Aspecte teoretice și practice privind executarea silită a societăților în insolvență

2 iul. 2021
Articol UJ Premium
2 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 5 (2 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 756
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

IV. Executarea silită a societăților a căror procedură de insolvență s-a deschis după intrarea în vigoare, la data de 11 iulie 2020, a Legii nr. 113/2020 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței și a altor acte normative

Așa cum arătat mai sus, conform art. 24 din Codul de procedură civilă, dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.

Astfel, modificările aduse Ordonanței de urgență nr. 88/2018 prin Legea nr. 113/2020, se aplică numai procedurilor de insolvență deschise începând cu data de 11.07.2020.

Alpha Bank Oferta Start-up este conceputa pentru activitati liberale si beneficiezi de ZERO cost timp de 12 luni

Modificarea pe care o aduce Legea nr. 113/2020, în materia executării silite a societăților în insolvență, este aceea că elimină teza finală a art. 143 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, ce a fost introdusă prin O.U.G. nr. 88/2018, și aduce art. 143 alin. (1) în forma anterioară modificării aduse prin O.U.G. nr. 88/2018.

Astfel, prin Legea nr. 113/2020 alineatul (1) al articolului 143 s-a modificat și are următorul cuprins: „Dacă debitorul nu se conformează planului sau se acumulează noi datorii către creditorii din cadrul procedurii de insolvență, oricare dintre creditori sau administratorul judiciar poate solicita oricând judecătorului-sindic să dispună intrarea în faliment a debitorului. Cererea se judecă de urgență și cu precădere, în termen de 30 de zile de la înregistrarea acesteia la dosarul cauzei. Cererea va fi respinsă de către judecătorul-sindic în situația în care creanța nu este datorată, este achitată sau debitorul încheie o convenție de plată cu acest creditor”.

Articolul nu mai prevede posibilitatea creditorilor de a porni executarea silită pentru datoriile acumulate în perioada procedurii de insolvență care au vechime mai mare de 60 de zile.

Astfel, pentru procedurile deschise începând cu data de 11.07.2020, se revine la regula stabilită inițial prin art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, aceea că nu este posibilă executarea silită a societăților aflate în insolvență. Soluția este corectă, întrucât starea de insolvență a debitorului trebuie să fie opozabilă tuturor creditorilor, fiind o stare obiectivă, de fapt și de drept, constatată printr-o hotărâre judecătorească.

Executarea individuală rămâne posibilă, în condițiile art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014 în forma modificată de O.U.G. nr. 88/2018, însă numai pentru procedurile de insolvență deschise cât timp a fost în vigoare O.U.G. nr. 88/2018, adică până la intrarea în vigoare a Legii nr. 113/2020, respectiv în perioada 2.10.2018-10.07.2020.

V. Soluții practice pentru înlăturarea încălcării dispozițiilor legale privind executarea silită a societăților aflate în insolvență

a) Contestația la executare 

Fie că este formulată în temeiul art. 712 și urm. C. proc. civ. sau art. 260 și urm. C. proc. fisc., contestația la executare este soluția optimă care duce la restabilirea stării de legalitate și la anularea executării silite începute în mod nelegal[8].

Pentru ca demersul procesual să fie cât mai eficient, este recomandat să se solicite anularea sau încetarea întregii executări silite, iar nu doar anularea anumitor acte de executare, deoarece în cazul încălcării dispozițiilor legale privind executarea silită a societăților aflate în insolvență, toată executarea silită este nelegală, iar nu doar anumite acte de executare.

În acest sens, art. 703 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. prevede că: „(1) Executarea silită încetează dacă: a fost anulată executarea”, iar art. 704 C. proc. civ. prevede că: „Nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage nulitatea actului nelegal, precum și a actelor de executare subsecvente, dispozițiile art. 174 și următoarele fiind aplicabile în mod corespunzător”.

În măsura în care se anulează doar anumite acte de executare, creditorul poate emite alte acte de executare în cadrul aceleiași proceduri execuționale și va trebui formulată o altă contestație pentru actele de executare emise ulterior.

Mai mult, în măsura în care nu se solicită anularea întregii executări silite, în termenul instituit de art. 715 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., respectiv în termen de 15 zile de la data când „debitorul care contestă executarea însăși a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare”, va opera decăderea din dreptul de a mai cere anularea executării silite, subzistând doar dreptul de a cere anularea unor acte de executare individuale, în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă.

b) Posibilitatea debitorului în insolvență de a formula cerere de ridicare a popririi de pe contul de insolvență, adresată judecătorului-sindic

În măsura în care, executarea silită s-a efectuat prin poprirea contului de insolvență, debitorul în insolvență are posibilitatea de a formula cerere de ridicare a popririi de pe contul de insolvență, adresată judecătorului-sindic în temeiul art. 45 alin. (1) lit. r) și art. 163 alin. (3) din Legea nr. 85/2014.

Monitor Dosare

De asemenea, preambulul Regulamentului (UE) 2015/848 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2015 privind procedurile de insolvență, la alineatul (35) din preambul, prevede că: „Instanțele statelor membre pe teritoriul cărora au fost deschise procedurile de insolvență ar trebui să aibă competență și în ceea ce privește acțiunile care decurg în mod direct din procedurile de insolvență și sunt strâns legate de acestea”.

Conform celor reținute de practica judiciară, „contul unic de insolvență este un cont care se încadrează în categoria conturilor cu afectațiune specială, iar operațiunile derulate prin acesta sunt supuse avizării prealabile a administratorului judiciar sau judecătorului sindic”[9].

Potrivit art. 163 alin. (3) din Legea nr. 85/2014: „Contul de insolvență deschis în condițiile art. 39 alin. (2) nu va putea fi în niciun mod indisponibilizat prin nicio măsură de natură penală, civilă sau administrativă dispusă de organele de cercetare penală, de organele administrative sau de instanțele judecătorești”.

Dispozițiile art. 163 alin. (3) din Legea nr. 85/2014 sunt aplicabile indiferent de data deschiderii procedurii insolvenței, acestea nefiind modificate de O.U.G. nr. 88/2018 sau de Legea nr. 113/2020.

Astfel, chiar și pentru procedurile de insolvență deschise cât timp a fost în vigoare O.U.G. nr. 88/2018, în forma anterioară modificării aduse de Legea nr. 113/2020, respectiv în perioada 2.10.2018-10.07.2020, nu este posibilă executarea silită a contului de insolvență, în nicio situație.

Pentru procedurile deschise în perioada 2.10.2018-10.07.2020, deși legiuitorul conferă creditorilor, care dețin creanțe curente, mai vechi de 60 de zile, posibilitatea de a începe procedura de executare silită, ca modalitate de executare, este interzisă expres indisponibilizarea contului de insolvență.

Cu privire la natura contului de insolvență prevăzut de art. 163 alin. (3) din Legea nr. 85/2014, practica judiciară[10] a reținut că „distincția făcută de apelantă între contul de insolvență prevăzut de art. 39 alin. (2) și contul special prevăzut de art. 39 alin. (3) nu rezultă din lege, iar trimiterea din art. 163 alin. 3 este făcută la contul prevăzut de art. 39 alin. 2 pentru că ori de câte ori se referă la contul unic în cuprinsul actului normativ legiuitorul utilizează această sintagmă «contul prevăzut de art. 39 alin. (2)» [art. 75 alin. (5), (7), (8), art. 163 alin. (3)].

Din interpretarea literal gramaticală și sistematică a textelor art. 163 alin. (3) și art. 39 alin. (2) și (3) din Legea nr. 85/2014 rezultă că interdicția de indisponibilizare privește contul unic deschis la o bancă prin care se fac plățile debitorului, fiind interzisă orice măsură de natură penală, civilă sau administrativă dispusă de organe de cercetare penală, de organe administrative sau de instanțe judecătorești.

Articolul 39 alin. (3) din Legea nr. 85/2014 nu se referă la un alt cont decât contul unic, ci dă posibilitatea debitorului să plaseze disponibilitățile bănești din contul unic într-un cont special de depozit bancar în vederea maximizării averii debitorului (depozitul bancar produce dobânzi), iar interdicția privește și disponibilitățile bănești care sunt constituite în depozit bancar în cont special”[11].

Scopul interzicerii oricărei indisponibilizări a contului de insolvență este determinat de faptul că indisponibilizarea lichidităților din contul unic se traduce în blocarea activității debitorului, care are ca efect lipsirea debitorului de șanse de redresare, iar procedura de insolvență în formă generală devine lipsită de sens.

Ridicarea măsurii popririi de pe contul de insolvență poate fi formulată și în mod provizoriu, pe cale de ordonanță președințială, până la soluționarea cererii pe fond.

Admisibilitatea cererii de ordonanță președințială este condiționată de îndeplinirea cumulativă a trei condiții: dovedirea unei urgențe în promovarea cererii, a caracterului vremelnic al măsurii solicitate a fi dispuse pe această cale și nerejudecarea fondului cauzei, cu stabilirea aparenței de drept în favoarea reclamantului, astfel cum acestea sunt reglementate prin art. 997 C. proc. civ.

Cererea de ordonanță președințială și cererea de ridicare a popririi de pe contul de insolvență introduse de debitor prin administrator/lichidator judiciar, sunt scutite de taxă judiciară de timbru, potrivit art. 115 din Legea nr. 85/2014, fiind cereri întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 85/2014.

În soluționarea cererii, în caz de admitere, judecătorul-sindic va dispune ridicarea măsurii popririi de pe contul de insolvență, însă nu va anula actele de executare, pentru aceasta fiind disponibilă procedura contestării executării, cele două demersuri judiciare putând fi folosite în paralel.

VI. Concluzii

Având în vedere aspectele analizate în prezentul articol, este de reținut că pentru a stabili dacă este legală executarea silită a unei societăți în insolvență trebuie verificat, în primul rând, care este legea aplicabilă procedurii de insolvență privită în mod individual, în funcție de data deschiderii procedurii.

Însă, în toate cazurile, indiferent de data deschiderii procedurii, în baza art. 163 alin. (3) din Legea nr. 85/2014, contul de insolvență al debitorului nu va putea fi niciodată poprit, în caz contrar s-ar deturna procedura insolvenței de la scopul ei și s-ar încălca în mod grav drepturile celorlalți creditori.


[8] În literatura de specialitate s-a exprimat și opinia conform căreia judecătorul-sindic este competent să judece o contestație la executarea silită individuală atunci când, în cadrul contestației, debitorul în insolvență invocă încălcarea unor dispoziții legale care privesc regimul contului unic de insolvență. A se vedea, în acest sens, S. Tîrnoveanu, A. Deli-Diaconescu, „Concepte antagonice în insolvență – contul unic și executarea silită individuală”, 2019, www.unpir.ro/concepte-antagonice-insolventa-contul-unic-si- executarea-silita-individuala.

[9] A se vedea Tribunalul Mehedinți, Sentința civilă nr. 70 din 24 aprilie 2019, la www.rolii.ro.

[10] Opinia autoarei este în sensul deciziei citate, în practica judiciară existând și o altă interpretare, în sensul aplicării stricte a art. 163 alin. (3) din Legea nr. 85/2014, respectiv numai cu privire la contul unic de insolvență prevăzut la art. 39 alin. (2) din același act normativ.

[11] A se vedea Curtea de Apel Craiova, Decizia civilă nr. 718 din 1 octombrie 2019, la www.rolii.ro.

 

Aspecte teoretice și practice privind executarea silită a societăților în insolvență was last modified: iulie 1st, 2021 by Anda-Elena Șonc

Vă recomandăm:

Abonează-te la newsletter