Asociația „Themis-Casația” susține Memorandumul privind justiția

19 sept. 2016
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 631

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

 OPINIE
cu privire la starea reală a înfăptuirii justiției și pentru susținerea MEMORANDUMULUI AMR, UNJR și al instanțelor judecătorești

 

Monitor Dosare

1. Membrii Asociației au luat în dezbatere, între altele, teme de actualitate privind viața judiciară, încrederea cetățenilor în autoritatea judecătorească, precum și disfuncțiile majore în raporturile cu puterea legislativă și executivă.

1.1. Scăderea drastică, în ultimii ani, a încrederii cetățenilor în actul de justiție, s-a datorat, în principal, lipsei de loialitate a puterii executive față de autoritatea judecătorească, disfuncțiilor majore din activitatea CSM și ale administrației instanțelor și parchetelor.

1.2. Ineficacitatea așa‑zisei reforme a justiției și, mai ales, a acțiunilor întreprinse sub egida MCV‑CE, caracterul formal și unilateral al acesteia, au afectat starea reală a funcționării instanțelor judecătorești, calitatea actului de justiție, iar climatul din „Casa Justiției” s‑a înrăutățit.

1.3. CSM și-a diminuat substanțial, mai ales în ultimii ani, rolul său constituțional de „garant al independenței justiției” [art. 133 alin. (1)], justiție care se realizează numai „prin ÎCCJ și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege” (art. 12 din Constituție), afirmându‑se, deseori, mai ales, ca un „apropiat” al puterii executive, în dauna puterii judecătorești.

1.4. CSM a gestionat, în ultimii ani, deficitar cariera profesională a judecătorilor și a procurorilor, activitatea profesională a acestora și starea disciplinară, facilitând grave disfuncții în înfăptuirea actului de justiție și în respectarea procedurilor judiciare.

1.4.1. A fost total abandonat, din anul 2000 mecanismul de control profesional, inspecția profesională periodică, evaluarea practicii de casare, autoanalizarea soluțiilor definitive și sistemul notelor calificative, întemeiate pe cei mai pertinenți parametri profesionali și de etică judiciară, așa‑zisul control, limitându‑se la inspecția disciplinară, deseori, ca formă de timorare și de anchetare a magistraților, vădit ineficientă.

1.4.2. Încrederea judecătorilor și procurorilor în CSM, ca și a cetățenilor, a scăzut în mod evident, mai ales, în ultimii ani, pentru ca în anul 2013, să se ajungă la situația în care conducerea executivă a CSM să fie „predată” unui procuror, care nu face parte din puterea judecătorească și care a condus, în concret, procedurile specifice de exercitare a rolului CSM de garant al înfăptuirii justiției (de instanțele judecătorești) și de gestionare a carierei judecătorilor, fiind și titularul dreptului de sesizare a Curții Constituționale privind „conflictele juridice de natură constituțională” etc.

1.4.3. Bizara Hotărâre a CSM privind „autorizarea”, în general, a exercitării funcției de judecător de cei ce aparțin lojilor masonice, cunoscând că principiul fundamentat al masoneriei este acela că „frații se sprijină necondiționat între ei”, relevă aportul distructiv al CSM la calitatea și moralitatea activității judiciare și preocuparea sa minoră pentru reforma reală, complexă și deplină a justiției.

1.4.4. Numirea directă („conversie”) în funcția de judecător a procurorilor de către CSM, la Curțile de apel, și, mai ales la ÎCCJ, fără ca acei procurori să fi exercitat vreodată funcția de judecător, la primul ori la al doilea grad de jurisdicție, este, de asemenea, o anomalie gravă a statutului judecătorului, produsă de CSM, în acord explicit cu puterea executivă (a se vedea numărul mare de procurori „aduși” direct la ÎCCJ, cu precădere la secția penală).

În această orientare a CSM se încadrează și „detașările” numeroase ale procurorilor în diverse funcții „cheie” din autoritățile administrative, MFP‑ANAF, ANI, MAE, MAI ș.a., precum și numirile ori desemnările altor procurori în înalte demnități publice (judecător la CCR, ministrul justiției, secretari de stat sau directori în Ministerul Justiției, la ANF ș.a.), funcții, în care, nu odată se face trimitere la calitatea de procuror.

2. „Contribuția” Curții Constituționale, în ultimii ani, la încadrarea în ordinea constituțională a actului de justiție a facilitat starea actuală a magistraturii, decizia nr. 206/2013 (publicată în M. Of. nr. 350 din 13 iunie 2013) a CCR, prin care s-a „controlat” decizia nr. 8/2010 a Secțiilor Unite ale ÎCCJ, dată în interesul legii, fiind ilustrativă, prin tendința CCR de hegemonie și imixtiune în activitatea și competența Autorității judecătorești.

3. Din păcate nici prin noile coduri nu se realizează reforma casației, impusă, încă, din luna octombrie 2003, prin art. 155 alin. (4) din Constituție, ÎCCJ, fiind privită, sub egida MCV, doar ca o Curte penală de justiție, ignorându‑se, total, de către celelalte autorități publice, dar mai ales de CSM, starea reală a înfăptuirii justiției la acest ultim nivel de jurisdicție.

Original Black Friday pe UJmag.ro!

4. Asociația „THEMIS‑CASAȚIA” a foștilor judecători și magistrați asistenți ai ÎCCJ, constata cu regret că în perioada 2005‑2014, aproape toți judecătorii în funcție la ÎCCJ și‑au încetat activitatea, prin pensionare anticipată (la vârsta de 50-60 de ani și 25 de ani de magistratură), situație impusă de legile așa‑zisei reforme, inițiate și aplicate „energic” de puterea executivă bicefală, fără ca CSM să prezinte o strategie și o poziție adecvată, după cum nici în privința anomaliei legislative intitulată „magistrați asimilați”, cu salarii și pensii ca ale judecătorilor și procurorilor și a altor grave situații, nu a existat niciun proiect.

5. Asociația „THEMIS‑CASAȚIA” își exprimă îngrijorarea față de gravele manifestări ale „excesului de putere” din practica unor autorități și a unor înalți funcționari publici, dar și față de frecventele dezechilibre majore din funcționarea autorităților publice, dintre acestea și societate, generând serioase rezerve cu privire la realitatea și viabilitatea „statului de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme”, așa cum este consacrat în art. 1 alin. (3) din Constituția României.

6. Asociația „THEMIS-CASAȚIA”, în virtutea obiectivelor sale, conferite de Statut, își propune să susțină, în continuare, propunerile făcute Comisiei de elaborare a proiectului legii de revizuire a Constituției României, precum și celelalte acțiuni în sprijinul refacerii încrederii în justiția judiciară și a îmbunătățirii condiției judecătorului de scaun și a acelui pensionar.

În acest sens, Asociația susține, necondiționat, pozițiile realiste și legitime exprimate energic și argumentat în Memorandumul-2016 de Asociația Magistraților din România, de Uniunea Națională a Judecătorilor din România și de instanțele judecătorești față de excesele puterii executive bicefale și de abuzurile de O.U.G. relative la modificările ample ale codului penal ale codului de procedură penală, ale codului fiscal și cele privind discriminările salariale, generate ilegitim de Ministrul Justiției, detașat european provizoriu în această funcție, ocupată în anii trecuți de personalități academice și judiciare, precum Eugen Stătescu, Ioan Ceterchi, Constantin Stătescu, Matei Cantacuzino, George Marzescu și alți remarcabili devotați înfăptuirii justiției.

Prof. MARIN VOICU
Președintele Asociației „Themis-Casația”
Fost judecător la CEDO și ICCJ


Asociația „Themis‑Casația” s‑a constituit și înregistrat la Judecătoria Sectorului 1 București, în luna februarie 2010, la inițiativa unui grup de colegi, coordonați de prof. Marin Voicu, propunându‑și, între obiectivele strategice, să contribuie la întărirea și consolidarea încrederii cetățenilor în judecători, la responsabilizarea deplină a acestora pentru actul de justiție, precum și la creșterea prestigiului instituțiilor judiciare, îndeosebi a CSM, ca garant constituțional al independenței justiției.

În prezent, Asociația „Themis‑Casația” are 165 de membri, foști judecători și magistrați asistenți ai ÎCCJ, precum și unii membrii de onoare din rândul personalităților lumii juridice academice, dintre care profesorul Nicolae Popa, fost ales președinte de onoare.

Asociația „Themis‑Casația” a militat cu persuasiune și cu argumente substanțiale, în sem. I/2010, la autoritățile publice responsabile (Guvern, Senat, Camera Deputaților, CSM și Curtea Constituțională) pentru menținerea regimului legal al pensiilor judecătorilor și procurorilor, iar, în continuare, a transmis numeroase opinii și puncte de vedere relative la proiectul de lege pentru revizuirea Constituției, legile codurilor ‑ civil și de procedură civilă ‑, cele de organizare judecătorească, privind Statutul judecătorilor și al procurorilor, CSM și cu privire la executarea hotărârilor CEDO și ale CJUE.

Asociația „Themis-Casația” susține Memorandumul privind justiția was last modified: septembrie 19th, 2016 by Universul Juridic
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter