Aprecierile conducerii CSM privind progresele înregistrate de România în cursul anului 2015 în cadrul MCV

29 ian. 2016
Vizualizari: 838

Despre

  • Sustenabilitatea procesului de reformă reprezintă una din condițiile menite să arate că un mecanism precum cel în cauză nu mai este necesar
  • Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar pentru perioada 2015-2020
  • Consiliul ia act de recomandările formulate de Comisie

Conducerea CSM apreciază ca obiectiv modul în care raportul reflectă evoluțiile înregistrate de România în ceea ce privește activitățile monitorizate în cadrul acestui mecanism, în special pe aspectele referitoare la activitatea sistemului judiciar și a CSM, ca parte a autorității judecătorești.

Consiliul consideră ca fiind observate într-o dimensiune realistă evoluțiile, iar în ceea ce privește durabilitatea progreselor înregistrate, achiesează asupra faptului că sustenabilitatea procesului de reformă reprezintă una din condițiile menite să arate că un mecanism precum cel în cauză nu mai este necesar.

Referindu-se la activitatea CSM, raportul evidențiază progresele realizate cu privire la independența sistemului judiciar și reforma judiciară. Sunt menționate/notate în acest sens atât demersurile Consiliului pentru modificarea procedurilor de numire a conducerii parchetelor, promptitudinea și celeritatea măsurilor luate pentru apărarea independenței justiției, cât și colaborarea și măsurile luate pentru implementarea noilor coduri, măsurile adoptate în legătură cu Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar, activitățile privind formarea profesională, concursurile pentru ocuparea posturilor, precum și sesizarea ministrului justiției cu importante propuneri legislative.

În acest context, au fost remarcate eforturile depuse de Consiliu pentru creșterea rolului instituțiilor cheie din domeniul justiției în elaborarea unor proceduri de selecție transparente și bazate pe merit – cu evitarea interferențelor politice – în numirile la vârf, având drept scop asigurarea unei conduceri robuste și sprijinirea independenței justiției.

Din această perspectivă, recomandarea Comisiei Europene privind reglementarea prin lege a unei proceduri mai robuste și mai independente de numire a șefilor marilor parchete se suprapune viziunii promovate de CSM, prin recentele propuneri legislative înaintate ministrului justiției.

Pe fondul frecventelor critici la adresa magistraților exprimate de către politicieni și în mass-media, precum și a lipsei de respect față de unele hotărâri judecătorești – numărul cererilor de apărare a independenței justiției fiind în creștere – Raportul Comisiei Europene reia o temă recurentă, menționată pentru prima dată în raportul publicat în 22 ianuarie 2014, referitoare la eficiența moderată a mecanismelor efective puse prin lege la dispoziția Consiliului, acestea asigurând doar o compensație morală, declarativă a magistraților vizați. Astfel, deși se apreciază că „încheierea cu succes a urmăririi penale și condamnarea unui număr mare de politicieni binecunoscuți din România pentru corupție la nivel înalt corespunde unei tendințe subiacente pozitive în ceea ce privește independența justiției, CSM nu poate asigura un nivel de acoperire în mass-media a comunicatelor sale de presă echivalent cu cel de care s-au bucurat criticile inițiale și, dincolo de acest sprijin moral, CSM nu oferă ajutor financiar sau juridic magistraților care cer reparații în instanță”.

Observarea de către Comisie a faptului că autoritățile parlamentare pot avea un rol în ceea ce privește monitorizarea comentariilor exprimate de aleșii în forul legislativ, precum și recomandarea din raportul de anul trecut privind „includerea în Codul de conduită al parlamentarilor a unor dispoziții clare în ceea ce privește respectarea independenței sistemului judiciar de către parlamentari și în cadrul procesului parlamentar” se suprapun viziunii și propunerilor făcute de CSM în cadrul activităților specifice unor grupuri de lucru cu reprezentanți ai legislativului.

În ceea ce privește reforma judiciară, la 2 ani de la intrarea în vigoare a codurilor penale, raportul constată, în continuare, lipsa unei stabilități legislative, generată în principal de procedurile parlamentare recurente.

Raportul evidențiază eforturile depuse de Consiliu, alături de ÎCCJ, procurorul general, INM și Ministerul Justiției pentru a oferi sprijin susținut tuturor instanțelor și parchetelor în scopul facilitării tranziției și al depășirii obstacolelor.

Raportul menționează, cu titlu de noutate, alături de instrumentele specifice ÎCCJ, eficiența unor măsuri manageriale precum reuniunile periodice inițiate în anul 2015 a reprezentanților CSM, INM și curților de apel, dar și lansarea portalului de jurisprudență ROLII, pentru consolidarea unei jurisprudențe unitare. Aceste reuniuni se concentrează asupra chestiunilor cu privire la care există interpretări divergente, iar soluțiile comune se transmit tuturor instanțelor.

În ceea ce privește Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar pentru perioada 2015-2020, raportul observă stadiul final în care se află Planul de acțiune pentru implementarea acesteia, apreciind ca importantă necesitatea clarificării măsurii în care noul CSM îl va considera ca fiind un plan pentru acțiunile sale viitoare, afirmând, de asemenea, că „acțiunile noului CSM pot fi folosite pentru a da un nou impuls reformei”, pe coordonate de transparență și responsabilitate.

Din această perspectivă, în Raport se apreciază că „noul Consiliu ar trebui să aibă o filosofie colectivă clară pe baza unui nou program”.

Referitor la managementul resurselor și eficiența acestora, Raportul constată valorificarea instrumentelor statistice și a dosarului electronic ce se implementează în instanțe pilot, dar notează că, deși „modestă”, propunerea de închidere a unor instanțe mici, a fost blocată în Parlament, Consiliul și Ministerul Justiției apelând la soluțiile alternative de schimbare a unor limite teritoriale ale instanțelor, iar în cazul parchetelor, de regrupare a procurorilor la nivel de tribunal și de închidere a unor parchete de pe lângă judecătorii.

În raport se observă, de asemenea, că modificările aduse anul trecut în materie civilă prevedeau că hotărârile judecătorești pot fi executate în mod direct de către executorii judecătorești în scopul accelerării procedurii, Curtea Constituțională anulând, însă, aceste modificări. Se menționează, de asemenea că, în cadrul planului de acțiune pentru perioada 2015-2020, sunt prevăzute măsuri de îmbunătățire a executării hotărârilor judecătorești, cum ar fi crearea unei baze de date electronice pentru a monitoriza cazurile de executare silită, dar există dovezi clare că executarea hotărârilor judecătorești, inclusiv a hotărârilor judecătorești definitive împotriva statului (autorități centrale sau locale), rămâne adesea problematică.

Conducerea Consiliului constată cu satisfacție, aprecierea pozitivă conform căreia „sistemul judiciar în ansamblul său a continuat să dea dovadă de profesionalism, inclusiv de capacitate de adaptare la schimbările semnificative ale codurilor civile și penale, de eforturi în vederea unificării jurisprudenței și de voința de a apăra independența sistemului judiciar. România a continuat să facă progrese în direcția îndeplinirii obiectivelor de referință ale MCV”.

Consiliul ia act de recomandările formulate de Comisie, în domeniul său de competențe și atribuții, privind necesitatea asigurării unei „proceduri clare și robuste” pentru numirea în poziții cheie din magistratură în cursul anului 2016, finalizării rapide a procedurii de modificare a codurilor, necesitatea elaborării, împreună cu Guvernul, a unui plan clar care să asigure respectarea noilor termene de implementare a dispozițiilor prevăzute din Codul de Procedură Civilă.

Raportul va fi analizat și discutat în Plenul CSM, urmând a fi adoptate și publicate măsurile necesare, pe domeniul de competență, pentru continuarea și consolidarea acțiunilor monitorizate de Comisia Europeană.

Sursa informației este CSM (www.csm1909.ro).

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

👍Vezi și: Raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în anul 2015 în cadrul MCV

Aprecierile conducerii CSM privind progresele înregistrate de România în cursul anului 2015 în cadrul MCV was last modified: ianuarie 28th, 2016 by Universul Juridic

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor: