de exemplu, companiile care își desfășoară activitatea în e-commerce, comunicații video, platforme cloud sau telemedicină. Perdanții evidenți ai șocului sunt entitățile economice din sfera de turism, divertisment, retail tradițional sau restaurante. Supraviețuitorii, adică acele sectoare care ar putea „scăpa” mai puțin atinse de criză, ar putea fi companiile din sfera serviciilor financiare, sectorul imobiliar, retail-ul online, fashion sau media.

Activele din real estate sunt afectate diferit, în funcție de zona în care operează afacerea, dar și de regiunea deservită. Anumite active operaționale (cum ar fi hoteluri sau aeroporturi) resimt cel mai acut impactul inițial și este de așteptat să vadă o scădere rapidă a valorii pe măsura răspândirii virusului.

Altele ar putea fi afectate, dar în timp, pe parcursul unei perioade mai îndelungate – am în vedere aici, de exemplu, zona de office, logistică, retail. În cele din urmă, există un impact potențial pentru majoritatea sectoarelor, dacă luăm în considerare scenarii extreme de evoluție a pandemiei.

Ce este clar? Indiferent de zona în care activează, companiile au resimțit și vor resimți efectele economice în urma COVID-19. Banca Mondială a prognozat că PIB-ul global va scădea cu 5,2% în 2020, cu recesiuni atât în ​​economiile de piață avansate, cât și în cele emergente. Acest lucru pare să contureze cea mai grea recesiune de la Marea Depresiune economică și mult mai gravă decât Criza financiară globală din 2008. O parte din statele lumii au venit în sprijinul companiilor și am văzut că s-au acordat și se vor acorda în continuare sume generoase care să sprijine companiile în dificultate.

Dacă nu se găsește un tratament eficient pentru COVID-19 în următoarea perioadă, există riscul să avem de-a face cu o recuperare prelungită, care ar duce la o scădere accentuată, urmată de o ascensiune treptată. Recuperarea ar putea fi inegală, cu rate de creștere variate pentru sectoare și geografii și perioade de accelerație compensate de recuperări.

România are acum șansa să își transforme modelul economic bazat în principal pe consum într-un model economic bazat pe investiții. Întrucât, în contextul actual, nevoia de lichidități este imperios necesară societăților pentru a supraviețui, au fost introduse o serie de măsuri (și, cu siguranță, vor urma și altele): șomajul tehnic, anumite stimulente fiscale, amnistia fiscală, creșterea plafonului pentru IMM Invest, transformarea digitală, reforma ANAF și a SPV, conectarea caselor de marcat la serverele ANAF, implementarea facturii electronice, modernizarea schemelor de ajutor de stat și altele.

În categoria măsurilor de stimulare a investițiilor se încadrează și cele două Hotărâri de Guvern adoptate recent ce vizează modificarea schemelor de ajutor de stat: HG nr.807/2014 pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat, având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie și HG nr.332/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă.

Finanțările în baza HG 807/2014 se acordă pentru investiții de minim 1 milion de euro, în active corporale și necorporale, legate de demararea unei investiții inițiale (fie că vorbim despre o unitate nouă sau extinderea capacitații unei unități existente, sau diversificarea producției unei unități prin produse care nu au fost fabricate anterior în unitate, sau o schimbare fundamentală a procesului general de producție al unei unități existente). Această schemă de ajutor de stat nu este condiționată de realizarea unor noi locuri de muncă.

Noutatea constă în flexibilizarea schemei și, mai ales, în prelungirea duratei de aplicare a acesteia până în anul 2023. Principalele modificări propuse vizează îmbunătățiri precum introducerea posibilității extinderii perioadei de menținere a investiției cu până la maximum 2 ani, în vederea îndeplinirii mențiunilor speciale din acordul de finanțare, eliminarea modalității de stabilire a cheltuielilor eligibile din categoria construcții pe baza standardului de cost, majorarea termenului pentru demararea investiției de la 4 la 6 luni și multe altele.

Nu voi intra în toate detaliile tehnice ale celor două scheme, însă consider relevant să punctez că modificările sunt de bun augur și au scopul de a facilita accesul companiilor la finanțarea nerambursabilă oferită de stat, spre exemplu simplificarea regulilor, a condițiilor de eligibilitate, a documentației necesare și, mai ales, introducerea posibilității depunerii on-line a documentelor.

În ceea ce privește HG 332/2014, vestea bună este că, deși această schemă nu a mai fost deschisă din 2017, ea va fi readusă la viață chiar cu o serie de îmbunătățiri, inclusiv în ceea ce privește modul în care va funcționa – și anume va fi deschisă în sistem continuu, similar cu HG 807 și nu în sesiuni (de 2 ori pe an), așa cum a funcționat în trecut. Printre cele mai semnificative modificări aș vrea să menționez creșterea numărului de noi locuri de muncă ce trebuie create – de la 10 la 100, eliminarea restricției privind un anumit număr de lucrători defavorizați ce trebuie angajați, eliminarea plafonului maxim al ajutorului de stat acordat pentru un loc de muncă (nu se mai face raportare la salariul mediu brut pe economie), modificarea listei sectoarelor de activitate pentru care nu se acordă ajutoare de stat (de exemplu, sectorul de telecomunicații, hotelier și de restaurante excluse din această listă, devin acum eligibile în baza acestei scheme), eliminarea selecției pe bază de punctaj.

Astfel, observăm că în funcție de tipul de investiție, investitorul va avea acces la o paletă mai largă de oportunități de finanțare, pe lângă cele deja existente la nivel de companie (de ex. capital, profit reinvestit, împrumuturi), și anume ajutoarele de stat. Pentru a accesa acești bani nerambursabili, atât compania, cât și investiția vor trebui să îndeplinească anumite condiții.

În plus, în funcție de zona unde se dorește realizarea investiției, sunt anumite aspecte ce trebuie avute în vedere: în primul rând, în cazul în care doriți să investiți în zona București-Ilfov, investiția inițială trebuie să fie în favoarea unei unități noi pentru a fi eligibilă. Un alt aspect este intensitatea ajutorului de stat, care poate varia între 10% pentru zona București și 50% pentru aproape întreaga țară. Acest procentaj ne permite să calculăm nivelul sumei nerambursabile. Practic valoarea ajutorului de stat se calculează în funcție de intensitate și cheltuielile eligibile. Intensitatea brută a ajutorului de stat regional, nu poate depăși anumite procente și valori. Atenție însă, aceste procente se vor modifica în funcție de noile hărți regionale și, conform mențiunilor autorităților, regiunea București-Ilfov va fi probabil exclusă, în timp ce în alte regiuni (de ex. Nord-Vest) intensitatea va fi mai mică.

Cum modificarea hărților regionale se va produce, cel mai probabil, începând cu anul 2022, există  ocazia anul acesta și anul următor de a beneficia în continuare de intensitățile existente  pentru zonele București-Ilfov și regiunea Vest și Nord-Vest, plus avantajele noilor prevederi ale celor două scheme ce conțin elemente mult mai flexibile ca în trecut.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Deși la acest moment, apetitul investitorilor este precaut, consider că aceste programe de ajutor de stat pot fi un vehicul eficient de traversare a incertitudinilor.  Astfel, sfatul meu este de a apela la orice oportunitate care este oferită, inclusiv la cele două scheme de ajutor de stat despre care am vorbit anterior, evident în funcție de natura investiției care se dorește a fi realizată.


[1] Correia, S., Luck, S., & Verner, E. (2020, 30 martie), „Pandemiile provoacă recesiunile economice, nu intervențiile din domeniul sănătății publice: dovezile sunt oferite de gripa din 1918.”

Atenuarea șocului economic determinat de COVID-19 prin stimularea investițiilor – programele de Ajutor de Stat pot fi un vehicul de traversare a incertitudinilor was last modified: august 5th, 2020 by Mihaela Mitroi

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Mihaela Mitroi

Mihaela Mitroi

Este Partener, Asistență Fiscală și Juridică, EY România, lider al activității de consultanță fiscală și juridică în clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrală și de Sud-Est și Asia Centrală (CESA).
A mai scris: