Alocuțiunea președintelui ÎCCJ, doamna judecător dr. Livia Doina Stanciu, la prezentarea Raportului de activitate din anul 2015 a Inspecţiei Judiciare

30 mart. 2016
Vizualizari: 1280

Despre

  • Mesajul de felicitare conducerii Inspecției Judiciare din cadrul CSM pentru rezultatele deosebite obținute în anul 2015
  • „Factorul uman rămâne cea mai importantă componentă a sistemului judiciar”
  • „Doi parapeţi uriaşi ce străjuiesc drumul magistratului: răspunderea şi responsabilizarea magistratului, pe de o parte, şi independenţa acestuia, de cealaltă parte”

Vineri, 25 martie 2016, președintele ÎCCJ, judecător dr. Livia Doina Stanciu, a participat la prezentarea Raportului de activitate din anul 2015 a Inspecției Judiciare din cadrul CSM, eveniment ce a avut loc la Sala de Marmură a Cercului Militar Național.

La eveniment au participat: președintele CSM, domnul judecător Mircea Aron, vicepreședintele CSM, doamna procuror Luminița Palade, prim-adjunctul Procurorului General al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, domnul procuror Dimitrie Bogdan Licu, consilierul ministrului justiției, doamna Cornelia Adriana Șandru, membri ai CSM, președinți și vicepreședinți ai curților de apel, procurori generali și procurori șefi ai parchetelor din țară, precum și reprezentanți ai altor instituții publice.

În cadrul evenimentului, președintele ÎCCJ a adresat un mesaj de felicitare conducerii Inspecției Judiciare din cadrul CSM pentru rezultatele deosebite obținute în anul 2015, pentru eforturile depuse în realizarea importantelor obiective ce îi revin în asigurarea bunului mers al sistemului național de justiție.

A remarcat, de asemenea, importanța activității acestei structuri operaționale a CSM, din perspectiva principalelor direcții: îmbunătățirea performanței organizaționale a instanțelor și parchetelor, responsabilizarea magistraților și apărarea independenței, imparțialității și reputației profesionale a acestora, precum și rolul Inspecției Judiciare, alături de celelalte instituții judiciare, de a veghea la calitatea umană și profesională a celor ce slujesc Justiția.

Președintele a mai arătat că factorul uman rămâne cea mai importantă componentă a sistemului judiciar, în vederea atingerii celor mai înalte standarde morale și profesionale, astfel că devine important ca toți cei care au ales să îmbrățișeze această nobilă profesie să contribuie prin competența, corectitudinea și propriul prestigiu la restabilirea și menținerea încrederii în Lege și în Justiție.

👍Raportul privind activitatea desfășurată de Inspecția Judiciară în anul 2015

Alocuțiunea președintelui ÎCCJ

Stimate domnule Inspector-șef,

Onorat prezidiu,

Onorată asistență,

Distinși invitați,

Dragi colegi,

Este o deosebită plăcere pentru mine să mă aflu azi la ședința de prezentare a bilanțului activității Inspecției Judiciare pentru anul 2015.

Invitația pe care mi-ați făcut-o, domnule inspector-șef, mă onorează și îmi oferă plăcutul prilej de a adresa, tuturor colegilor judecători și procurori inspectori, precum și personalului din aparatul propriu al Inspecției Judiciare, felicitări pentru eforturile depuse pe parcursul anului 2015 în realizarea importantelor obiective ce vă revin în asigurarea bunului mers al sistemului național de justiție.

Am remarcat comparația pe care domnul Inspector–șef Lucian Netejoru a făcut-o în „Cuvântul-înainte” al domniei sale la Raportul de activitate al Inspecției Judiciare pentru anul 2015, între dificultatea cu care se confruntă un șofer în condițiile unui trafic dificil, dacă are un traseu bine stabilit, pe care este decis să îl parcurgă respectând cu strictețe regulile de circulație, și mai ales dacă este o persoană dinamică, fermă și politicoasă, pe de o parte, și dificultatea misiunii avute de Inspecția Judiciară, pe de altă parte.

