Aproape 10.000 de morţi în cutremurele din Turcia şi Siria

Violența în școli, în familie și pe stradă determină Parlamentul să ia în discuție înăsprirea pedepselor pentru acest gen de infracțiuni. Premierul Nicolae Ciucă și ministrul de Interne, Lucian Bode, vor majorarea pedepselor pentru violență și în acest sens, au depus un proiect de lege de modificare a Codului Penal.

„Prin această inițiativă intervenim asupra a 11 articole din Codul Penal și propunem, în majoritatea cazurilor, majorarea limitelor de pedeapsă cu o treime. Infracțiunile în forme agravante pentru care se vor mări cu o treime limitele pedepselor sunt: lovirea, vătămarea corporală, loviturile sau vătămările cauzatoare de moarte, hărțuirea. Majorarea cu o treime a pedepselor se va aplica pentru hărțuirea unui minor. Aportul de forțe dintre agresor și un minor este suficient de mare pentru ca infracțiunea să primească circumstanțe agravante și un spor de o treime din pedeapsă” a scris ministrul Lucian Bode pe Facebook, notează Gândul.

Ministrul Bode a propus și extinderea prezumției legitimei apărări.

„De asemenea, o parte a intervențiilor vizează extinderea prezumției legitimei apărări de la spațiul privat la cel public. Oamenii au dreptul de a se proteja și dacă sunt ținta unui atac desfășurat în spațiul public, nu doar în propria locuință. Din acest motiv, aria în care se aplică prezumția de legitimă apărare nu va mai include doar locuința privată, ci și strada”, a anunțat ministrul de Interne, mai scrie Gândul.

Bilanțul victimelor cutremurului devastator, care a lovit Turcia și Siria, continuă să crească, de la oră la oră.

„Autoritățile turce au anunțat un noi bilanț al victimelor cutremurelor. Este vorba despre 6.957 de morți și 38.224 de răniți”, relatează CNN Turk, scrie Libertatea.

„Bilanțul total al deceselor în Turcia și Siria a ajuns la cel puțin 9.487”, mai arată Libertatea.

Președintele Recep Tayyip Erdogan a efectuat, miercuri, o vizită în zonele de calamitate.

„Vizita lui Recep Tayyip Erdogan va include orașul Kahramanmaraș și provincia Hatay, aflate în apropierea epicentrului puternicului cutremur din 6 februarie, potrivit biroului președintelui turc. Erdogan a declarat marți stare de urgență pentru trei luni în 10 provincii”, scrie Libertatea.

Ministerul Afacerilor Externe a anunțat, marți seară, că 13 cetățeni români, între care doi minori, au fost îmbarcați cu succes în vederea repatrierii de pe Aeroportul din Adana, după ce anterior fuseseră repatriați alți 21 de cetățeni români.

„Din grup fac parte o mamă cu doi copii, precum și nouă studenți și profesorul coordonator. Cei nouă studenți și profesorul coordonator erau cazați la un hotel din localitatea Kahramanmaraș. (…) MAE reamintește că o echipă consulară mobilă din cadrul Ambasadei României la Ankara s-a deplasat la data de 6 februarie a.c. în zona afectată de seisme, cu două autovehicule, în vederea acordării de asistență consulară, preluării grupului de cetățeni români din Kahramanmaraș și asigurării transportului acestora spre Adana”, se arată într-un comunicat de presă al MAE, scrie News.ro.

„Moneda turcească a atins luni un nou minim istoric iar acțiunile companiilor turcești s-au prăbușit, după ce un cutremur devastator s-a adăugat presiunilor venite din partea dolarului puternic, riscurilor geopolitice și inflației peste așteptări din Turcia”, transmite Reuters, citată de Cotidianul.

„La debutul tranzacțiilor, lira turcească a atins un minim istoric de 18,85 lire pentru un dolar, după care a recuperat o mare parte din pierderi. Principalul indice bursier din Turcia a coborât cu 4,6%, în condițiile în care cotațiile principalelor bănci au scăzut cu peste 5%, pentru ca ulterior să recupereze o parte din pierderi și în jurul orei 9:10 GMT să afișeze o scădere de 2,5%”, relatează Cotidianul.

„Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, ar urma să participe, joi, la Bruxelles, la un summit cu liderii Uniunii Europene (UE) – cu valoare simbolică – la o săptămână după ce i-a găzduit în urmă cu o săptămână la Kiev”, relatează AFP, citată de News.ro.

„Această vizită, prezentată de către unii ca «probabilă», este departe de a fi sigură. Președintele Consiliului European Charles Michel a anunțat luni seara că l-a invitat pe Volodimir Zelenski «să participe în persoană la un viitor summit»”, mai arată News.ro.

Ucraina se luptă și cu literatura rusă. Mai nou, autoritățile ucrainene au eliminat milioane de cărți din bibliotecile publice în cadrul efortului lor de „derusificare”.

„Au existat linii directoare pentru a retrage cărțile autorilor care au susținut agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei. Există o listă cu astfel de autori care au fost sancționați. În general, proporția de cărți în ucraineană și în rusă din biblioteci este defavorabilă ucrainenilor. Motiv pentru care vorbim acum despre necesitatea de a reînnoi colecțiile și de a achiziționa cât mai curând posibil cărți în ucraineană”, a declarat parlamentarul Evheniya Kravchuk, șeful adjunct al Comitetului parlamentar pentru politica umanitară și de informare, potrivit CNN, conform jurnalul.ro, citat de România liberă.

„Începând cu luna noiembrie a anului trecut, 19 milioane de cărți au fost scoase din bibliotecile publice în urma unei inițiative a Ministerului Culturii de a retrage «anumite tipuri de cărți». Parlamentul a precizat că 44% din cărțile din bibliotecile publice sunt încă în limba rusă, restul fiind în ucraineană și în alte limbi”, mai scrie România liberă.

 „Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene (UE) pentru afaceri externe, Josep Borrell, a afirmat marți că declarațiile ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, potrivit cărora Occidentul vrea să transforme Republica Moldova în «următoarea Ucraină», îl discreditează intellectual”, relatează EFE, citată de Agerpres.

„Nu este nimic serios în aceste considerații”, a adăugat Borrell, după ce a fost întrebat despre afirmațiile făcute, joi, de Lavrov la televiziunea rusă de stat Rossia-24, scrie Agerpres.

„În ceea ce privește eforturile Moscovei de a câștiga influență în zonă, Borrell a exprimat «respectul» UE pentru integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova «cu un statut special pentru Transnistria», regiunea separatistă pro-rusă care de facto acționează ca o țară independent”, mai notează Agerpres.

Seară liniștită!