Amenzi pentru neplata rovinietei. Avocatul Călin Iuga a obținut anularea procesului-verbal de contravenție primit de la CNADNR

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Orice om care vinde o mașină poate să pățească ceea ce expunem în acest articol, pentru că nu are cum să îl controleze pe cumpărător, dacă acesta își transcrie mașina pe numele său. Dacă acesta din urmă este rău intenționat, poate să circule ani de zile fără rovinietă. Singura obligație pe care o are vanzătorul este să-și radieze mașina în 30 de zile de la vânzare, de la primărie. Însă, atunci când aplică amenda, CNADNR verifică cine este proprietarul autovehiculului la Serviciul Înmatriculări, nu la Primărie. Iar la Înmatriculari nu va afla niciodată in timp real cine e proprietarul pentru că vânzătorul nu are obligația de a raporta vânzarea la acest serviciu. Spre deosebire de CNADNR, Poliția Rutieră trebuie, potrivit prevederilor legale, să întrebe proprietarul mașinii cine a condus autovehiculul la data respectivă. După cum spunea mai sus avocatul Călin Iuga din Baroul Cluj, acesta a vândut în iunie 2014 o mașină și s-a trezit cu amendă pentru neplata rovinietei în iulie 2015. A atacat procesul-verbal la Judecătoria Gherla, în raza căreia s-a aplicat sancțiunea, și a avut câștig de cauză.

Motivarea Judecătoriei Gherla

„Din înscrisurile administrate în probațiune, instanța reține că petentul a reușit să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal de contravenție și să dovedească sancționarea sa neîntemeiată. Astfel, potrivit contractului de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit, autovehiculul marca Toyota, tipul Aygo, cu nr. de înmatriculare CJ-12-YUG, a fost vândut de către petent, la data de 20.06.2014, cumpărătorului PROFI AUTO S.R.L., când au fost predate posesia mașinii și toate actele acesteia.

Contractul de vânzare-cumpărare a fost înscris în evidențele fiscale ale municipiului Cluj-Napoca, după cum reiese din adresa existentă la fila 13, adresă în temeiul căreia a fost radiat autovehiculul de pe numele petentului. Or, prin înregistrarea contractului în evidențele Municipiului Gherla, Impozite și Taxe Locale, înscrisul sub semnătură privată a dobândit dată certă.

Însă cumpărătorul nu a urmat procedura în vederea înmatriculării autoturismului achiziționat pe numele său, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. 4 din O.U.G. nr. 195/2002, astfel că, în baza de date a Ministerului Administrației și Internelor, petentul apărea ca proprietar al autoturismului cu care a fost săvârșită contravenția. În consecință, consultând această bază de date, intimata a întocmit procesul-verbal de contravenție pe numele petentului și i-a aplicat acestuia sancțiunea contravențională corespunzătoare, reținând că era proprietarul autovehiculului.

Raportat la cele arătate, instanța apreciază că sancționarea petentului pentru săvârșirea contravenției constând în aceea că, la data de 08.03.2015, autovehiculul cu numărul de înmatriculare CJ-12-YUG nu deținea rovinietă valabilă, este netemeinică, deoarece nu petentul era proprietar al autoturismului la acea dată.

Este adevărat că, în baza art. 7 și art. 1 alin. (1) lit. b) din O.G. nr. 15/2002, persoana înscrisă în certificatul de înmatriculare al autovehiculului, fie ea proprietar, fie utilizator, este cea obligată să achite tariful de utilizare și contravaloarea rovinietei, însă aceste dispoziții legale sunt menite doar să faciliteze sarcina agenților constatatori competenți să constate și să sancționeze contravenții conform prevederilor O.G. nr. 15/2002, de a stabili cine este persoana care datorează plata amenzii contravenționale pentru neîndeplinirea obligației legale de a achita taxa de drum. Este instituită, așadar, prezumția că persoana înscrisă în certificatul de înmatriculare este contravenient, însă aceasta prezumție poate fi răsturnată pe calea unei plângeri contravenționale precum cea de față.

În consecință, din moment ce petentul a făcut dovada că autoturismul pentru care a fost sancționat contravențional nu se mai afla în proprietatea sa la data constatării contravenției, apare evidentă întocmirea netemeinică a procesului-verbal de contravenție. Ar fi inechitabil să se impună obligația de a suporta sancțiuni contravenționale unei persoane care a vândut un autovehicul, doar pentru faptul că persoana cumpărătorului nu a înțeles să-și respecte obligația de a înmatricula acel autoturism pe numele său.

În consecință, va admite plângerea formulată și va anula procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria R15 nr. 0180982 încheiat la data de 27.07.2015 de intimată, cu exonerarea petentului de la plata amenzii contravenționale aplicate.”

Sentința a fost atacată de CNADNR cu apel care se judecă la Tribunalul Cluj.

Avocatul: „CNADNR așteaptă pe marginea străzii să vină cineva să modifice legea”

Avocatul Călin Iuga (foto) îi îndeamnă pe toți cei care primesc amenzi pentru mașini vândute să se adreseze instanței, dar să fie atenți să nu treacă termenul de 15 zile de la comunicare în care pot contesta procesul-verbal de sancționare.

„Lacune ale legii amestecate cu comoditatea instituțiilor statului pun la plată cetățeni nevinovați care, în lipsa unei pregătiri juridice, sunt obligați să plătească din propriul buzunar pentru fapte săvârsite de alte persoane. Una dintre acest împrejurări neacoperite de lege este și aceea în care vânzătorul unui autovehicul este amendat pentru fapta cumpărătorului de a conduce acel autovehicul, după transferul dreptului de proprietate pe drumurile publice, fără a deține rovinieta valabilă. O astfel de situație este posibilă în cazurile în care cumpărătorul refuză să își îndeplinească obligațiile de transcriere a dreptului de proprietate în evidențele autorităților competente, astfel încât organele statului, care verifică din comoditate numai evidențele privind înmatricularea autovehiculelor, îl consideră vinovat pe vânzător care apare în continuare proprietar în aceste evidențe, contrar realității.

În această situație, este culpa organelor statului, printre care se află și CNADNR, că nu verifică în prealabil calitatea de proprietar la instituția care ține evidența actelor juridice de proprietate, cum este, Direcția de taxe și impozite din cadrul primăriilor. Deși pe site-ul oficial al CNADNR (vezi răspunsul la întrebarea 3 – n.red),, aceasta recunoaște că în astfel de situații vânzătorul nu este vinovat, preferă să recomande cetățenilor atacarea procesului-verbal de constatare a contraventiilor în instanță, decât să verifice în prealabil calitatea de proprietar a autovehicului surprins pe drumurile publice fără rovinietă valabilă, pe principiul „mai bine o persoană nevinovată sancționată și un venit în plus la buget. Este o practică pe care o întâlnim la toate instituțiile statului în cazurile în care legea nu prevede sau este neclară. Aceste instituții, printre care și CNADNR, preferă să interpreteze legea în defavoarea cetățenilor și să aștepte pe marginea străzii să vină cineva să o modifice”, spune avocatul Iuga.