118 views
Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus renunţarea treptată la importurile de petrol din Rusia.
„Astăzi vom propune interzicerea petrolului rusesc din Europa. Va fi o interdicție completă a importurilor din toată Rusia”, a spus Ursula von der Leyen în Parlamentul European de la Strasbourg, scrie Digi 24.
„Dacă va fi aprobat de guvernele UE, planul va marca un punct de cotitură pentru blocul comunitar, care este dependent de energia rusă și trebuie să găsească surse alternative. Acesta prevede oprirea treptată a achiziţiilor europene pe o perioadă de şase până la opt luni, până la sfârşitul anului 2022, cu o scutire pentru Ungaria şi Slovacia. Aceste două ţări fără ieşire la mare şi total dependente de livrările prin oleoductul Drujba îşi vor putea continua achiziţiile din Rusia în 2023, a spus un oficial european. Rusia exportă două treimi din petrolul său către UE”, scrie Digi 24.
„Pe lângă acest embargo progresiv, statele membre examinează, de asemenea, măsuri imediate precum o taxă pe transportul cu cisterne, potrivit oficialului european. Noul pachet de sancţiuni prevede, de asemenea, excluderea altor bănci ruseşti din sistemul interbancar Swift şi includerea propagandiştilor regimului rus şi a autorilor de dezinformare pe lista neagră a persoanelor interzise în UE”, mai arată Digi 24.
„Noua listă, ce va trebui aprobată de statele membre ale Uniunii Europene, cuprinde 58 de personalităţi, printre care numeroşi militari ruşi. Pe listă se află şi soţia, fiica şi un fiu al purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, precum şi şeful agenţiei de reglementare a telecomunicaţiilor Roskomnadzor, Andrei Lipov. Sancţiunile constau în interzicerea accesului în Uniunea Europeană şi îngheţarea activelor deţinute pe teritoriul acesteia. Peste o mie de persoane se află deja pe lista neagră europeană”, scrie Agerpres.
„Patriarhul Kirill, un aliat de lungă durată al preşedintelui Vladimir Putin, a devenit unul din principalii susţinători a agresiunii militare împotriva Ucrainei”, se arată într-un document al Comisiei Europene, mai arată Agerpres.
Autorităţile ucrainene susţin că are date potrivit cărora 40.000 persoane din Mariupol ar fi ajuns în Republica Donețk sau chiar în Rusia.
„«Am verificat deja listele celor care au fost deportaţi din Mariupol în Rusia sau aşa-zisa Republică Populară Doneţk. Aproximativ 40000 de oameni. Acum au început să ascundă aceste liste. Din păcate, nu putem verifica totul momentan, dar continuăm să lucrăm în acest sens»”, a mai afirmat primarul Mariupolului, Vadim Boicenko, notează România liberă.
„Armata rusă «duce populaţia locală la periferia Rusiei, în Orientul Îndepărtat sau în Siberia şi acolo o foloseşte pentru diverse locuri de muncă», a mai spus oficialul ucrainean, adăugând că «locuitorilor din Mariupol li se eliberează un certificat de relocare şi iau parte la muncă umilitoare», mai scrie România liberă.
Armata Republicii Belarus desfăşoară ample exerciţii militare.
„Forţele armate din Belarus au început miercuri exerciţii la scară largă la nordul Ucrainei pentru a-şi testa pregătirea de luptă, a anunțat Ministerul belarus al Apărării”, scrie de The Guardian, citat de Libertatea.
„În contextul invaziei ruse din Ucraina, ministerul Apărării din Belarus a precizat că aceste exerciţii militare «nu reprezintă nicio ameninţare pentru vecinii săi» sau pentru comunitatea europeană în general”, mai scrie Libertatea.
„Belarus este un aliat apropiat la Rusiei. Zone din Ucraina adiacente Belarusului, inclusiv capitala Kiev, au fost atacate de Rusia în etapa inițială a invaziei şi a urmat unor exerciţii militare comune desfăşurate de Rusia şi Belarus, amintește Reuters”, citată de Libertatea.
Presa scrie şi despre declaraţiile preşedintelui PSD, Marcel Ciolacu, în legătură cu posibilul transfer al avioanelor de luptă MiG 21 LanceR, aflate în dotarea aviației militare române, către armata ucraineană. Întrebat, joi seara, la România TV, dacă țara noastră ar putea trimite Ucrainei avioanele de producție rusească MiG-21, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a spus că acest lucru „este posibil, în funcţie de evoluţia lucrurilor din Ucraina”.
„«Primul pas este să avem un cadru legislativ. Nu o să încalce nimeni legea şi astfel de hotărâri nu cred că se vor lua pe ascuns sau să nu fie informată toată lumea. Dar este normal ca noi, ca şi stat, să ne pregătim pentru orice evoluţie a conflictului din Ucraina, noi trebuie să apărăm Ucraina, este evident acest lucru»”, a spus Marcel Ciolacu, scrie Digi 24, referindu-se la posibilitatea ca România să doneze armament Ucrainei.
Autorităţile din Marea Britanie au efectuat o percheziţie la adresa unui cetăţean român, bănuit că ar fi fost implicat în atacurile informatice din ultimele zile asupra infrastructurii IT din România.
„În urma activităţilor comune desfăşurate, a fost identificată o persoană bănuită, cetăţean român, rezident în Marea Britanie, care ar fi susţinut activitatea grupării infracţionale, prin oferirea de sprijin pentru traducerea din limba rusă în limba română a materialelor promovate de gruparea infracţională şi prin indicarea unor site-uri web din România care ar fi putut fi atacate prin acelaşi mod de operare”, informează un comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), a transmis, marţi, Agerpres.
Decretele privind numirea lui Marcel Boloş – ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi a lui Sebastian Burduja – ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării au fost publicate, marţi, în Monitorul Oficial.
„Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, marţi, decretele prin care i-a numit pe Marcel Boloş – ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, iar pe Sebastian Burduja – ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării. Şeful statului a semnat decretul prin care l-a revocat pe Marcel Boloş din funcţia de ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării”, scrie Agerpres.
Seară liniștită!
