America, fără secrete

Este weekend și meteorologii anunță ninsori la munte.

„«Din noaptea de vineri spre sâmbătă (27/28 octombrie) și până duminică dimineața (29 octombrie), vântul va avea intensificări temporare în special în sud-vestul și centrul țării, cu viteze cuprinse, în general, între 45 și 55 km/h. La munte, îndeosebi, la altitudini de peste 1600 m, rafalele vor depăși 65-70 km/h, iar pe creste 80-90 km/h. Trecător, vor fi și precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare», anunță meteorologii”, scrie azi News.ro.

Este luna octombrie, o lună care s-a dovedit a fi foarte fierbinte – nu numai meteorologic, dar și politic; nu numai la noi, dar și în Spania. Acolo, Catalonia și-a proclamat independența.

„Reprezentanți ai partidelor care sprijină conducerea secesionistă catalană au înaintat, vineri, o moțiune parlamentară de proclamare a independenței Cataloniei, transmit DPA și Reuters. Moțiunea cere «declararea Cataloniei ca stat independent sub formă de republică». Ea a fost înaintată de deputați ai formațiunilor Junts pel Si (Uniți pentru Da) și CUP, partidul de extremă stânga, aliat al liderului catalan Carles Puigdemont, care împreună au o majoritate în parlamentul regional”, scrie Agerpres.

Și tot Agerpres, citând AFP, arată că: „Șeful guvernului spaniol, conservatorul Mariano Rajoy, a cerut vineri în Senat permisiunea de a-l destitui pe liderul Cataloniei, Carles Puigdemont, și întreg executivul acestuia, pentru a contracara planurile lor de independență”.

„Premierul a mai spus că guvernul său intervine în Catalonia pentru a-i elibera pe locuitorii acesteia de «jugul» unei minorități separatiste «intolerante», potrivit DPA. În discursul său din Senatul spaniol, el a mai afirmat că «nu există alternativă» la activarea art. 155 din Constituție, care permite guvernului să îi demită pe liderii separatiști ai Cataloniei și să preia controlul direct asupra regiunii”, mai notează Agerpres.

În estul Europei, Bulgaria se pregătește alături de România să preia președinția semestrială prin rotație a Consiliului UE. Bulgaria dorește să sprijine intrarea în UE a Bosniei-Herțegovina.

„Premierul bulgar Boiko Borisov, a cărui țară va deține președinția semestrială prin rotație a Consiliului UE în primele șase luni ale anului viitor, a dat asigurări vineri că Bulgaria va susține puternic în această perioadă continuarea proceselor de integrare europeană ale țărilor din Balcanii de Vest. El a subliniat însă că aceste țări trebuie să-și reglementeze diferendele pentru a arăta astfel că sunt pregătite să adere la blocul comunitar, transmite agenția HINA”, citată de Agerpres.

„«Avem o șansă reală. Nu trebuie să fim excesiv de optimiști, dar important este că soarta Balcanilor de Vest depinde de noi. Pe de o parte avem Brexitul, pe de altă parte avem Balcanii de Vest, cu resurse și posibilități enorme», a declarat premierul bulgar în cadrul unei conferințe de presă la Sarajevo, după o întâlnire cu membri ai Consiliului de miniștri bosniac”, mai scrie Agerpres.

De departe, unul dintre cele mai importante evenimente consemnate de presa externă astăzi, este desecretizarea a 2.800 de documente referitoare la asasinarea fostului președinte John F. Kennedy.

„Președintele SUA Donald Trump a dispus, joi, declasificarea a 2.800 de documente referitoare la asasinarea fostului președinte John F. Kennedy, în 1963, dar alte câteva sute de documente rămân în continuare blocate, la solicitarea FBI și CIA”, scrie washingtonpost.com, citat de News.ro.

„«Permit astăzi ca vălul să fie în sfârșit ridicat. În același timp, departamentele și agențiile executive mi-au propus ca anumite informații să continue să fie redactate din cauza problemelor de securitate națională, de aplicare a legii și de probleme externe. Nu am de ales – astăzi – și accept, decât să permit un prejudiciu ireversibil securității națiunii noastre», spune Donald Trump, într-un comunicat publicat de Casa Albă”, și citat de News.ro.

În finalul Revistei, scriem despre un caz bizar ce s-ar fi produs în Cuba: un presupus atac acustic asupra unor diplomați americani.

„Cuba a acuzat joi SUA de obstrucționarea anchetei sale în cazul presupusului «atac acustic» împotriva diplomaților americani, afirmând că Washingtonul refuză anchetatorilor cubanezi acces la victime sau la dosarele lor medicale complete, relatează AFP”, citată de Agerpres.

„Aceste atacuri misterioase, despre care responsabilii americani presupun că ar fi putut fi efectuate cu ajutorul unor aparate acustice, au afectat cel puțin 24 de persoane în cadrul Ambasadei SUA la Havana, între sfârșitul anului 2016 și august 2017. Persoanele afectate au suferit «migrene și stări de vomă», dar și «ușoare leziuni cerebrale de origine traumatică și o pierdere definitivă a auzului», potrivit unor surse diplomatice americane. Drept răspuns, SUA și-au retras mai mult de jumătate din personalul lor diplomatic în Cuba, și-au suspendat activitățile consulare la Havana și au ordonat expulzarea a 15 diplomați cubanezi de pe teritoriul SUA, provocând o criză diplomatică între cele două țări. Havana a protestat împotriva acestor măsuri «nejustificate», asigurând că își demonstrează buna-credință, acceptând trei vizite ale anchetatorilor FBI în capitala cubaneză” – scrie Agerpres.

Seară frumoasă!