Argumentare privitoare la depăşirea mandatului şi consecinţele juridice ale acesteia. Recurs respins ca nefondat (NCPC, VCC)

14 iun. 2019
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 359

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SC II) nr. 3723/2018

NCPC: art. 304 pct. 8, art. 312; VCC: art. 1066, art. 1536, art. 1537, art. 1546 alin. (2)

Conferința Noi reglementări în agricultură

Art. 304 pct. 8 C. proc. civ. evocat de recurenta-reclamantă, vizează situațiile in care judecătorii fondului procedează la interpretarea eronată a actului juridic dedus judecății. În speță, recurenta invocă procura nr. x/27.12.2006, din cuprinsul acesteia, instanța de apel reținând că mandanta nu a impus mandatarului său o limită cu privire la prețul cesiunii, situație în care s-ar fi pus problema depășirii de către mandatar a împuternicirilor primite.

Sub acest aspect, Înalta Curte constată, cu prioritate, că procura invocată nu constituie actul dedus judecății, acesta fiind reprezentat de contractul de cesiune acțiuni nr. x/29.12.2006 și actele adiționale semnate în legătură cu acesta.

Pe de altă parte, se observă că prin motivele de apel, pârâta a investit instanța cu analiza depășirii limitelor mandatului, invocând dispozițiile art. 1537 C. civ., potrivit cărora mandatarul nu poate face nimic afară de limitele mandatului său.

Înalta Curte constată că instanța de apel a analizat toate motivele invocate de pârâtă, precum și ipoteza unei depășiri a limitelor mandatului, reținând însă mai multe argumente în sprijinul respingerii apelului.

Curtea a apreciat că o limitare a puterilor acordate mandatarului trebuie menționtă expres, fără a lăsa loc de echivoc și în niciun caz indicarea sumei de 2.000.000 Euro ca element de referință pentru contractul de cesiune nu poate conduce la concluzia că mandatarul ar fi fost ținut să încheie contractul doar în limitele acestei sume.

Mai mult, s-a subliniat faptul că depășirea limitelor împuternicirii de către mandatar nu ar permite invocarea nulității absolute a actului pentru lipsa consimțământului, ci ar fi urmată de efectele specifice prevăzute de art. 1546 alin. (2) C. civ. 1864, iar, în speță, s-au putut reține oricum mai multe momente și acte procesuale prin care recurenta ar fi ratificat tacit mandatul acordat și a recunoscut încheierea actului adițional.

În acest context trebuie subliniat și faptul că dreptul mandatarului de a semna actul adițional în numele recurentei și exprimarea consimțământului acesteia la încheierea actului au format obiectul dosarului nr. x/2013, care a prilejuit și suspendarea judecății recursului în cauza de față, și au fost analizate prin sentința civilă nr. 4965/2014 a Judecătoriei Sector 4, rămasă irevocabilă prin respingerea căilor de atac potrivit deciziei civile nr. 3895/2016 a Tribunalului București și deciziei civile nr. 538/2017 a Curții de Apel București, considerentele acestor instanțe impunându-se recurentei cu putere de lucru judecat și convergând cu cele ale instanței de apel din cauza de față.

În consecință, nu pot fi reținute criticile recurentei-pârâte subsumate acestui motiv de nelegalitate.

În egală măsură nu poate fi reținută nici incidența motivelor de recurs prevăzute de art. 304 pct. 4, 5 și 9 C. proc. civ. care au toate ca premisă pretinsa depășire a împuternicii acordate de către mandatarul care a semnat contractul de cesiune în numele și pe seama recurentei.

Pentru considerentele deja arătate se poate observa că nicio ipoteză a art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nu se regăsește în cauza de față. Instanța de apel a analizat efectele depășirii limitelor mandatului și a reținut în mod corect că sancțiunea care intervine nu este nulitatea absolută, ci faptul că actele întocmite cu depășirea împuternicirilor primite nu obligă pe mandant, aceasta fiind o consecință directă a dispozițiilor art. 1536 și 1537 C. civ., și nu o încălcare a acestora.

De asemenea, instanța de apel a constatat că în cauză nu se pune problema lipsei consimțământului, deoarece manifestarea de voință de a încheia contractul de cesiune este cât se poate de clar exprimată, consimțământul îndeplinind toate condițiile de valabilitate.

Referitor la excepția de neexecutare, Înalta Curte reține că instanța de apel în mod corect a reținut că în cauza de față s-a realizat executarea obligației din partea cocontractantului, predarea acțiunilor nefiind contestată de către recurentă. Acțiunile au fost predate la momentul încheierii contractului de cesiune acțiuni. De asemenea, excepția de neexecutare ar fi fost inadmisibilă având în vedere lipsa de simultaneitate a obligațiilor, care rezultă din natura obligațiilor inserate în contract, având în vedere plata în rate a acțiunilor.

În ceea ce privește respingerea solicitării privind deducerea sumei de 225.300 Euro, se constată că aceasta a fost în mod corect respinsă de către instanța de apel, reținând că nu s-a făcut dovada că această sumă constituie plată în avans a acțiunilor cesionate. Instanța de apel a reținut aplicabilitatea dispozițiilor art. 1203 C. civ. reținând prezumția simplă că aceste plăți nu au avut nicio legătură cu prețul acțiunilor cesionate.

În ceea ce privește presupusa încălcare a dispozițiilor art. 1066 C. civ., privind respingerea ca neîntemeiată a clauzei penale proporțional cu partea din contract ce a fost executată, Înalta Curte constată că acest text nu este incident în cauză în raport de modalitatea de formulare a clauzei penale în convenția părților, aspect subliniat în mod judicios de instanța de apel.

În final, Înalta Curte subliniază că motivele suplimentare invocate în temeiul art. 304 pct. 4 și 5 C. proc. civ., dar susținute în esență de aceeași argumentare privitoare la depășirea mandatului și consecințele juridice ale acesteia, sunt afirmate de recurentă doar în mod formal, fiind vădită lipsa lor de incidență în cauza de față. Chiar și în situația în care s-ar fi putut reține un caz de depășire a limitelor mandatului acordat, această situație nu ar fi putut constitui o depășire a atribuțiilor puterii judecătorești de către instanța de apel, sancționabilă cu nulitatea absolută a deciziei pronunțate, ci o aplicare greșită a dispozițiilor legale, subsumată motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., deja analizat și înlăturat.

Pentru aceste motive, Înalta Curte constată nefondat recursul și îl va respinge ca atare conform dispozițiilor art. 312 C. proc. civ.

Sursa informației: www.scj.ro.

Argumentare privitoare la depășirea mandatului și consecințele juridice ale acesteia. Recurs respins ca nefondat (NCPC, VCC) was last modified: iunie 12th, 2019 by Redacția ProLege
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter