Asigurările de protecție juridică – în vizorul forului legislativ, al asigurătorilor și comunității de avocați din România

Senatul României a găzduit pe 13 septembrie 2023 o primă dezbatere de principiu care a avut ca temă asigurările de protecție juridică, inițiativă care a reunit în premieră, într-un cadru informal, parlamentari, miniștri, reprezentanți ai asigurătorilor și avocați, pentru a demara unui nou proiect de lege care să îmbunătățească și să actualizeze statutul asigurărilor de protecție juridică.

În România, asigurarea de protecție juridică inițial a fost reglementată prin Legea nr. 32/2000 privind activitatea și supravegherea intermediarilor în asigurări și reasigurări și Ordinul nr. 113114 din 23 iunie 2006, prin care au fost aprobate Normele din 23 iunie 2006, privind practicarea de către asigurători a clasei de asigurări de protecție juridică. Ulterior, aceste acte normative au fost abrogate prin Legea nr. 237 din 19 octombrie 2015, dar asigurarea de protecție juridică a fost reglementată în continuare suferind doar modificări de formă.

Pentru a răspunde exigențelor unei societăți moderne și a oferi societății un cadru legislativ corespunzător, s-a conturat ideea de a se legifera adecvat statutul asigurărilor juridice și al polițelor de asigurare aferente, care ar putea acoperi componenta financiară a unui litigiu prin asigurarea unei finanțări rezonabile a procesului de asistență juridică pentru justițiabil, asigurând o protecție efectivă a drepturilor sale în situația imprevizibilă apariției unui litigiu, punându-i la dispoziție imediat resurse financiare suficiente pentru a angajarea un avocat, plata taxelor de timbru etc., și totodată ar garanta în mod efectiv accesul la justiție al acestuia.

Moderatorul dezbaterii, senatorul Cristian – Augustin Niculescu – Țâgârlaș, Președintele Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări, a punctat concludent încă din deschiderea dezbaterii:

„Asigurarea de protecție juridică este o necesitate și reprezintă un element important al dreptului la un proces echitabil. Un asemenea proiect schimbă percepția asupra accesului la justiție al cetățeanului. Pentru dezbaterea de astăzi vă punem la dispoziție și o analiză comparativă privind reglementările referitoare la asigurarea juridică în mai multe state europene, pentru a înțelege cum funcționează aceste modele”.

Daniel Fenechiu, Vicepreședinte UNBR, cel care a inițiat acest demers în urma întâlnirii părții române cu delegația Baroului Federal German (Bundesrechtsanwaltskammer – BRAK), prezentă la București în această primăvară pentru discuții despre provocările comune privind exercitarea profesiei de avocat, a explicat contextul și perspectivele:

„Am inițiat prima dezbatere în Parlament despre asigurarea de protecție juridică pentru că, înainte de a avea un proiect de lege, trebuie consultate toate categoriile implicate, cu care să stabilim foaia de parcurs a unui asemenea demers. Reamintesc de întâlnirea cu delegația Baroului Federal German la București, când am înțeles oportunitatea și utilitatea unei astfel de inițiative în România. Sper că vom continua să colaborăm la un text de lege care să ajungă în Parlament, iar în 7-8 luni, poate un an, să avem o lege în domeniu”.

Senatorul Robert Cazanciuc, Vicepreședintele Senatului, a subliniat că „într-un spațiu juridic dominat de incertitudine și de practică neunitară, de lipsă de încredere, o asemenea dezbatere despre asigurarea juridică este binevenită. Trebuie să vedem cum poate fi pus în practică un asemenea produs în România”.

Alexandru Ciuncan, Președinte și Director General UNSAR – Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România, a precizat că „există țări care au creat un asemenea produs încă din 1911, deci de mai bine de o sută de ani, dar trebuie văzut cum poate fi construit în mod sustenabil. Avem o scurtă mențiune în Legea nr. 237/2015 despre existența unei asemenea clase de asigurări, asigurarea de protecție juridică”.

Bogdan Ilea, secretar de stat în Ministerul Justiției, a remarcat că discuția este „despre un domeniu cu totul nou în România. Cred că este nevoie de o discuție și de o analiză care să pornească de la dreptul comparat și de la experiența altor țări europene. Ministerul Justiției va sprijini ca acest demers să se concretizeze într-un instrument normativ, care să răspundă nevoilor tuturor”.

Gerke Witteveen, Vicepreședinte UNSAR – Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România, consideră că „în România, problema este deficitul protecției cetățenilor. În sistemul judiciar acest lucru este foarte important, de aceea cred că modelul din alte țări poate fi introdus și în România. Asigurarea de protecție juridică are un rol social important și avocații pot avea, de asemenea, un rol important”.

Traian Briciu, Președintele UNBR, a punctat faptul că „dacă o asemenea inițiativă e sustenabilă din punct de vedere economic și dacă e folosită cu pricepere, ar putea să răspundă într-un mod neașteptat unei mari probleme, anume aceea că în România justiția este ultimativă, nu preventivă. În realitate, soluția prin care justiția poate scăpa de presiunea din sistem nu este de a ține pasul cu procesivitatea crescută. Soluția este justiția preventivă, care ulterior conduce la formula în care durata proceselor și numărul acestora să fie cât mai avantajoasă pentru cetățean și pentru sistemul judiciar”.

Ion Dragne, Decanul Baroului București, a adăugat că „asigurarea de protecție juridică ar permite accesul mai facil la justiție al oamenilor, deci rezultatul bun se va materializa în persoana justițiabililor, pe care suntem datori să-i protejăm. Din altă perspectivă, cred că e un produs bun pentru toată lumea și ar acoperi o hibă pe care sistemul judiciar românesc încă o are, anume asistența juridică în etapele speciale ale procesului civil: recurs, contestație în anulare și revizuire, în care CCR a decis că nu mai este obligatorie asistența juridică prin avocat. Prin acest nou mecanism, justițiabilul ar avea acces la avocat”.

La dezbaterea din Senatul României au fost prezenți și vicepreședintele ASF România, Cristian Roșu, secretarul de stat în Ministerul Finanțelor Publice, Alin Chițu și Florin Spătaru – consilieri de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului. Au mai participat av. Nicoleta Pauliuc – senator și deputații Olivia Diana Morar, Cristina Trăilă, Gabriel Andronache și Ioan Cupșa, precum și reprezentanții la nivel de board ai principalelor societăți de asigurare din România: Cătălina Grecu (Omniasig), Șerban Ursaciu (Allianz-Țiriac), Alex Tausache (Generali România), Anamaria Mirea (Groupama Asigurări), Gerke Witteveen (NN Asigurări de Viață), Raluca Vișan (Asirom) și Cătălin Chioveanu (Uniqa Asigurări).

Din delegația UNBR au participat la dezbatere av. Flavia Teodosiu – Prodecanul Baroului București, av. Silvana Racoviceanu, av. Julia Zorkoczy, av. Danny Bârdan, av. Lavrin Covaci, av. Mihăiță Bubatu și dl. av. Mihai Adrian Hotca.

Propunerea legislativă cu privire la asigurarea de protecție juridică va fi inițiată de un grup transpartinic de avocați și juriști. Mai mult, participanții la discuții au agreat în unanimitate utilitatea consultării modelului legislației comunitare, implementat cu succes în țări precum Austria, Belgia, Franța, Germania, Italia, Spania și Olanda.