Aniversare UNIVERSUL JURIDIC – 20 de ani

3 apr. 2021
Vizualizari: 964
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Doamnelor și domnilor,

Bine ați venit în casa Universul Juridic! Suntem în sala noastră de ședință și facem o mică transmisiune live, în acest context, frumos și interesant pentru noi, aniversarea a 20 de ani de la înființarea editurii Universul Juridic.

Am zis că n-ar fi rău să interacționăm puțin în această zi specială, la această aniversare specială, să vă transmit câteva lucruri despre Universul Juridic, despre cine suntem noi, despre ce facem, despre începuturile noastre, despre oamenii care au crezut în noi, despre proiecte și despre lucrurile pe care ni le dorim pentru viitor.

Credem că am creat, în acești 20 de ani, o comunitate importantă de oameni din mediul juridic, și nu numai, care sunt alături de noi, care ne urmăresc și care sunt beneficiarii principali ai activității noastre, activitate editorială pe care ne-o dorim realizată în condiții foarte bune sau la cele mai bune standarde care există astăzi în piața editorială.

Câteva lucruri aș vrea să vă transmit despre ce a fost înainte de a fi Universul Juridic. Așa cum unii dintre dumneavoastră știți, sunt din Slatina, am terminat Liceul Teoretic „Radu Greceanu” din Slatina. Era atunci un liceu bun sau cel mai bun liceu din oraș, unde am fost la profilul Filologie, cred că unul dintre cele mai frumoase zone și profile care pot exista în viața noastră de licean. A fost un profil potrivit pentru a merge mai departe la Facultatea de Drept, unde se dădea admitere la istorie și la limba română.

Am rămas cu amintiri foarte plăcute din perioada respectivă, cu colegi cu care țin încă legătura foarte strâns. Începând cu trimestrul 2 al anului, al clasei a XI-a fost o pregătire intensă pentru Facultatea de Drept. Era atunci o concurență foarte mare, 20 și ceva de copii care concurau atunci pe un loc la Facultatea de Drept, dar ajunsesem la concluzia, în timpul liceului, că va fi o concurență reală de 4-5, însă acești 4-5 copii erau foarte buni. Încă din clasa a XI-a am fost conștient că trebuie să știu foarte bine sau la perfecție istoria, era o materie clară, nu putea să ne pice un alt subiect decât ceea ce aveam în paginile cărților de istorie de clasa a XI-a și a XII-a, sigur că la limba română depindeau subiectele de mult mai mulți factori. Nu le puteai ști dinainte, trebuia să te pregătești foarte bine ca să reușești.

Am început, așadar, în forță. În acest trimestru II al clasei a XI-a și am reușit să îmi dedic mare parte din timpul care a mai fost până la sfârșitul liceului limbii române și istoriei. Practic, am dedicat foarte puțin timp în ultimii 2 ani de liceu celorlalte materii, tocmai din cauza sau datorită acestei concurențe foarte mari pentru Facultatea de Drept, unde trebuia să fie foarte bine pregătit. În clasa a XII-a, după o muncă asiduă, practic, începusem cu un an în urmă să învăț foarte mult la istorie, am ieșit pe locul întâi la Olimpiada Județeană de istorie și am mers la Olimpiada Națională de Istorie din acel an. Aveam un coleg foarte bun care lucrează acum în Ministerul de externe, Liviu Dumitru, care fusese cu un an înainte și cred că Liviu merita poate mai mult decât mine să fie inclus la Olimpiada din clasa a XII-a, Liviu, fiind un băiat extraordinar și un coleg nemaipomenit. Îmi aduc aminte cu plăcere despre pregătirea pe care o făceam împreună, în special la istorie, dar și la limba română, în clasa a XI-a și în clasa a XII-a.

După, mai ales după Olimpiada Națională, eram sigur, practic eram în proporție de 99,9 % sigur că intru la Facultatea de Drept, nu aveam emoții în acest sens. Eram sigur pe mine, pe ceea ce știu și pe ceea ce voi reuși să fac la examen, dar la admiterea din 1996, surpriză! Domnul Theodor Hristea, care era atunci profesor la Facultatea de Litere, Universitatea din București, și care făcea rezultatele, subiectele pentru limba română, mi-a dat unul dintre subiecte foarte interesant, care spunea în felul următor: „Ortografiați corect următoarele cuvinte, a căror transcriere fonetică este următoarea” și urmau 20 de cuvinte: business, leadership și fairplay, rendez-vous, și așa mai departe.

Cei care mă cunosc mai bine știu că eu nu prea am nicio tangență cu limbile străine. Sunt afon din acest punct de vedere, motiv pentru care la acest subiect nu cred că din cele 20 de cuvinte… nu cred că am făcut mai mult de 4-5, iar nota la limba română a fost în consecință, am picat atunci cu 8,43. Media de intrare în acel an, 1996, dacă bine îmi aduc aminte a fost 8,63.

