Analiza juridică asupra programelor SOFTWARE

2 sept. 2020
Articol UJ Premium
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 957
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

PARTEA I – ASPECTE GENERALE 

Scopul lucrării este acela de a analiza aspectele juridice cu privire la programele pentru calculator (software), plecând de la aspectele practice ale acestora, și de a facilita familiarizarea juriștilor cu terminologia informatică uzitată de programatori/ companiile de programare software, dar și a acestora din urmă cu terminologia juridică pentru acest domeniu.

În prima parte a studiului urmează să prezentăm câțiva dintre termenii folosiți în domeniu și un inventar (lista neexhaustivă) al legislației relevante, iar în cea de a doua parte, ne vom ocupa de clauzele specifice pe care este util să le conțină contractul de licență software și contractual de dezvoltare personalizată de software, ca in final să analizăm și câteva dintre spețele dezbătute în jurisprudență.

1. Aspecte introductive

Realitatea economică denotă faptul că societatea este într-o „revoluție digitală” și din ce in ce mai multe activități realizate anterior în mod nemijlocit de către forța umană sunt înlocuite în prezent prin diverse programe informatice pentru calculator, sau prin automatizarea procedeelor tehnice.

Conform unui studiu realizat în anul 2017[1] de Dell Technologies în parteneriat cu Institute for the Future (IFTF) din California, „85% dintre meseriile care vor exista în 2030 nu au fost încă inventate” și „peste 10% dintre locurile de muncă actuale vor fi automatizate în următorul deceniu” .

Potrivit Ghidului meseriilor viitorului – oportunitățile pieței muncii în lumea de mâine[2] realizat în Septembrie 2018 de Asociația INACO, „Roboții amenință chiar și profesia de avocat. În avocatură sunt programe software oferite de Kira Systems – Machine Learning Contract Search, Review and Analysis cu soluții care reduc timpul de documentare cu 60%, incluzând scanarea documentelor și identificarea celor mai relevante argumente. Roboții au înlocuit omul în lume”.

Cu toate acestea, reglementările din domeniu sunt destul de generale și sumare, ba, chiar mai mult, acestea având dispoziții exprese (de expl. „În absența unor clauze contractuale”) prin care lasă la îndemâna părților să stabilească, în mare parte, conținutul raportului juridic. Din acest context rezultă necesitatea ca părțile să complinească prin prevederi contractuale, aspectele care au ca scop asigurarea echilibrului contractual și reducerea riscurilor legale și/sau contractuale .

Așadar, într-o piață în creștere și din ce în ce mai competitivă, identificarea corectă si controlul exploatării drepturilor de proprietate intelectuala si/sau industrială rezultate din programele de software este o provocare atât pentru programatori, societăți de furnizare de software cât și pentru juriști, având în vedere cel puțin două categorii de protecții, cea tehnică și cea juridică, care ar trebui sa fie complementare.

2. Aspecte de ordin terminologic

În legislația internă nu se regăsește o definiție a programelor pentru calculator, deși se utilizează acest concept atunci când se reglementează drepturile de autor și obligațiile de natură fiscală a veniturilor aferente, în schimb, pentru bazele de date, există o definiție chiar în Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe.

a) În lipsa unei definiții a programelor pentru calculator în Legea nr. 8/1996, am aderat la descrierea preluată din sursa Wikipedia[3] din care redăm:

Programul informatic este reprezentarea sau implementarea unui algoritm într-un cod sursă, scris într-un anumit limbaj de programare. O colecție de programe individuale alcătuite pentru îndeplinirea unui scop comun se numește de obicei software.

Sarcinile și funcțiile programelor au crescut și cresc permanent, simultan cu dezvoltarea hardului și a sistemelor de operare. […] pentru rezolvarea unor probleme complexe nu este suficient un singur program. Este nevoie de mai multe programe, care atunci, împreună, se numesc „aplicație”.

În practică, software-urile sunt clasificate în două categorii, software de operare (pentru operarea computerului) și software de aplicație (pentru îndeplinirea anumitor sarcini).

Din doctrina juridică internă[4] s-a desprins concluzia că se poate prelua definiția din reglementările europene, care stabilesc, în esență, că „programul pentru calculator este un ansamblu de instrucțiuni destinat pentru a fi folosite cu ajutorul unui calculator în vederea obținerii unor rezultate”.

Bibliolex Biblioteca juridica virtuala

b) Având în vedere faptul că în majoritatea programelor software sunt incluse, sau au ca rezultat și baze de date sau, mai exact, acestea nu își ating scopul în lipsa unor baze de date, am apreciat util să analizam și conceptul de “bază de date”.

„O bază de date, uneori numită și bancă de date (abreviat BD), reprezintă o modalitate de stocare a unor informații și date pe un suport extern (un dispozitiv de stocare), […] este vorba de a lucra cu milioane de elemente, fiecare putând consta din cantități de date care trebuie accesate simultan prin Internet de către mii de utilizatori răspândiți pe întreg globul”[5].

3. Tipologii de software

 În prezent, în practica programelor de informatică se disting, în mare, două tipologii de software ce pot fi puse la dispoziția utilizatorilor, și anume:

a) software standard (de exemplu, commercial off-the-shelf- COTS, Saas sau Turnkey) printr-un contract de licență (de regulă, cesiune neexclusiva a dreptului de utilizare a unui program), care se furnizează, de regulă:

– prin internet sau prin orice altă rețea electronică, prin punerea la dispoziția utilizatorului a programului printr-o platforma informatică ce aparține furnizorului, si mai departe, prin intermediul unei aplicații instalată pe fiecare dintre stațiile finale ale persoanelor care accesează/rulează programul, indicate de utilizator; si/sau accesul utilizatorului se poate realiza printr-un nume de utilizator și o parolă, sau

– prin instalarea programului software pe diverse stații de lucru ale utilizatorului sau indicate de utilizator, sau furnizarea de programe software standard pe mijloace tangibile (expl., cd sau un alt mijloc purtător de date informatice);

b) software personalizat (custom software, bespoke softwaresau tailor-made software), dezvoltate si/sau adaptate cerințelor specifice ale utilizatorilor (de regula, cesiune exclusiva a dreptului de utilizare a unui program).

4. Temei juridic pentru protecția drepturilor de autor ale programelor pentru calculator și pentru baza de date, precum și pentru protecția drepturilor industriale ale acestora.

Reglementari ale acestui domeniu regăsim atât la nivel internațional, european, cât și intern, și le vom trece în revistă, fără însă ca această listă să fie exhaustivă, după cum urmează:

a) Reglementări internaționale

4.1. Convenția de la Berna pentru protecția operelor literare și artistice din 9 septembrie 1886*)[6] – cu completările si revizuirile ulterioare, ultima fiind cea de la Paris la 24 iulie 1971 și modificată la 28 septembrie 1979.

La aceasta Convenție se face trimitere prin normele actuale în acest domeniu, pentru că stabilește principiile după care se ghidează și în prezent domeniul protecției drepturilor de autor, chiar dacă nu are în cuprinsul său reglementari exprese cu privire la programele de calculator, fapt justificat, de altfel, de momentele la care a fost adoptată/ modificată, în care domeniul I.T. nu avea încă o dezvoltare care să necesite o protecție.

4.2. Acordul TRIPS[7] – Acordul privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală, Anexa 1C la acordul O.M.C.; încheiat după Runda de la Uruguay din 1994, iar „acordul OMC” – Acordul de la Marrakesh de instituire a Organizației Mondiale a Comerțului, încheiat la 15 aprilie 1994 la care Romania a aderat la data de 01.01.1995.

Acordul TRIPS prevede în art. 9-11[8] reglementari exprese în sensul că programele de calculator sunt calificate ca fiind creații intelectuale și sunt protejate ca atare.

b) Reglementări europene

4.3. Directiva 2009/24/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind protecția juridică a programelor pentru calculator[9]netranspusă încă în legislația interna, fiind transpusă în Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, doar directiva anterioara (Directiva Consiliului 91/250/CEE din 14 mai 1991) cea pe care a înlocuit-o cea în vigoare la aceasta data.

Obiectul protecției, astfel cum este prevăzut în art. 1[10] al Directivei 2009/24, îl reprezintă software-ul, prin dreptul de autor ce se aplica oricărei forme de exprimare a unui program pentru calculator.

Pentru a preîntâmpina o exclusivitate „absolută” a unui program pe calculator, directiva a stabilit ca ideile și principiile care se află la baza unui element al oricărui program pentru calculator, inclusiv cele care se află la baza interfețelor sale, nu sunt protejate de dreptul de autor, ci doar dacă programul este original, în sensul că reprezintă o creație intelectuală proprie a autorului.

Desigur, un astfel de criteriu, al originalității programului, a deschis în practica de specialitate și cea a dezbaterilor juridice, multe posibilități de interpretare.

4.4. Directiva 2001/29/CE a parlamentului european și a consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională,

4.5. Directiva 96/9/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 11 martie 1996 privind protecția juridică a bazelor de date[11], transpusa în legislația interna prin Legea nr. 8/1996.

În art. 3[12] al Directivei 96/9 regăsim și protecția juridica a bazelor de date, care arata că bazele de date care, prin alegerea sau dispunerea elementelor, constituie o creație intelectuală proprie a autorului si sunt protejate ca atare de dreptul de autor, însă această protecție nu se extinde și la conținutul lor și nu aduce atingere drepturilor care continuă să aibă incidență asupra conținutului datelor.

4.6. Directiva (UE) 2019/790 a parlamentului european și a consiliului din 17 aprilie 2019 privind dreptul de autor și drepturile conexe pe piața unică digitală și de modificare a Directivelor 96/9/CE și 2001/29/CE, este practic, cel mai actualizat act si corelat la realitățile concrete, ce urmează să fie transpus și în legislațiile interne.

4.7. Directiva (UE) 2016/943 a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate (secrete comerciale) împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale, transpusă în legislația internă prin reglementari cuprinse in Codul Civil si Codul Penal, dar si prin O.U.G. nr. 25/2019 privind protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate care constituie secrete comerciale împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Această directivă are ca scop protejarea întreprinderilor care investesc în achiziționarea, dezvoltarea și aplicarea de know-how. Investiția realizată în generarea și aplicarea capitalului intelectual este un factor determinant în ceea ce privește competitivitatea și performanța legată de inovare pe piață. Unul dintre aceste mijloace consta în utilizarea drepturilor de proprietate intelectuală.

Astfel, directiva are în vedere ca în cadrul protecției secretelor comerciale să fie incluse și protecția drepturilor de autor asupra programelor pentru calculator.

4.8. Directiva 2004/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, transpusa intern si prin O.U.G. nr. 100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industriala,

4.9. Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului, din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), Implementat în legislația interna prin Legea nr. 190/2018. 


[1] https://www.delltechnologies.com/content/dam/delltechnologies/assets/perspectives/2030/pdf/SR1940_IFTFforDellTechnologies_Human-Machine_070517_readerhigh-res.pdf (p. 16).

[2] https://inaco.ro/wp-content/uploads/2018/09/Ghidul-meseriilor-viitorului-6-sep-2018.pdf (p. 13).

[3] https://ro.wikipedia.org/wiki/Program_(informatic%C4%83)#Clase_de_programe_informatice.

[4] https://lege5.ro/App/Document/gmzdsmztga2q/contributii-la-studiul-regimului-juridic-al-programelor-pentru-calculator-in-sistemul-de-drept-roman?pid=284701582&expression=#p-284701582.

 -Universul Juridic nr. 5/2019 Contribuții la studiul regimului juridic al programelor pentru calculator în sistemul de drept roman, de Teodor Bodoașcă – 2 mai 2019.

[5] https://ro.wikipedia.org/wiki/Baz%C4%83_de_date.

[6] http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/54260.

[7] https://www.wto.org/english/docs_e/legal_e/27-trips_03_e.htm.

Annex 1C- Agreement On Trade-Related Aspects Of Intellectual Property Rights.

[8] Article 9 – Relation to the Berne Convention:

1. Members shall comply with Articles 1 through 21 of the Berne Convention (1971) and the Appendix thereto. However, Members shall not have rights or obligations under this Agreement in respect of the rights conferred under Article 6bis of that Convention or of the rights derived therefrom.

2. Copyright protection shall extend to expressions and not to ideas, procedures, methods of operation or mathematical concepts as such. 

Article 10 – Computer Programs and Compilations of Data:

1. Computer programs, whether in source or object code, shall be protected as literary works under the Berne Convention (1971).

2. Compilations of data or other material, whether in machine readable or other form, which by reason of the selection or arrangement of their contents constitute intellectual creations shall be protected as such. Such protection, which shall not extend to the data or material itself, shall be without prejudice to any copyright subsisting in the data or material itself.

Article 11 – Rental Rights:

In respect of at least computer programs and cinematographic works, a Member shall provide authors and their successors in title the right to authorize or to prohibit the commercial rental to the public of originals or copies of their copyright works. A Member shall be excepted from this obligation in respect of cinematographic works unless such rental has led to widespread copying of such works which is materially impairing the exclusive right of reproduction conferred in that Member on authors and their successors in title. In respect of computer programs, this obligation does not apply to rentals where the program itself is not the essential object of the rental.

[9] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32009L0024.

[10] Articolul 1 – Obiectul protecției:

(1) În conformitate cu dispozițiile prezentei directive, statele membre protejează programele pentru calculator, prin dreptul de autor, în calitate de opere literare în înțelesul Convenției de la Berna privind protecția operelor literare și artistice. În înțelesul prezentei directive, noțiunea „program pentru calculator” include materialul de concepție pregătitor.

(2) Protecția în conformitate cu prezenta directivă se aplică oricărei forme de exprimare a unui program pentru calculator. Ideile și principiile care se află la baza unui element al oricărui program pentru calculator, inclusiv cele care se află la baza interfețelor sale, nu sunt protejate de dreptul de autor în temeiul prezentei directive.

(3) Un program pentru calculator este protejat dacă este original, în sensul că reprezintă o creație intelectuală proprie autorului. Niciun alt criteriu nu se aplică pentru a stabili dacă acesta poate beneficia de protecție.

[11] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A31996L0009.

[12] Articolul 3 – Obiectul protecției:

(1) În conformitate cu prezenta directivă, bazele de date care, prin alegerea sau dispunerea elementelor, constituie o creație intelectuală proprie a autorului sunt protejate ca atare de dreptul de autor. Nici un alt criteriu nu se aplică pentru a determina dacă bazele de date pot beneficia de această protecție.

(2) Protecția bazelor de date prin dreptul de autor, prevăzută în prezenta directivă, nu se extinde și la conținutul lor și nu aduce atingere drepturilor care continuă să aibă incidență asupra conținutului menționat.

Analiza juridică asupra programelor SOFTWARE was last modified: septembrie 1st, 2020 by Cristina Ticu-Jianu

Vă recomandăm:

Despre autori:

Cristina Ticu-Jianu

Cristina Ticu-Jianu

Este avocat în cadrul LTJ & Partners.
A mai scris:
Robert Ticu-Jianu

Robert Ticu-Jianu

Este student în cadrul ASE - Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică.

Abonează-te la newsletter