Mi-aș permite să adaug, domnule Inspector-șef, la comparația făcută de dumneavoastră, încă un element: dificultatea dată de aspectul drumului, care este ca o linie subțire, pe care șoferul este nevoit să o urmărească pentru a nu o depăși nici în stânga nici în dreapta, astfel încât drumul parcurs să asigure echilibrul fin între cei doi parapeți uriași ce îl străjuiesc: răspunderea și responsabilizarea magistratului, pe de o parte, și independența acestuia, de cealaltă parte.

Pentru că, prin însăși misiunea ce îi revine în cadrul construcției sistemului de justiție român, Inspecția Judiciară se află tocmai la confluența acestor două mari cerințe ale unui sistem de justiție democratic: pe de o parte, necesitatea asigurării unor garanții reale și efective în ceea ce privește principiul independenței ce trebuie să le guverneze magistraților activitatea, iar, pe de altă parte, necesitatea responsabilizării corpului de magistrați în vederea preîntâmpinării sau, după caz, sancționării abaterilor acestora de natură să cauzeze prejudicierea drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor ce sunt subiecte ale actului de justiție.

Plecând de la premisa că principiul independenței magistraților a fost creat pentru a proteja oamenii împotriva abuzurilor de putere – fiind o cerință esențială și imperativă a oricărui sistem judiciar – dar înțelegând, totodată, și faptul că independența nu presupune ca activitatea justiției să fie înfăptuită în funcție de preferințele personale ale magistratului – sarcina acestuia fiind aceea de a aplica legea pe bază de fapte și probe – devine esențială, pe de o parte, stabilirea limitei până la care poate fi extinsă răspunderea magistratului fără ca independența acestuia să fie afectată dar, în egală măsură, pe de altă parte, și stabilirea limitelor independenței magistratului astfel încât activitatea de înfăptuire a justiției să nu devieze într-un act de impunere a unei voințe ce, în numele independenței, ar putea tinde, la un moment dat, să devină arbitrară.

Or, tocmai stabilirea acestei limite, ca o componentă majoră a activității Inspecției Judiciare, îmi pare a fi, poate, cea mai grea dintre sarcinile ce vă revin și care face, așa cum este menționat în Raport, extrem de dificilă cuantificarea activității dumneavoastră în termenii statistici clasici, termeni ce nu reușesc să reflecte întotdeauna gradul de complexitate și volumul real al activității desfășurate.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Însă, dincolo de această inaptitudine a indicatorilor statistici de a reda adevărata dimensiune a muncii depuse de inspectorii judiciari în anul 2015, parcurgerea lor relevă caracterul obiectiv și realist atât al datelor raportate, cât și al constatărilor și concluziilor asumate de instituția dumneavoastră, în privința celor trei direcții principale de activitate, respectiv:

– îmbunătățirea performanței organizaționale a instanțelor și parchetelor;

– responsabilizarea magistraților;

– apărarea independenței, imparțialității și reputației profesionale (a magistraților, dar și a sistemului de justiție).

În ceea ce privește primul aspect, cel referitor la îmbunătățirea performanței organizaționale a instanțelor și parchetelor, acesta, deși reprezintă o latură a activității Inspecției Judiciare mai puțin cunoscută publicului larg – neavând același impact în conștiința publică precum activitatea de responsabilizare a magistraților, de exemplu – apreciez că este un domeniu de activitate al Inspecției Judiciare de o importanță covârșitoare pentru bunul mers al sistemului judiciar.

Fie că este vorba de controalele privitoare la eficiența managerială, în scopul verificării modului de îndeplinire a funcțiilor de conducere pentru asigurarea bunei funcționări a instanțelor și parchetelor, fie că este vorba de controalele tematice, în cadrul cărora sunt urmărite și analizate aspecte ce pot reprezenta potențiale vulnerabilități ale sistemului judiciar, volumul uriaș de date și informații culese de inspectorii judiciari dar, mai ales, concluziile trase de dumneavoastră la încheierea fiecărui control în parte reprezintă instrumente de lucru extrem de utile pentru fiecare instanță și unitate de parchet, indiferent de gradul de jurisdicție de care aparțin, dar, mai ales, reprezintă o bază de lucru importantă aflată la îndemâna factorilor decizionali, ce le facilitează acestora luarea celor mai corecte și bune hotărâri cu privire la măsurile ce se impun pentru optimizarea Justiției ca serviciu public, pentru aducerea ei la un nivel de eficiență corespunzător standardelor impuse de tradiția democratică de tip european.

În ceea ce privește cel de al doilea mare domeniu de activitate al Inspecției Judiciare, cel privitor la responsabilizarea magistraților – și care, așa cum spuneam mai devreme, reprezintă domeniul de activitate al Inspecției ce rezonează cel mai puternic, poate, în conștiința publicului larg – atenția mi-a fost atrasă, în mod firesc spun eu, de faptul că în anul 2015 numărul total de sesizări, dar și numărul de acțiuni disciplinare exercitate au crescut față de anii anteriori. Această realitate nu poate și nu trebuie să ne lase indiferenți pe niciunul dintre cei ce îmbrăcăm roba de magistrat. Astfel, chiar dacă din numărul total de 7216 de sesizări (cu aproximativ 3000 de sesizări mai multe decât cele înregistrate, de exemplu, în cursul anului 2013) au fost exercitate acțiuni disciplinare în doar 51 de cauze (așadar, un procent de doar 0,71% din totalul de sesizări au fost admise) apreciez, totuși, ca îngrijorător faptul că acest număr de 51 de cauze este mult mai mare decât în anii anteriori (în anul 2013 acțiunile disciplinare fiind promovate în doar 28 de cauze, iar în 2014 în 38 de cauze).

Dar îngrijorarea mea este legată – și vă vorbesc aici în dublă calitate: atât ca simplu membru al corpului magistraților, cât și ca titular al acțiunii disciplinare – de faptul că o mare parte a abaterilor vizate de acțiunile disciplinare promovate au privit faptele prevăzute de dispozițiile art. 99 lit. h) și t) din Legea nr. 303/2004.

Iar dacă în privința faptelor prevăzute de art. 99 lit. h), sincer apreciez că, de îndată ce volumul de activitate va fi mai bine echilibrat la nivelul întregului sistem de justiție, vom asista la o scădere considerabilă a incidenței acestor dispoziții în activitatea Inspecției Judiciare, (întârzierile repetate în soluționarea cu celeritate a cauzelor ori în efectuarea lucrărilor, oricât de imputabile ar fi la un moment dat unui magistrat, în opinia mea, își găsesc, la unele instanțe și parchete, în continuare, o cauză substanțială în volumul copleșitor de muncă), în privința abaterii reglementată de lit. t) a art. 99 din Legea nr. 303/2004, mă tem că problema se află exclusiv în responsabilitatea corpului de magistrați. Incidența acestei abateri trebuie să ne ridice tuturor mari semne de întrebare și trebuie să ne facă să înțelegem că atâta vreme cât exercitarea funcției de magistrat se face în unele cazuri, cu rea-credință sau gravă neglijență, sistemul de justiție național are o mare problemă.

În sfârșit, în ceea ce privește cel de al treilea pilon al activității desfășurate de Inspecția Judiciară, cel al apărării independenței, imparțialității sistemului judiciar în ansamblul său, dar și al apărării independenței, imparțialității și reputației profesionale a judecătorilor și procurorilor, apreciez că deși ultimul tratat, acesta este de importanță cel puțin egală cu celelalte două anterior menționate. Concluzia trasă în raport, referitoare la faptul că în anul 2015 s-a înregistrat, pe de o parte, o diminuare a numărului de solicitări de apărare a independenței, imparțialității și a reputației profesionale a judecătorilor și procurorilor, iar pe de altă parte, o creștere a numărului de solicitări formulate de CSM de verificare a posibilei afectări a independenței și imparțialității sistemului judiciar, nu face decât să demonstreze o dată în plus faptul că anul 2015 a fost un an greu pentru Justiția din România, inclusiv din perspectiva presiunilor exercitate asupra acesteia de persoane din mediul politic sau din mass-media, care au înțeles să facă declarații publice de natură să atragă neîncrederea cetățenilor în sistemul de justiție național.

Dragi colegi,

Activitatea desfășurată de dumneavoastră ne oferă oglinda obiectivă în care se reflectă adevăratul chip al Justiției.

De aceea, munca dumneavoastră este atât de importantă. Pentru că de felul în care vă faceți treaba, de profesionalismul și delicatețea cu care se impune să gestionați uneori probleme de mare complexitate și sensibilitate juridică, depinde percepția avută, în cele din urmă, de justițiabili asupra muncii noastre, a tuturor celorlați magistrați.

Rolul dumneavoastră de a fi principala instituție de responsabilizare profesională a corpului de magistrați vă aduce această imensă sarcină morală: de a veghea, alături de celelalte instituții judiciare cu competențe în materie, la calitatea umană și profesională a celor ce slujesc Justiția.

Vreau să vă încurajez să păstrați aceeași obiectivitate, aceeași claritate și performanță în activitatea dumneavoastră și, mai ales, vă doresc să vă realizați cu succes toate obiectivele pe care vi le-ați propus pentru anul 2016, în principal pe acela de a contribui cât mai mult și mai aplicat la procesul de structurare a corpului de magistrați, într-unul de înaltă ținută morală și profesională.

Dragi colegi,

Cred, însă, cu tărie, că dincolo de strădaniile de a crea un sistem de responsabilizare instituțională a magistratului, cea mai importantă componentă în lupta sistemului judiciar, în vederea atingerii celor mai înalte standarde morale și profesionale, este factorul uman. Cred, prin urmare, că dincolo de orice mecanism procedural sau instituțional, oricât de performant ar fi acesta, responsabilizarea magistratului ține în primul rând de capacitatea fiecărei persoane de a se autoanaliza, de a se raporta numai la lege, la nevoia de dreptate a celor ce intră în sălile de judecată și, mai ales, la propria conștiință.

De aceea, toți cei care au ales să îmbrace roba de magistrat și să exercite prin această nobilă profesie o activitate ce implică un atribut divin, au datoria morală de a se comporta la nivelul cerut de acesta, și astfel, de a contribui prin competența, corectitudinea și propriul prestigiu la restabilirea și menținerea încrederii în Lege și în Justiție. Într-un cuvânt, așa cum spunea Ulpian: „honeste vivere, alterum non laedere, suum cuique tribuere”, respectiv trăiește în mod onorabil, nu vătăma pe altul și dă fiecăruia ce este al său.

În final, doresc să vă felicit încă o dată pentru activitatea dumneavoastră și să vă transmit că am încredere în competența dumneavoastră, în bunele dumneavoastră intenții, în proiectele pe care le aveți în perspectiva acestui an și, sper ca și anul 2016 să fie un an al succesului dumneavoastră, așa cum a fost și anul 2015.

Vă mulțumesc!

Judecător dr. Livia Doina Stanciu

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Sursa informației este ÎCCJ (www.scj.ro).

Alocuțiunea președintelui ÎCCJ, doamna judecător dr. Livia Doina Stanciu, la prezentarea Raportului de activitate din anul 2015 a Inspecției Judiciare was last modified: martie 29th, 2016 by Universul Juridic

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor: