Am desfășurat niște proiecte pentru diaspora, cu fonduri europene, pentru a se întoarce să deschidă afaceri în România

Nicolae Cîrstea: 13 decembrie 2018, Sinaia, Hotel Mara – suntem alături de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii, la un moment de bilanț. Dle prim-vicepreședinte Augustin Feneșan, spuneți-ne câte ceva despre acest moment de bilanț, despre regiunea din care proveniți dumneavoastră, provocările pe care le aveți pe plan local și, de ce nu, chiar național.

Augustin Feneșan: Da, așa este, suntem pe parcursul a două zile aici, la Sinaia, pentru inventariere, dacă-mi este permis să spun așa, a problemelor care au făcut obiectul de activitate al Consiliului în anul 2018 și stabilirea proiecțiilor de acțiune pentru anul următor. Spre mulțumirea noastră, avem un palmares serios de rezultate, chiar dacă pentru mediul de afaceri și pentru întreprinzătorii care poate se uită la noi n-am făcut totul sau nu s-au materializat niște dorințe de ale lor, totuși, am influențat foarte multe decizii guvernamentale înspre a duce lucrurile spre favorizarea mediului de afaceri.

Nicolae Cîrstea: Care sunt provocările pe care colegii dumneavoastră, antreprenorii, firmele private mici și mijlocii le au în Cluj-Napoca?

Augustin Feneșan: Clujul este, poate, o zonă – să folosesc un termen mai larg, nu doar Clujul sau județul, Transilvania este cu niște particularități. În Cluj se întâmplă lucruri puțin mai deosebite decât în alte părți, și asta spre mulțumirea noastră și spre lauda conducătorilor din zonă, care găsesc, într-adevăr, acele culoare care să conducă la dezvoltare. Numai în ultima perioadă de timp, municipalitatea clujeană a fost premiată pentru niște inițiative deosebite, cu reducerea poluării, introducerea mijloacelor de transport în comun electrice și înnoirea, aproape în totalitate, a parcului auto, care este o reușită importantă a municipalității. Sigur, se întâmplă celelalte lucruri, pe care toată lumea le știe, cu un pol de dezvoltare IT foarte bine conturat deja și într-o expansiune, încă, în continuare. Acum avem o frustrare și o nemulțumire, pentru că, și datorită acestei dezvoltări oarecum mai deosebite decât restul țării, am fost excluși – practic nu excluși, dar de fapt nu se mai poate aplica pe Start-up Nation, deci pentru înființare de firme cu sprijin guvernamental și/sau fonduri europene, dar sperăm să găsim alte pârghii, să facem ca mediul de afaceri să se dezvolte în continuare și în Cluj, chiar dacă am fost, practic, scoși de pe această listă sau de la această oportunitate.

Nicolae Cîrstea: Care ar fi dorința dumneavoastră cu privire la viitorul an din punct de vedere al proiectelor, al lucrurilor pe care Consiliul să le influențeze și, până la urmă, la nivel guvernamental să fie adoptate?

Augustin Feneșan: Noi am stabilit deja și suntem chiar în acest moment în desfășurarea activității care să creioneze demersurile noastre pentru anul următor, avem niște provocări foarte importante cărora trebuie să le facem față – și mă refer aici sub aspect legislativ, adică să determinăm decidenții politici, în primul rând, să ia cele mai bune măsuri care să conducă la sprijinirea mediului de afaceri. Pentru că numai așa se poate dezvolta pe orizontală, practic, și materializa toate celelalte, inclusiv politici sociale și tot ceea ce ține de actul guvernamental. Vorbim aici de fiscalitate, și chiar avem în lucru un material care să scoată în evidență foarte multele modificări fiscale care creează acea instabilitate fiscală – și v-aș da doar un simplu exemplu aici, foarte relevant, de care ne-am lovit chiar în ultima perioadă: noi am desfășurat niște proiecte pentru diaspora, cu fonduri europene, pentru a se întoarce să deschidă afaceri în România persoane care sunt plecate în străinătate și să le acordăm, prin fonduri europene, un sprijin în jur de 40.000 de euro. Pentru accesarea acestor fonduri am făcut niște cursuri de antreprenoriat, trebuie să se prezinte un plan de afaceri foarte aplicat, pentru că exact așa trebuie să-l aplice în continuare, după ce noi le dăm banii. Ei, pe când am terminat de făcut aceste planuri de afaceri, au venit guvernanții și au zis: Modificăm salariul minim pe economie, cu data de 1 noiembrie, de nu știu cât – s-au speriat. Adică, ei nici măcar n-au terminat un plan de afaceri, și deja se schimba scriptic, nu să-l implementeze, deja se schimbau parametrii sau datele problemei. Cum să pot face afaceri în condițiile astea?! Păi, uite, greu se pot face. Cel puțin, am reușit să determinăm guvernanții să rămână la angajamentul anterior, adică de modificare a salariului minim de la 1 ianuarie, dar și aici au venit cu niște completări, care tot timpul aduc elemente noi, dar nu pro-active; elemente noi perturbatoare ale activității.

Deci este unul dintre domenii – latura fiscală; Codul Muncii, care are foarte multe laturi care încă mai trebuie optimizate. Pentru noi foarte importantă este Legea Dialogului Social, care se tot dorește a se modifica în sensul slăbirii influenței patronatelor, și nu înțelegem de ce, pentru că realitatea din România spune total altceva, deci piața muncii este destul de bine așezată, salariații sunt suficient de protejați în raport cu patronul, nu vedem de ce trebuie introduse măsuri din acestea, așa, prin învăluire, prin care, de exemplu, un lider sindical dintr-o firmă nu-știu-care să aibă ingerință în firma mea, care nu are membri de sindicat acolo. Deci până acolo sunt duse lucrurile, încercăm să ținem în echilibru și aceste demersuri, v-am dat doar trei exemple, care vor sta în atenție, la nivel macro, pentru patronatul nostru.

Nicolae Cîrstea: Din prezentarea d-lui președinte Florin Jianu am reținut că de anul viitor Consiliul va avea un hub la Cluj, în parteneriat cu BCR. Ce sperați dumneavoastră de la acest hub al Consiliului, care va funcționa la Cluj?

Augustin Feneșan: Da, este o activitate care se va derula în cadrul unui proiect cu finanțare europeană pe POCU – așa au considerat și au propus, la scrierea proiectului, că acest hub pe Regiunea de Nord-Vest se va întâmpla la Cluj, prin colaborare cu BCR, care poate pune la dispoziție spațiu pentru acest hub, în lunile următoare își va deschide activitatea și sperăm să iasă puțin din sfera foarte exactă a proiectului finanțat, respectiv de sprijinire a celor din diaspora care vin să-și deschidă firme în România, respectiv în Regiunea de Nord-Vest și va avea și alte valențe și alte laturi ale activității firmelor din zonă și el va merge în continuare și după ce proiectul se va termina.

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc foarte mult și sper ca anul 2019 să aducă și implementarea, măcar în parte sau majoritară, a ideilor și proiectelor dumneavoastră.

Augustin Feneșan: Nu putem decât să fim încrezători și să mergem mai departe, pentru a finaliza ceea ce ne-am propus. Mulțumesc și eu.