Arcul de Triumf din Paris, vandalizat de „vestele galbene”

3 dec. 2018
Vizualizari: 698

Pe 8 noiembrie 2018, Curtea Constituțională a admis sesizarea Guvernului privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu formarea completelor de cinci judecători. La sfârșitul săptămânii trecute, CCR a publicat motivarea deciziei amintite.

„«În raport cu aceste aspecte, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului obligă la luarea în considerare a principiului continuității completului de judecată, […] însă ea nu poate fi privită distinct de obligația legală de a asigura compunerea aleatorie a respectivului complet de judecată, astfel încât, ținând cont de aceste două principii/reguli care se aplică împreună, Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să asigure de îndată constituirea noilor completuri de judecată, prin tragerea la sorți a tuturor celor cinci membri ai acestora, și nu numai a locului celui considerat ca fiind membru de drept», arată CCR”, notează News.ro.

După o serie de infracțiuni săvârșite de foști deținuți, beneficiari ai Legii recursului compensatoriu, această lege revine în atenția publicului.

„Ministrul Justiției, Tudorel Toader, precizează că Legea recursului compensatoriu a fost inițiată de guvernarea anterioară. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a propus să fie 3 zile considerate ca efectiv executate la 30 de detenție în spații necorespunzătoare, iar Parlamentul a aprobat 6 zile. Toader subliniază că «studiul de impact se face în procedura de legiferare și nu în faza de aplicare a legii»”, scrie News.ro.

În replică, fostul ministru al Justiției, Raluca Prună, susține, potrivit News.ro „responsabilitatea pentru efectele acestei legi îi aparține exclusiv coaliției PSD-ALDE, care a adoptat un proiect tehnocrat în Guvernul Grindeanu, pentru a-l măcelări ulterior în Parlamentul în care au majoritate, «cu neparticiparea vinovată și complice a profesorului de drept penal, rectorului, judecătorului constituțional Toader»”.

Șapte protestatari de la mitingul din 10 august, din Piața Victoriei, au fost trimiși în judecată.

„În cauza având ca obiect infracțiunile de ultraj (agresiune asupra a doi lucrători de jandarmerie), nerespectarea regimului armelor și munițiilor (sustragerea unei arme), uz de armă fără drept și tulburarea ordinii și liniștii publice, procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București au dispus, la data de 29 noiembrie 2018, trimiterea în judecată a șapte inculpați pentru săvârșirea, după caz, a infracțiunilor menționate”, se arată într-un comunicat transmis Agerpres.

Grupul parlamentar al PNL din Senat a depus joi, la Curtea Constituțională, o sesizare de neconstituționalitate în cazul numirii în funcție a șase membri ai Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară.

„Sesizarea îi vizează pe Leonardo Badea, Doina Dascălu, Marius Ovidiu Bota, Birtalan Jozsef, Aura Gabriela Socol și Ovidiu Răzvan Wlassopol. […] Senatorii PNL spun că Parlamentul avea obligația legală de a efectua analiza individuală a încadrării experienței profesionale a fiecărui candidat în domeniile expres prevăzute de lege – financiar, al instituțiilor de credit și/sau al instituțiilor financiare nebancare, arătând că vechimea minimă cumulată necesară în aceste domenii de activitate pentru a fi numit în Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară trebuie să fie de minimum 8 ani de la data absolvirii studiilor de lungă durată, cu diplomă de licență. […] Liberalii solicită CCR să constate că hotărârea privind numirea membrilor Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, adoptată de Parlament în ședința din 14 noiembrie, este neconstituțională”, notează Agerpres.

România poate exercita Președinția Consiliului UE în pofida disputelor politice interne, arată președintele Klaus Iohannis într-un interviu acordat presei austriece, președintele prezentând prioritățile Bucureștiului și semnalând că va candida pentru un nou mandat.

Mediafax notează că, fiind întrebat care sunt prioritățile Bucureștiului la preluarea Președinției Consiliului UE, Klaus Iohannis a declarat: „Președinția Consiliului UE se confruntă cu multe provocări și dosare dificile: procesul de ieșire a Marii Britanii din UE, cadrul financiar multianual, migrația, dezbaterea pe tema viitorului UE. O viziune comună asupra păstrării valorilor europene trebuie să fie o prioritate pentru toate statele membre. […] Prioritară trebuie să fie atenția acordată unității, cooperării și solidarității între statele membre. Este vorba despre coeziunea la nivelul Uniunii Europene. Oamenii așteaptă răspunsuri clare la probleme. România vrea să ofere rezultate concrete. Un proiect central va fi summit-ul informal al Consiliului European, programat pe 9 mai 2019, la Sibiu. Reuniunea este dedicată dezbaterii pe tema viitorului Uniunii Europene. Sperăm că summit-ul va furniza o perspectivă clară și pozitivă asupra Uniunii Europene și că îi va sensibiliza pe cetățenii europeni”.

Președintele statului a vorbit în interviul său din presa austriacă și despre lupta împotriva corupției.

„Sunt un adversar față de oricine periclitează acțiunile de combatere a corupției și respectarea statului de drept în România, indiferent dacă sunt membri ai Guvernului sau nu. Este adevărat că actuala majoritate parlamentară, care susține Guvernul PSD, vrea slăbirea acțiunilor anticorupție și a independenței justiției. Eu susțin combaterea corupției. Din prima zi a mandatului, mi-am folosit toate atribuțiile conferite de Constituție pentru a împiedica aplicarea legilor care afectează justiția și dreptul penal”, a afirmat președintele Iohannis, mai scrie Mediafax.

Europa continuă să fie zguduită de demonstrațiile de stradă ale „vestelor galbene”, care au provocat dezordine atât la Paris, cât și la Bruxelles.

„Președintele Franței, Emmanuel Macron, a convocat duminică o reuniune de urgență la Elysée, cu premierul Edouard Philippe, ministrul de Interne Christophe Castaner și «serviciile competente», după violențele extreme din capitala țării”, arată Cotidianul.

„Protestatari violenți au vandalizat, sâmbătă seară, Arcul de Triumf din Paris, monument datând din anul 1836. Edificiul a suferit daune atât în exterior, cât și în interior. Cel puțin 133 de persoane, inclusiv 23 de agenți ai forțelor de ordine, au fost rănite în cursul protestelor violente, desfășurate sâmbătă la Paris. Cel puțin 412 persoane au fost reținute în cursul protestelor violente față de prețurile mari la carburanți și față de scăderea nivelului de trai. Vehicule și restaurante incendiate, magazine devastate și jefuite, forțe de ordine și salvatori atacați, scenele de gherilă urbană s-au repetat în mai multe cartiere rezidențiale ale capitalei, eclipsând mesajul transmis în întreaga Franță de zeci de mii de «veste galbene». Forțele de ordine au ripostat cu tunuri de apă și gaze lacrimogene”, relatează Cotidianul.

Seară frumoasă!

Arcul de Triumf din Paris, vandalizat de „vestele galbene” was last modified: decembrie 3rd, 2018 by Claudiu Pamuc
Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris: