Anularea recursului formulat împotriva încheierii de suspendare a judecății pentru lipsa dezvoltării unor critici de nelegalitate. Distincția dintre motivele de casare și aspectele de netemeinicie privind fondul litigiului în materia drepturilor de asigurări sociale

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Conform art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, iar potrivit art. 489 alin. (2) din acelaşi cod, recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în cazurile de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Aşadar, pentru a conduce la casarea hotărârii atacate, recursul nu se poate limita doar la indicarea uneia sau a mai multor ipoteze dintre cele prevăzute de art. 488 C. proc. civ., condiţia legală a dezvoltării motivelor presupunând să poată fi încadrate într-unul dintre acestea.

De aceea, instanţa de recurs trebuie să verifice dacă motivele invocate se încadrează în cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar dacă această cerinţă nu este îndeplinită, operează sancţiunea nulităţii recursului.

Prin urmare, controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă recurentul îşi întemeiază recursul pe cel puţin unul din motivele de casare prevăzute limitativ de lege, aducând critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate şi arătând greşelile de judecată săvârşite de instanţă, cu referire la motivele de casare expres prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

În speţă, recurenta nu a indicat niciunul dintre motivele de casare prevăzute expres şi limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, deşi prin încheierea recurată, Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă a dispus suspendarea judecăţii apelului, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., prin memoriul său, autoarea căii de atac nu a formulat nicio critică de nelegalitate la adresa acestei încheieri, ci la adresa sentinţei primei instanţe.

De aceea, argumentele sale, vizând vechimea sa în muncă şi natura muncii prestate, precum şi solicitarea de recalculare a pensiei cu aplicarea punctului de pensie majorat şi conform dispoziţiilor legale evocate, reprezintă critici de netemeinicie ce vizează fondul cauzei.

Aşa fiind, toate criticile expuse excedează cadrul căii de atac a recursului, care ar fi presupus controlul de legalitate doar al încheierii din 20.10.2022, prin care instanţa de apel a suspendat judecarea cauzei.

De aceea, analiza memoriului de recurs impune concluzia că recurenta nu a formulat nicio critică aptă a fi încadrată în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

În concluzie, nu sunt întrunite exigenţele art. 488 alin. (1) C. proc. civ. impuse sub sancţiunea nulităţii recursului.

Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va anula recursul.

Sursa informației: www.scj.ro.