A fost o mare decepție pentru mine, dar și pentru familie, nu îmi venea să cred că sunt în această situație, familiei mele nu-i venea să creadă ceea ce tocmai mi se întâmpla.

Scriam la un moment dat într-un editorial că practic noi, ca părinți, familiile noastre, nu îi pregătesc, din păcate, pe copii și pentru situații de acest fel, motiv pentru care atunci când te lovești prima dată în viață de o asemenea situație, nu știi cum să gestionezi și cum să reacționezi.

Am fost unul dintre beneficiarii acestei situații, pe care n-am știut cum s-o gestionez foarte bine. A fost probabil o depresie sau oricum o situație extrem de neplăcută.

Colac peste pupăză, în sfârșit de lună noiembrie 1996, s-a anunțat introducerea celei de a 3-a materii la Facultatea de Drept, și anume economia. Eu n-am nici minte pentru limbi străine, dar nici pentru zona materiilor de real, iar economia nu fusese nicidecum printre prioritățile mele în liceu. A trebuit s-o iau de la zero cu economia. Am încercat o pregătire cu câțiva profesori renumiți din oraș. Din păcate, n-am reușit să ating acel nivel de pregătire împreună cu primii 2 profesori cu care am încercat să mă pregătesc, pentru că nu înțelegeam absolut a nimic. Cu sprijinul tatălui meu, am reușit să găsesc la un liceu industrial o doamnă profesor de economie, pe care am rugat-o să găsească o soluție, să mă pregătească individual, iar la prima lecție de economie am rugat-o să mă ia absolut de la zero și, dacă bine îmi amintesc, i-am spus destul de clar: „Încercați să mă învățați ca și cum n-aș fi trecut niciodată prin materie, luați-mă de la regula de 3 simplă, și așa mai departe”. A fost un proces destul de anevoios, dar am reușit să înțeleg lucrurile și să mă adun.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Și, în consecință, după o pregătire intensă în acest an în care am rămas acasă, am ajuns la Facultatea de Drept, la admiterea la Facultatea de Drept, pregătit în condiții foarte bune.

În 1997 am intrat la facultate, am intrat cu bursă, și mi-am dat seama că nimic nu a fost întâmplător în această primă decepție pe care am avut-o, în faptul că nu am intrat din primul an, pentru că s-au întâmplat o serie de evenimente pe care o să le povestesc în acest prim episod.

Astfel, părinții mei cred că, nu cred, sigur, aveau bani să mă țină la Facultatea de Drept a unei universități private. Nu cred că se punea problema să nu mă poată susține, dar a fost nu numai dorința mea, ci și al lor să merg totuși la Facultatea de Drept a Universității din București.

Poate din multe puncte de vedere, ar fi fost mai bine să nu fi trecut prin acest an, în care am stat acasă, în care am trecut prin multe stări, DECEPȚII, căderi psihice, depresii și cum le mai spune tuturor acestor lucruri. A fost o perioadă extrem de grea – acest an stat acasă, dar a fost cred că o perioadă care m-a adus cu picioarele pe pământ, căpătasem o asemenea încredere în mine, mai ales după acea Olimpiadă Națională, încât, cu siguranță, dacă aș fi venit în 1996 la Facultatea de Drept, destinul meu ar fi fost cu totul altul. Cu siguranță m-aș fi pierdut pe drum. Cu siguranță acest entuziasm și această încredere debordantă în forțele proprii, m-ar fi făcut să îmi pierd capul la un moment dat, într-un oraș atât de mare și ofertantă, cum era chiar și atunci Bucureștiul.

Revenind, examenul de admitere se dădea în acea perioadă toamna, în luna septembrie. Am început practic cursurile la început de luna octombrie, Și cred că din prima lună putem vorbi deja despre un destin și despre o direcție către care Forța Divină, Divinitatea, Dumnezeu m-au îndreptat într-o oarecare măsură și nu cred că sunt cuvinte mari.

Profesorul Beleiu a venit la primul curs de drept civil și ne-a spus în amfiteatru cum este dreptul civil, care arată ca un copac cu diverse ramuri, care se ramifică din dreptul civil. A fost prima și ultima dată în care am văzut pe profesorul Beleiu, o eminență cenușie, neegalată până astăzi a mediului juridic și dinainte de revoluție, dar și după.

La sfârșitul cursului, domnia sa ne-a spus că urmează, ar vrea să facă cu noi la Facultatea de Drept la Universitatea din București, după noua ediție a cursului la care lucrează și că ne va da dumnealui semnalul, când să mergem să cumpărăm cartea. Din păcate, n-a apărut nicio carte în următoarea perioadă, iar la târgul Gaudeamus, care se făcea atunci la Casa Radio de pe General Berthelot, a mers la sediul, la standul editurii Șansă, am discutat cu domnul Mirel Pișcoci, era fratele domnului Pișcoci, profesorul nostru de retorică, și patronul editurii Șansa, dumnealui mi-a spus că nu mai are la vânzare niciun curs, dar m-a rugat să îl sun după terminarea târgului, să încerce să-mi găsească câteva exemplare la editură.

L-am vizitat pe domnul Pișcoci după Târgul Gaudeamus, dumnealui mi-a dat 3 cărți, erau o ultima ediție din 1995 și alte 2 cărți, edițiile ’94 și ’93. L-am întrebat cât mă costă, nu mi-a luat niciun ban, a făcut un gest pentru un student sărac, așa cum stă bine unor patroni de edituri juridice.

Sigur că i-am mulțumit, am mers, am verificat am cărțile respective. Toate erau un regulă, iar în amfiteatru am mers și am vândut 2 dintre exemplare cu prețul de 50 RON, așa cum scria pe coperta cărții la acea vreme.

Era deja sfârșit de luna noiembrie, se crea să o serie de legături între noi, se făceau atunci la Facultatea de Drept și educație fizică și sport, deja jucam fotbal cu unii dintre colegi care mi-au și reproșat de ce nu i-am întrebat pe ei înainte, pentru că și-ar fi dorit și cartea respectivă.

Am sunat din nou la editură, domnul Pișcoci mi-a spus că nu mai are niciun exemplar, dar să-l sun într-o săptămână pentru că are un depozit la Chiajna, unde nu merge în fiecare zi. Săptămâna următoare l-am sunat, mi-a spus că mi-am mai găsit 10 exemplare. Mi-a acordat un discount de 25% și am luat cărțile și le-am vândut din nou în amfiteatru. Am câștigat atunci 125 de mii, o sumă pe care o aveam o dată pe lună de la părinții mei, mi s-a părut că a fost în câștig foarte rapid și destul de mare, dacă ne raportăm la faptul că era suma pe care părinții mei mi-o dădeau pentru o lună de acasă, am sunat din nou la editură. Domnul Pișcoci mi-a spus că nu mai are niciun exemplar, dar l-am întrebat de celelalte cărți de drept roman, de profesorul Molcuț, pe care îl studiam la Istoria statului și dreptului românesc. Emil Cernea mi-a spus că are paleți întregi din aceste lucrări și că nu este niciun fel de problemă să îmi dea o parte din cărți și mie. L-am rugat să-mi facă un contract de reprezentare a editurii la Facultatea de Drept, Universitatea din București, și cu acel contract, cu facturile pe care le aveam, am devenit, la sfârșit de lună noiembrie, distribuitorul și reprezentantul editurii Șansa în Facultatea de Drept, Universitatea din București.

Am continuat apoi cu editura Nemira, făceam în anul întâi de facultate Drept administrativ, în semestrul II, cu profesorul Antonie Iorgovan, am mers și la Editura Nemira, care mi-au făcut și ei un asemenea contract, apoi Editura All era puțin diferită de celelalte 2-a de care v-am vorbit.

Avea o calitate foarte bună, un standard superior al lucrărilor pe care le publicau. Practic, chiar la început de an, 1998, Editura All s-a mutat pe Bulevardul Timișoara, la Frigocom. Cred că era în acel moment cea mai mare editură din România. Probabil peste 200 de salariați, multe titluri și manuale școlare pe care le publica la momentul respectiv.

În afară de editurile Șansa, Nemira, All, în acei ani mai activa pe piață încă o editură, editura Actami, patronată de domnul Moț.

Existau, sigur, diverse povești în legătură cu domnul Moț. Probabil că unele dintre ele și adevărate. Doamna Moț fusese, înainte de Revoluție, omul care făcea, vindea practic, cărțile pe care profesorii le aveau litografiate la librăria de la subsolul Facultății de Drept și probabil că în acest context, domnul Moț a putut și a început să editeze cărți de la Facultatea de Drept.

Practic, așa a început totul. Așa a început această poveste, dacă putem să-i spunem așa, povestea Universul Juridic, în luna noiembrie 1997, dar cred eu că a fost un oarecare destin. Eram destul de sigur atunci când învățam pentru facultate că odată ajuns în București lucrurile se vor așeza. Nu aveam a niciun dubiu în acest sens și iată că Dumnezeu a așezat lucrurile în acest fel.

Ah, în acești ani de facultate, am devenit practic reprezentant oficial al editurilor care existau pe piața de carte juridică în acela moment, care editau cărți juridice. Aveam contracte cu fiecare dintre edituri și practic împărțeam comisionul pe care îl primeam de la edituri cu colegii mei de la facultate, procentele erau de 25-30 %, 10-15 %. Acordam discounturi colegilor mei și 10-15 % erau era câștigul meu pentru ceea ce se întâmpla. Începând cu anul II de facultate, am început să mă extind, ca să zic așa. Studenții și colegii mei de la Facultatea de Drept erau copii de condiție oarecum modestă, foarte serioși, Veniți să învețe carte și își cumpărau cărțile în primele două-trei săptămâni, de la începutul fiecărui semestru, în acel moment, după aproximativ 3 săptămâni, mergeam la universitățile și la facultățile private și desfășurăm această activitate de distribuție de carte. Vindeam destul de mult și munceam la fel de mult, ca și acum.

Practic plecam de acasă la 7, în fiecare dimineață, mergeam prima dată la una dintre edituri, făceam aprovizionare, la pauza de la 08:00 sau la începutul cursului practic, de la ora 08:00, sau în pauza de la ora 09:00, aduceam primele cărți, în timpul zilei stăteam și la cursuri, la seminarii și mergeam în pauze și la colegii din anul meu sau din anii mai mari sau mai mici.

La editurile All l-am cunoscut pe domnul Marian Florescu, care era redactorul șef al Zonei de carte juridică de la All, un editor foarte bun și profesionist. Practic, cred că domnul Florescu a fost primul conducător de redacție juridică de după revoluție, așa cum vă spuneam, editurile All de la acel moment avea un standard superior, nu numai în ceea ce privește redactarea cărților, dar și calitatea grafică deosebită.

Era un reper în piață. Totodată, aveau și cea mai bună distribuție din România, la un moment dat l-am întrebat pe profesorul Cărpenaru, care lucrase cu Lumina Lex anterior de ce a ales să se mute la editurile All și dumnealui mi-a spus foarte simplu – pentru că aveau cea mai bună distribuție din rândul editurilor juridice de la acela moment.

Sigur că ulterior, dacă nu mă înșel, în anul 1999, Grupul Beck din Germania a cumpărat acest segment de carte juridică și economică și a apărut pe piață, au apărut colegii noștri de la Editura All Beck, care din 2006 se numesc C.H. Beck.

Pentru că i-am amintit, trebuie să vă spun că până în anul 2001, 2002, editura Lumina Lex era cea mai mare din România, celelalte edituri, editura Șansa, editura Actami aveau aproximativ 12-15 titluri pe care le rulau anual, editura All fusese și ea la început, spre sfârșitul anilor ’97, ’98-’99, dar începea să intre foarte puternic pe piață.

Lumina Lex beneficia la momentul respectiv și de tipografia proprie, Lumina Tipo, o entitate care există și în ziua de astăzi și fac lucruri deosebite în zona activității de tipar. Editura Lumina Lex s-a închis însă, cred că în 2014 sau 2015, de asemenea, nu mai există nici editurile Actami, nici editura Șansa; editura Șansa, Olga și o editură adiacentă, Edit Press Mihaela-i spunea celeilalte edituri a d-lui Pișcoci.

Marian Florescu mi-a spus că urmează să plece de la editurile All și să-și formeze propria editură. Mi-a spus că apreciază destul de mult activitatea mea și că și-ar dori, dacă îmi doresc și eu, să mă ocup de distribuția editurii care urmează să fie înființată. Această discuție a fost în luna aprilie-mai a anului 2000. În august 2000 am discutat cu domnul Marian Florescu și cu domnul Cristian Dumitrescu și s-a hotărât să începem colaborarea și să preiau distribuția Editurii ROSETTI.

Am fost, așadar, martor la apariția primelor cărți ale editurii Rosetti, dacă nu mă înșel, sfârșit de septembrie 2000, domnul Marian Florescu a venit atunci cu un concept nou pe care l-a păstrat în piață la editura Rosetti, până astăzi, Codurile roșii, așa cum le cunoaștem unii dintre noi, un concept nou, un concept inovativ, foarte bine primit de către piață.

Eu treceam atunci în anul a IV de facultate, mă ocupam, sigur că în paralel, și de activitatea mea, de reprezentant al celorlalte edituri, dar am făcut cu plăcere intrarea pe piață a editurii Rosetti, știam deja librăriile, angrourile de carte de la Gara de Nord, fiecare în ce situație sunt, cât de serioși sunt, cam care este potențialul de vânzare al fiecăruia dintre angrourile respective.

Aveam, dacă nu mă înșel, un comision de 5 % din toate vânzările care se realizau în această colaborare, dar din păcate, așa cum se întâmplă de multe ori în viață, domnul Cristian Dumitrescu a intrat, unul dintre patronii editurii Rosetti, a preluat dumnealui unele dintre librării și dintre clienți, motiv pentru care mie mi-a scăzut activitatea destul de mult și în final am ales să mă retrag din această colaborare. L-am apreciat și-l apreciez, în continuare, foarte mult pe domnul Marian Florescu, pentru că a insistat, cred că am stat de vorbă în data de 1 decembrie 2000, în Parcul Eroilor 2-3 ore, a încercat să mă convingă să rămân, în continuare, alături de dumnealor, dar i-am spus că, din păcate, nu reușesc, nu mai rezonăm și nu cred că are niciun rost să forțăm lucrurile. La sfârșit de an 2000 am hotărât să înființez această entitate despre care vorbim astăzi, pe care o aniversăm astăzi – Universul Juridic, iar în luna ianuarie m-am întâlnit cu colegul Augustin Zăbrăuțanu, care lucra deja cu o profesorul Claudiu Buglea, îl ajuta pe domnul Buglea în avocatură și l-am rugat să mă ajute să înființez această entitate – Universul Juridic.

Augustin a fost la momentul respectiv și acționar. Pentru că nu aveam unde să înființez editura, nu aveam o casă a mea în București, și m-a ajutat Augustin și din acest punct de vedere, și a avut un procent de 10% din acțiunile editurii.

Practic, tot acest demers de înființare a editurii s-a încheiat în data de 3 aprilie a anului 2001, când a ieșit certificatul de înregistrare, care este și certificatul nostru de naștere, și pe momentul respectiv îl considerăm că momentul în care am apărut pe piață și ne-am născut noi, cei de la Universul Juridic. eram atunci în anul IV de facultate, am editat, cred că în luna aprilie și mai, 2 cărți, dar sigur că gândul meu rămăsese la cărțile de la Facultatea de Drept.

Am început să discut cu profesorii, chiar îmi amintesc o discuție cu domnul profesor Marian Nicolae, din luna aprilie a anului 2000, eram la demisolul clădirii Facultății de Drept, m-am prezentat la domnul profesor, sigur că mă știa din facultate, m-a întrebat când am terminat, a fost puțin ciudat să-i spun că încă n-am terminat, că sunt în anul IV.

Cu toate acestea, am reușit să-l convingă pe domnul profesor Marian Nicolae, pe domnul profesor Petrică Trușcă și pe Iustin Beleiu, și în data de 12 iunie 2001, am semnat contractul pentru cartea profesorului Beleiu, și la câteva zile am semnat un alt contract pentru o instituție de drept Civil, o carte importantă atunci pentru examenul de admitere. Erau coordonatori profesorul Beleiu, profesorul Bârsan, Profesorul Francisc Deak și autori ai cărții doamna Camelia Toader, domnul Mariana Nicolae, domnul Romeo Popescu, oameni cu care am avut o colaborare foarte bună.

În luna august a anului 2001 m-a sunat domnul profesor Petrică Trușcă, care era practic coautor în ediția pe care o pregăteam, a profesorului Beleiu, și mi-a spus că mă va suna profesorul Lucian Mihai, care vrea să aibă o discuție cu mine referitoare la editarea cărților profesorului Deak.

Mi s-a părut fantastic să se întâmple așa ceva. Practic, se legau niște lucruri, era un oarecare context în care aș fi putut edita, nu numai pe profesorul Beleiu, dar și pe profesorul Deak, erau monștri sacri ai lumii juridice de atunci, dar și de acum. Și cred că mulți ani de acum.

La aproximativ o săptămână după telefonul profesorului Petrică Trușcă, cred că era aproximativ 10 fără 20 noaptea, m-a sunat profesorul Lucian Mihai, care și-a cerut scuze pentru deranj și m-a întrebat dacă pot vorbi sau mă poate suna într-o altă zi, la o oră mai rezonabilă. Sigur că i-am spus că nu este niciun fel de problema. Profesorul Lucian Mihai a stabilit o zi în care să mergem la doamna Deak și am intrat, iată, în lucru și cu Tratatul de Drept Civil, contracte speciale și tratatul de drept succesoral ale profesorului Francisc Deak. Pe 6 noiembrie 2001 a apărut cursul profesorului Gheorghe Beleiu, visul Universului Juridic începea să devină realitate. În acea perioadă m-a ajutat cu coperta și cu sigla editurii Domnul Daniel Țuțunel, Daniel Țuțunel este un designer foarte bun, care și-a făcut școala la Editurile All și apoi cred că din 1999-2000 a ales un alt drum.

Lucrurile au început în acest fel, au continuat în anii următori și cu semnarea unor alte contracte importante cu cărți editate ale profesorilor Emilian Stancu, Constantin Mitrache și mulți, mulți alți profesori cărora le sunt recunoscător pentru încrederea pe care au dat-o la acel moment unui tânăr de 23 de ani, care începea un demers nebunesc, acela de a-și face o editură fără resurse mai deloc, doar cu o idee în minte, aceea de a încerca și de a reuși.

Cunoșteam foarte bine piața, cunoșteam foarte bine cărțile, știam destul de bine cum sunt lucrurile, care este potențialul fiecărei cărți, erau până la urmă lucrurile cele mai importante și pe care ne-am și bazat în acea perioadă de început.

În anul la 2002 s-a întâmplat ceva deosebit, să zic așa, mi-a venit retur o carte de la un distribuitor, carte care am descoperit că nu era tipărită de către Arta Grafică, ci era tipărită de un tipograf clandestin. Erau o serie de elemente ale cărții: fonturile folosite pe cotor, fonturile folosite la codurile de bare de pe coperta patru, motiv pentru care a fost puțină agitație la momentul respectiv în piață. Am făcut plângere la poliție, există la IGP, la momentul respectiv, un departament de proprietate intelectuală, de asemenea, la Oficiul Român pentru Drepturi de Autor, unde a director doamna Rodica Pârvu, am pornit în căutarea sursei acestor cărți care se vindeau pe piață.

Bineînțeles că lucrurile s-au mușamalizat. Mi-am dat seama de unde au apărut cărțile, dar din păcate n-am reușit să demonstrăm nimic cu poliția și cu celelalte instituții implicate, însă, în acel an – 2002 am început să-mi pun foarte serios problema cum putem să protejăm autorii și cum ne putem proteja noi ca editură de asemenea situații care pot apărea motiv pentru care, începând cu luna septembrie 2002, toate cărțile Universul Juridic au un text pe pagina patru: „Nici un exemplar din prezentul tiraj nu va fi comercializat decât însoțit de semnătura autorului și ștampila editorului aplicată pe interiorul ultimei coperte”.

Această posibilitate a autorului, de a controla tirajul, am introdus-o și în contractele de editare și cred că suntem singura editură din România care oferim în contractul de editare posibilitatea de control al numărului de exemplare de către autor.

Din păcate, există în această piață editorială situații jenante, care nu fac cinste lumii editoriale românești, în care editorii publică tiraje mult mai mari decât cele pe care le raportează și pe care le știu autorii. Noi, la Universul Juridic, am oferit, începând cu anul 2002, această posibilitate autorilor, inclusiv în interiorul contractului de editare. Sigur, autorii hotărăsc dacă exercită acest drept sau dacă îl lasă la latitudinea editurii, fiind din acest punct de vedere unele titluri pe care le semnăm și le stampilam noi.

Este o practică care ne-a adus foarte mulți autori la Universul Juridic. Este o transparență de care lumea editorială românească avea nevoie, și, din acest punct de vedere, aș vrea să vă povestesc o situație foarte interesantă, care s-a întâmplat în anul 2008. Domnul profesor Emilian Stancu era șeful catedrei de drept penal de la Facultatea de Drept. Am avut întotdeauna o relație extraordinară cu domnul profesor, un om extraordinar care a pus o cărămidă importantă, alături de domnul profesor Mitrache la această construcție, Universul Juridic, în acei ani de început.

La una dintre ședințele de catedră l-a rugat pe domnul profesor Stancu să-l roage pe domnul profesor Ion Neagu să iasă pentru o scurtă discuție, și pentru că timpul era foarte scurt, practic, aveam două-trei minute la dispoziție și trebuia să transmit și să sintetizeze foarte bine lucrurile pe care le doream transmise, i-am spus profesorului Neagu câteva lucruri, printre care și acesta, că fiecare autor poate controla tirajul. Noi scoatem coperțile din tipografie sau avem o etichetă autoadezivă care se lipește pe coperta patru a cărții, pentru cărțile cartonate. În acel moment s-a semnat contractul de editare, Profesorul Ion Neagu semnează și acum olograf cărțile pe care le editează la Universul Juridic.

Este dincolo de orice dubiu faptul că în momentul în care autorul își semnează cărțile, tu ca editură nu mai ai nici o posibilitate de a raporta alte tiraje.

În anul 2004 a apărut necesitatea de a edita și alte lucrări decât lucrările juridice. Începuserăm am deja din 2003 să scoatem o serie de lucrări. Victor Munteanu, Bazele Contabilității, este una dintre ele. Sau Cezar Mihălcescu, Bazele informaticii, Universul Juridic. Totuși, nu-mi suna deloc bine numele editurii Universul Juridic pe aceste titluri, motiv pentru care în anul 2004 am înființat încă 2 edituri, editura PRO Universitaria și editura Neverland.

Pro Universitaria este una dintre cele mai active edituri care lucrează pe această zonă universitară. Edităm lucrări de la majoritatea universităților și facultăților din România, de la matematică până la limbi străine, filologie, teologie și așa mai departe.

Poate chiar de curând, am obținut o serie de acreditări pe câteva domenii foarte importante la această editură. Cea dea doua editură înființată în anul 2004, a fost editura Neverland, care scotea câteva zeci de titluri pe an, dar abia începând cu anul 2020 a început să fie mai activă.

Începând cu luna octombrie 2020, Editura Neverland introduce pe piață câte un titlu pe săptămână, în chioșcuri la nivel național, împreună cu Libertatea, titluri care contribuie la realizarea unui plan editorial și a unei cifre de afaceri importantă pentru această editură, care rămâne totuși o editură mică.

În anul 2008 a apărut ujmag.ro, fusese o idee la care mă gândeam cu un an în urmă, începând cu anul 2007. Am avut atunci un parteneriat foarte frumos cu Philip Net, un programator recomandat de Andrei Săvescu, de la juridice.ro și, de asemenea, l-am avut coordonator de proiect pe colegul Flavius Vasilescu. Amândoi s-au achitat cu brio de această sarcină și în noaptea de 5 spre 6 octombrie 2008 a apărut ujmag.ro care, spunem noi că, este reperul magazinelor online în România.

Varianta a doua a ujmag.ro a concurat în anul 2012 la premiile GPEC? În finală am fost împreună cu elefant.ro și am câștigat marele premiu al acelui concurs, lucru care ne-a bucurat, desigur, foarte mult.

Începând cu luna octombrie, practic, la aniversarea ujmag.ro, în anul 2020 am lansat versiunea a treia, versiunea responsive a site-ului ujmag.ro, care rămâne un reper în această piață juridică datorită oamenilor care sunt în această firmă, datorită lui Florin Arghir și a lui Ionuț Atitienei, care au muncit enorm, pentru că ujmag.ro să fie la nivelul la care este astăzi.

În 2014 a apărut ideea unei noi edituri și plecând de la colecția business pe care o realizam la momentul respectiv în interiorul Universul Juridic, am înființat Editura Evrika Publishing. Este o editură care s-a dezvoltat și se dezvoltă frumos și care cu siguranță va avea un nume important în această lume editorială românească.

Așadar, unde suntem noi, astăzi, sau cine suntem noi, astăzi?

Suntem o comunitate de aproape 60 de colegi, în toate firmele și în tot grupul. Suntem 60 de colegi, avem peste 3.000 de titluri în portofoliul nostru, în mișcare continuă, pe toate editurile; credem că la nivel național, dintre toate editurile și grupurile editoriale la sfârșitul acestui an vom fi pe locul 10, 11, 12, după cifra de afaceri și numărul de titluri publicate.

Publicăm anual peste 450 de titluri noi. Este un număr impresionant, aproximativ 455 de titluri publică și marile edituri românești – Litera, Polirom, Humanitas. Suntem și noi cam în această zonă.

Ne-am adaptat pandemiei și, așa cum spuneam într-o discuție, am început să lucrez și eu la Universul Juridic, mai mult decât o făceam înainte, în sensul că dacă înainte de pandemie aveam 2-4 evenimente pe săptămână în București și în țară și eram cel puțin două-trei zile plecat în țară, în una-două locații, pandemia ne-a țintuit și pe noi la birou și mi-am dedicat și eu, dar și alți colegi, mai mult timp Universului Juridic, și nu numai.

Astfel, în anul 2020 am reușit să dăm drumul unui proiect nou, este vorba despre Bibliolex, o marcă sub care se vor comercializa produsele noastre electronice. Practic, vor fi o serie de module predefinite pe care noi le propunem cititorilor și publicului larg: Bibliolex executare silită, Bibliolex drept notarial, Bibliolex insolvență și așa mai departe, dar vrem să mergem și către module dezvoltate în parteneriat cu Facultățile de Drept – module, practic, un Bibliolex pentru materia de anul I, II, III, IV, Bibliolex cu materia și cărțile pentru admiterea în profesiile juridice.

Poate mai important decât atât este însă faptul că Bibliolex poate fi personalizat, este marele atu pe care îl aduce acest proiect în piața juridică românească, astfel încât dacă fiecare dintre dumneavoastră își dorește în biblioteca electronică un număr de titluri, îi putem crea un modul personalizat și dedicat.

Aceasta este principala realizare și principalul atu al Bibliolex. Faptul că poți să-ți creezi propria bibliotecă.

Nu există în acest moment în piață un produs care să poată fi personalizat la acesta nivel pentru clienți și mizăm că într-o perioadă de timp, credem noi de sub un an, totul se va putea face automat. Vă puteți selecta titlurile pe care vi le doriți într-o pagină a editurii, în momentul în care vă selectați titlurile, ele se trag din arhivă și a se creează pas cu pas biblioteca pe care v-o doriți. Închideți comanda respectivă, faceți plata cu cardul și modul Bibliolex care vă va purta numele Va fi configurat automat. Sigur că noi nu suntem firme de soft, noi nu activăm în această zonă, dar oamenii dedicați pe care îi avem în echipă au găsit soluțiile potrivite pentru a veni în sprijinul dumneavoastră.

Un element important al acestui proiect, Bibliolex, este și acela că prețul cărților, al fiecărei cărți din modulele care se vor configura de către noi sau de către dumneavoastră este de 30% din prețul de copertă al fiecăreia. Practic, beneficiați de o reducere de 70% din preț datorită faptului că până la urmă este un abonament anual și nu permanent, și toate aceste plusuri pe care tehnologia ni le aduce trebuie să se reflecte și într-un preț final, potrivit și adaptat desigur contextului și faptului că sunt mai puține cheltuieli, practic o cheltuială foarte importantă în zona editorială este cheltuiala cu tiparul care este de aproximativ 30%. Apoi avem o cheltuială, iarăși cu distribuția care nu mai este în acest context și pe care o eliminăm.

Sunt recunoscător mediului juridic românesc pentru că ne-a primit acum 20 de ani în mijlocul lui. Sunteți mulți dintre dumneavoastră, mulți dintre voi prieteni apropiați. Ne cunoaștem, știm ce face fiecare dintre noi. Apreciem reciproc munca și dedicarea cu care venim în această comunitate juridică, credem că sunt încă multe lucruri importante pe care le avem de făcut în această piață juridică. Este o piață tradițională – piața juridică, motiv pentru care am avut timp la dispoziție să dezvoltăm multe proiecte, până la acest moment, la care pandemia ne-a obligat pur și simplu pe fiecare dintre noi să ne adaptăm prezentului și să facem din tehnologie o parte din viața noastră, să o introducem practic în viața noastră.

Noi, la Universul Juridic, așa cum spuneam, suntem aproximativ 60 de colegi, mai multe edituri, sunt multe proiecte pe care le avem în derulare, multe proiecte pe care le gândim, dar la acest moment aniversar merită să avem un gând bun pentru fiecare dintre dumneavoastră care ați făcut posibil acest vis, care ați făcut posibilă existența noastră, dezvoltarea noastră în acest Univers Juridic. Așa cum spuneam în editorialul pe care l-am scris la început de an, această aniversare va aparține.

Vă mulțumesc și sunt recunoscător tuturor dintre dumneavoastră, iar în încheiere aș vrea să mulțumesc autorilor noștri. Este o comunitate impresionantă. Credem că peste 50 % din cărțile juridice și reviste de specialitate apar în acest moment la Universul Juridic. Avem parteneriate solide cu foarte mulți autori, cu uniunile profesionale, Uniunea avocaților, practicienilor în insolvență, executorilor judecătorești și Uniunea Notarilor Publici, cărora le mulțumim pentru prietenia pe care ne-au arătat o pe parcursul timpului.

Mulțumim fiecărui membru al acestor comunități. Încercăm să fim alături și de facultățile de drept, de studenții facultăților de drept, prin produsele noastre, prin reducerile pe care le avem aproape permanent pentru studenți, încercăm să susținem proiectele editoriale, fie că vorbim de reviste, cărți ale conferințelor științifice, dar și de evenimente, a marii majorități a evenimentelor care se fac în profesiile juridice în facultățile de drept.

La un moment dat am sintetizat într-o frază concluziile mele din această existență în interiorul mediului juridic, de aproximativ 20 de ani, și această frază sună așa: „Măreția dreptului e dată de interpretări, de momentul în care se fac, dar mai ales de oamenii care le fac!”.

Doamnelor și domnilor, vă mulțumesc pentru căldura dumneavoastră, pentru acest parcurs excepțional. Mulțumesc colegilor mei pentru dedicare și pentru sprijinul pe care îl aduc și aportul pe care îl aduc în fiecare zi în acest Univers Juridic, și nu numai.

Mulțumesc partenerilor acestui proiect, pentru că da, este vorba de un proiect nou – Gânduri (ne)juridice din lumea juridică (și nu numai). Aș menționa aici Tudor. Personal Tailor, Wolters Kluwer România, Avincis, desigur, alături de Universul Juridic, Evrika Publishing, Pro Universitaria și editura Neverland.

Mă înclin în fața tuturor și vă transmit o reverență la nivelul la care și dumneavoastră ați transmis gândurile dumneavoastră bune, nu numai în ziua de astăzi, dar în fiecare moment al colaborării noastre.

La revedere.

Aniversare UNIVERSUL JURIDIC – 20 de ani was last modified: aprilie 15th, 2022 by Nicolae Cîrstea

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Nicolae Cîrstea

Nicolae Cîrstea

Nicolae Cîrstea este fondatorul Grupului editorial UNIVERSUL JURIDIC (UNIVERSUL JURIDIC - PRO UNIVERSITARIA - EDITURA NEVERLAND - EVRIKA PUBLISING) şi al UJmag.ro.A absolvit Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti, în anul 2001.Începând cu anul 1997 (anul I de studii) a fost reprezentant al mai multor edituri, după care, în anul 2001 (anul IV de studii), a pus bazele Editurii UNIVERSUL JURIDIC.În prezent este Preşedintele acestor companii, fiind implicat în proiecte pe termen mediu şi lung în domeniul editorial şi cel al distribuţiei de carte pe piaţa din România.
A mai scris: