Alocuțiunea domnului Cătălin Predoiu la dezbaterile UJ cu tema „Digitalizarea Sistemului Judiciar – Este posibilă implementarea și utilizarea sistemului de videoconferință în sistemul judiciar?”

8 mai 2020
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 287

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Bună ziua! Bine v-am găsit! Încă o dată vă mulțumesc pentru invitația pe care mi-ați adresat-o în legătură cu o temă foarte ardentă, aș spune, și care a devenit presantă. Mulțumesc și pentru onoarea de a deschide acest webinar. Nu în ultimul rând, îmi exprim regretul și îmi cer scuze că nu o să pot sta până la capătul lucrărilor, din motive pe care cred că le puteți intui, dar, în orice caz, voi parcurge tot transcriptul. De altfel, lucrările sunt transmise pe pagina de Facebook a Ministerului Justiției. Înainte de a vă răspunde la întrebare sau, mai degrabă, de a elabora pe marginea întrebării dvs., aș vrea să punctez câteva lucruri legate de digitalizare, în principiu, pentru că este unul dintre subiectele zilei.

Aș începe prin a spune că digitalizarea administrației și cel puțin a unor activități din sistemul judiciar și a profesiilor juridice se impunea, chiar fără legătură cu protecția față de efectele pandemiei și constrângerile iscate din starea de urgență pe cale impusă. Este adevărat, pandemia și starea de urgență au creat presiuni suplimentare și au făcut prioritare discuțiile legate de digitalizare. Este unul, dacă vreți, din efectele colaterale. Însă, ca orice jurist, sunt tentat să definesc termenii pe care îi utilizez, și cred că asta este prima întrebare pe care ar trebui să o lămurim înainte de a intra în detalii.

Monitor Dosare

Ce înseamnă digitalizare, ce înțelegem prin digitalizare? Pentru că, discutând cu specialiști, ea nu înseamnă doar videoconferință sau o semnătură electronică sau doar dosar electronic. Acestea sunt componente ale digitalizării, sunt mijloace, sunt beneficii, în același timp, digitalizarea însemnând, de fapt, un întreg proces de soluții, proces de soluții integrate bazate pe tehnologia informației de stocare, de procesare, de analiză și utilizare a datelor și informațiilor și documentelor în formă electronică, în format digital.

Deci, digitalizare înseamnă și accesarea instantanee a datelor acestor informații și documente în sistem integrat. Înseamnă crearea, foarte important, crearea de noi date și informații pe baza celor existente în sistem, și tot așa, din aceste noi create altele, într-un proces practic neîntrerupt, fără limite. Concluzionând, aș spune că digitalizarea creează un univers de date noi din câteva informații preliminare.

Spuneam că subiectul se impunea, și acest obiectiv se impunea atenției și acțiunii, și administrației, și justiției, sistemului judiciar, profesiilor juridice chiar și înainte de pandemie. De ce? Pentru că ea prezintă avantaje. Nu este doar presiunea mediului exterior, presiunea venită din lumea largă, să spunem așa, din alte țări care se digitalizează și cu care țara noastră interacționează prin toate sistemele social administrative și profesionale. Dar, cert, prezintă o serie de avantaje. Transparența, care este o valoare socială de la care nu mai trebuie să aplicăm. Transparența în administrație, transparența în servicii publice în general, profesiile juridice, scăderea costurilor, automatizarea unor fluxuri și alerte timpurii, privind termenele și alte obligații care trebuie exercitate sau executate, regăsirea rapidă de informații și de documente. Sunt și avantaje indirecte. Susținerea de politici publice pe baza unor date certe și analize obiective a acestora. Fără îndoială, una dintre probleme este încărcătura extrem de mare de dosare în sistemul judiciar. Dar trebuie să fim sinceri, să spunem că nu suntem siguri dacă imaginea pe care o avem cu privire la această încărcătură este riguroasă, este în perfectă linie cu realitatea din teren. Chiar dacă este, digitalizarea ne ajută să vedem mult mai ușor unde sunt probleme mai mari, unde sunt probleme mai mici, ce soluții se impun într-o parte, ce soluții se impun în alte zone ale sistemului.

Nu în ultimul rând, și poate cel mai important, este acela pentru cetățeni, care pot accesa sistemele publice, inclusiv sistemul judiciar, serviciul public judiciar într-un mod mult mai rapid, mai flexibil, cu costuri mai mici și, cum spuneam, cu o transparență mult mai mare.

Care este în prezent situația digitalizării, să spunem în sistemul judiciar?

La ora la care discutăm digitalizarea în sistemul judiciar ar putea fi descrisă ca fiind compusă, să zicem, din mai multe insule mai mari sau mai mici, în care au fost introduse diverse fluxuri sau registre electronice, fluxuri de date. Avem instanțe care au achiziționat proprii domenii de internet sau au aplicat soluții și aplicații tehnologice proprii, precum dosarul electronic. Din punct de vedere al infrastructurii, aș spune că la nivel de videoconferință sau dacă vorbim doar de videoconferință, în mod normal toate instanțele ar trebui să aibă un sistem funcțional. El a fost un proces început cu mai mulți ani în urmă, pe parcursul mai multor legislaturi și, respectiv, mandate ale mai multor miniștri de justiție, procesul s-a finalizat în decembrie 2019 cu dotarea și a ultimelor instanțe care nu aveau acest sistem, respectiv 109 instanțe, iar, mai departe, cred că principala provocare în construcția digitalizării în sistemul judiciar și în profesiile juridice este coerența și compatibilitatea tehnică a sistemelor care vor opera. De aceea, cred că, numai într-un parteneriat public-privat, în sens larg, nu neapărat în sensul definiției legale pe care o avem. Un parteneriat public-privat între instituții publice, concret între minister, CSM, Ministerul Public, Agenția Națională de Digitalizare și Profesiile Juridice, instanțe, putem obține un rezultat coerent și funcțional.

Aceasta este perspectiva în care recent am emis un ordin ministerial pentru inițierea procesului de digitalizare în cadrul Ministerului Justiției. Fără îndoială, este un proces de durată. Nu depinde în totalitate de noi, dar important este să îl începem și să începem acest dialog, această cooperare interinstituțională, pe care să o continuăm până la finalizarea unui sistem integrat, cum spuneam. Dacă este să vorbim tot de realități, pot să vă spun că, în Minister, de asemenea, s-au făcut pași. Ministerul Justiției are deja licențe de Office 365, oferit gratuit până în luna octombrie 2020. Este un instrument tehnologic care permite lucrul în echipă la distanță, reducerea contactului direct, se poate utiliza în sistem de chat în loc de e-mail, deci ceea ce facem noi astăzi aici foarte rapid. Se pot edita în siguranță fișiere în același timp de către diverse compartimente și desfășura conferințe audiovideo în grup intern, dar și extern. Sistemul, din câte știu, este folosit în acest moment și de instanțele militare, de Curtea de Apel Timișoara, Tribunalul Teleorman. Mai sunt și alte instanțe, datele mele așa spun, că el este deja disponibil nu numai în Minister, ci și în instanțe. Dar iarăși vorbim de insule, și nu de o situație, de o realitate integrală.

Tangențial, evoc aici și importanța fondurilor europene pe care le putem absorbi în elaborarea acestui concept și a acestui sistem. Dacă vorbim de elemente de digitalizare externe Ministerului, externe sistemului judiciar, ele există, sunt standarde de schimb de date implementate, există o serie de registre publice digitalizate și care ar trebui replicate și în sistemul judiciar. Vrem un cloud guvernamental care poate rezolva probleme de operare, stocare, la care să ne putem conecta. Deci, există câteva repere de la care putem începe să construim, cum spuneam, repet, pentru că este cheie acest lucru, un sistem integrat. Altfel, dacă el nu este integrat, nu este coerent, va avea probleme de comunicare, de relaționare și, până la urmă, de utilizare.

Doar un detaliu vreau să mai adaug la această componentă tehnică a discuției. Interesant că, și în alte țări care nu sunt deja foarte departe în proces de digitalizare, sistemul judiciar a fost în avangarda, justiția în general, a fost în avangarda procesului. În Statele Unite, inițial a existat un program al National Information Exchange Model, care a debutat tocmai în instanțe și în parchete.

Revenind la întrebarea dvs., fără îndoială, pe lângă componenta tehnică, trebuie să avem în vedere și starea de drept, pentru că nu putem elabora, gândi sisteme tehnice fără să ne gândim la armonizarea lor în prevederile legale pentru a putea fi aplicate. Concret, în materie civilă, elementul de noutate a fost recent în Decretul Președintelui de prelungire a stării de urgență, unde am avut dispoziții clare, directe cu privire la videoconferință. A fost un instrument care, din cate informații am avut, a ajutat foarte mult. Instanțele noastre și parchetele noastre, Administrația Națională a Penitenciarelor, chiar ne gândim să extindem și pe viitor această măsură, chiar în absența unei situații de urgență, cum este de dorit, să nu mai trecem printr-o astfel de stare. Dar, pentru a putea fi extinsă, cum ați spus și dvs., mai ales în condițiile în care ridică problema garanțiilor pentru părți, respectarea principiului publicității, este necesar să elaborăm mai mult partea această legislativă, firește, după procedurile și uzanțele deja devenite reflex, de dezbatere publică, de dialog cu Consiliul Superior al Magistraturii, cu profesiile, cu asociațiile de magistrați. Trebuie să continuăm pe acest drum, care este un drum inevitabil, după părerea mea. Ca urmare a presiunii publicului, până la urmă, de a eficientiza și pe această cale sistemul judiciar, justiția în general.

Ceea ce cred eu că nu este lămurit, dar trebuie să o facem inclusiv în cadrul unor astfel de discuții, este până unde mergem cu digitalizarea sistemului judiciar. Pentru că nu este doar o problemă tehnică de infrastructură, de soft-uri, de proceduri. Nu este doar o problemă legislativă, până la urmă, este și o problemă filozofică, pentru că se pun în cauză principii ale procesului judiciar vechi de mii de ani. Renunțăm sau nu la o realitate, renunțăm sau nu la ceea ce este, dacă vreți, miezul fierbinte al procesului, și acel creuzet de idei care se formează în dezbaterea din cadrul procesului? Transformăm totul într-o procedură online sau păstrăm acest instrument doar pentru partea de suport și anumite proceduri care reclamă urgență, reclamă o intervenție rapidă ș.a.m.d.?

Fără îndoială sunt întrebări la care viitorul ne va da un răspuns, și, dacă îmi permiteți, viitorul începe chiar astăzi cu discuții precum cea de față.

Conferintele lunii noiembrie
”

Închei intervenția mea, evident rămânând disponibil pentru alte discuții viitoare, asigurându-vă că pentru Ministerul Justiției acest obiectiv era oricum important, prevăzut și în programul nostru de Minister, chiar înainte de apariția pandemiei. Acum a devenit mai mult decât important, a devenit presant. Vreau să asigur că nu este un obiectiv pe care să îl luăm pe cont propriu, este un obiectiv pe care înțelegem să îl construim împreună, în parteneriat și cu reprezentanții sistemului judiciar și cu cei ai profesiilor juridice. Digitalizarea presupune sisteme care comunică și cooperează unele cu altele, prin urmare, și noi, cei care suntem chemați acum să începem acest proces, trebuie să îl facem în aceeași manieră, să îl construim în cooperare și dialog.

* Opinie susținută în cadrul seriei Dezbaterile Universul Juridic: Digitalizarea Sistemului Judiciar – Este posibilă implementarea și utilizarea sistemului de videoconferință în sistemul judiciar?, organizate de Baroul TimișEditura Universul Juridic și Wolters Kluwer România.

Parteneri:

Parteneri principali: Noletter și EASYLAW

Partener: Monitor Dosare

Partener instituțional: Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România

Alocuțiunea domnului Cătălin Predoiu la dezbaterile UJ cu tema „Digitalizarea Sistemului Judiciar – Este posibilă implementarea și utilizarea sistemului de videoconferință în sistemul judiciar?” was last modified: mai 11th, 2020 by Cătălin Predoiu
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Abonează-te la newsletter