Aprecierea diferită a două instanţe cu privire la calificarea cererii deduse judecăţii şi la dispoziţiile legale incidente în stabilirea competenţei de soluţionare a litigiului

26 iul. 2022
Vizualizari: 609
  • NCPC: art. 117 alin. (1)
  • NCPC: art. 118
  • NCPC: art. 133 pct. 2

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Toplița la data de 29 decembrie 2017, sub nr. x/2017, reclamantul A. a chemat în judecată pârâta B., solicitând instanței să constate că a dobândit drept de proprietate prin uzucapiune asupra terenului de 104.257 m.p. fânaț și pășune la Colțul Balajului din imobilul înscris în CF x Gheorgheni nr. topo x de sub B B 721, 722, așa cum a fost identificat de expertul C. în Raportul de expertiză topografică recepționat sub nr. de 1136/2016 de către OCPI Harghita.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 482 din 5 martie 2019)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Astfel, Înalta Curte constată că, în speța de față, Judecătoria Toplița și Judecătoria Bicaz și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, iar prezentul conflict negativ de competență s-a născut ca urmare a aprecierii diferite a celor două instanțe cu privire la calificarea cererii deduse judecății și la dispozițiile legale incidente în stabilirea competenței de soluționare a prezentului litigiu. Judecătoria Toplița a făcut aplicarea art. 118 C. proc. civ., reținând că este vorba despre o cerere privitoare la moștenire, în timp ce Judecătoria Bicaz a dat eficiență dispozițiilor art. 117 alin. (1) C. proc. civ., considerând că pretenția reclamantului de constatare a dobândirii prin succesiune a dreptului de proprietate asupra unui imobil nu conduce la calificarea cererii ca fiind o cerere privitoare la moștenire, care se circumscrie prevederilor art. 118 C. proc. civ.

Din modul de formulare a art. 118 C. proc. civ., intitulat „cererile privitoare la moștenire”, precum și din topografia normelor, rezultă că această normă derogă de la dispozițiile art. 117 C. proc. civ., în sensul că sunt de competența exclusivă a instanței celui din urmă domiciliu al defunctului orice cereri privitoare la moștenire, chiar dacă se fundamentează pe drepturi reale imobiliare, la care se referă art. 117.

Ipoteza din alin. (1) pct. 2 al art. 118 reia formularea generică din titlul normei, iar în lipsa oricărei distincții în privința obiectului cererii, încadrarea în categoria cererilor privitoare la moștenire se realizează prin calificarea cererii de chemare în judecată, în funcție de motivele de fapt și de drept invocate de către reclamant, avându-se în vedere finalitatea pretențiilor formulate.

În acest context, Înalta Curte reține că, în cauză, cererea, astfel cum a fost modificată, are ca obiect constatarea dobândirii de către reclamant, prin moștenire de la tatăl său, a dreptului de proprietate asupra cotei de 1/2; dintr-un imobil în suprafață de 288.750 m.p., cotă înscrisă în cartea funciară pe numele tatălui reclamantului în anul 1926.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul nu urmărește consolidarea dreptului de proprietate al autorului, în contradictoriu cu persoana care ar putea pretinde pentru sine un drept de proprietate asupra cotei de 1/2; din imobil (în principiu, vânzătorul din anul 1926 ori moștenitorul acestuia sau actualul proprietar tabular al imobilului), ci urmărește chiar constatarea apartenenței imobilului la masa succesorală rămasă de pe urma autorului și, implicit, a existenței dreptului de proprietate în patrimoniul propriu, ca urmare a transmiterii pe cale succesorală, în contradictoriu cu persoana care ar putea să conteste includerea imobilului în masa succesorală sau calitatea de moștenitor a reclamantului.

Această finalitate a fost confirmată în cursul judecății prin precizarea depusă la data de 12 noiembrie 2018 în dosarul Judecătoriei Bicaz, prin care reclamantul a menționat că are interesul și dreptul de a cere în justiție constatarea calității de moștenitor asupra cotei părți din imobil – care a fost cumpărată de tatăl său împreună cu antecesorul pârâtei -, întrucât pârâta a contestat calitatea sa de fiu al lui E.

În aceste condiții, cererea în constatare ce formează obiectul prezentului litigiu se circumscrie ipotezelor prevăzute la art. 118 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., instanța de judecată fiind chemată să se pronunțe asupra unei cereri privitoare la moștenire și, eventual, chiar asupra pretențiilor din moștenire pe care cele două părți ar putea să le formuleze una împotriva celeilalte.

În speță, astfel cum rezultă din actele dosarului și susținerile părților, ultimul domiciliul al defunctului D. a fost în comuna Bicazu Ardelean, județul Neamț.

Pe cale de consecință, în cazul concret dedus judecății, în raport de dispozițiile imperative ale art. 118 C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei Bicaz, în a cărei circumscripție se află ultimul domiciliul al defunctului D.

Sursa informației: www.scj.ro.

Aprecierea diferită a două instanțe cu privire la calificarea cererii deduse judecății și la dispozițiile legale incidente în stabilirea competenței de soluționare a litigiului was last modified: iulie 26th, 2022 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.