Studentul actual s-ar putea să-ți fie colegul de mâine

25 dec. 2016
Vizualizari: 3987
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Nicolae Cîrstea: Stăm de vorbă cu d-na profesor Alina Gentimir, în cea de-a doua etapă a Maratonului Facultăților de Drept, pe care-l derulăm la Facultatea de Drept a Universității Al. I. Cuza. Bine v-am găsit d-na profesor.

Alina Mirabela Gentimir: Bine ați venit în Iași.

Nicolae Cîrstea: D-na profesor, discutăm cu cadre didactice, cu studenți, în cadrul acestui proiect derulat de universuljuridic.ro, despre fiecare facultate, despre cum sunt studenții, care sunt oportunitățile lor și despre multe alte lucruri despre care cu siguranță vom discuta și astăzi în cadrul acestui interviu pe care ați avut amabilitatea să ni-l acordați. Aș vrea să vă pun o întrebare directă, poate grea: Cu ce păcătuiește sistemul de învățământ – poate chiar sistemul de învățământ juridic – românesc? Ce i-ar trebui acestuia pentru a veni mai mult în sprijinul acumulării cunoștințelor și până la urmă în sprijinul studentului care se află în sala de curs sau de seminar?

Alina Mirabela Gentimir: A studentului la Drept care-și dorește să aibă o carieră juridică. Am vrut să vă completez. Eu consider că metodologia de predare în universitățile din România – mă refer, bineînțeles, la facultățile de Drept – este o metodologie care nu e în acord cu ceea ce se întâmplă în afară și cu ceea ce de fapt ar trebui să se întâmple dincolo de raportarea pe care ar trebui să o avem la metodologia de predare în sistemul continental, în sistemul britanic. Pentru că, cel puțin în materia pe care o predau eu, un punct de reper esențial este sistemul anglo-saxon, respectiv ceea ce se întâmplă în universitățile din Marea Britanie sau Statele Unite. Ei folosesc metode diferite și pleacă de la cazuri practice, pentru a ajunge să contureze, împreună – și subliniez acest lucru – cu studenții care participă la cursuri și la seminarii, principiile fundamentale din materia drepturilor omului.

Mărturisesc că în ultimii ani am aplicat această metodă de predare și cred că a avut mai mult succes în rândul studenților, pentru că ei au fost capabili să delimiteze anumite concepte juridice în cadrul discuțiilor pe care le-am avut atunci când am discutat diverse spețe care erau recent date de mecanismele de protecție ale drepturilor omului, fie la nivel regional, fie la nivel internațional, și am în vedere CEDO sau comitetele din cadrul sistemului Națiunilor Unite.

Aceeași metodologie am aplicat și pentru studenții nejuriști și rezultatele au fost la fel de pozitive, întrucât am reușit să le captez atenția. Faptul că am reușit să-i motivez astfel, ei au procedat și la studiu individual și, eventual, la următoarele ore au venit cu propriile exemple și ulterior au putut să le folosească în activitatea lor.

Dau ca un exemplu concret studenții de la Jurnalism, care au putut, eventual, să redacteze anumite articole în care să dezbată puncte de vedere care cuprind discuții pe marginea drepturilor omului, discuții care să fie foarte bine fundamentate.

Nicolae Cîrstea: Din punctul dumneavoastră de vedere cum ar trebui să fie relația profesor-student, astfel încât rezultatele privind pregătirea studentului să fie maxime? Cum ar trebui să fie profesorul în sala de curs, seminar, în afara sălii de curs și de seminar? Cât de apropiat ar trebui să fie de student, de nevoile lui, pentru a atinge aceste obiective.

Alina Mirabela Gentimir: Comunicarea didactică este o comunicare interumană. Din păcate, în sistemul nostru de Drept, datorită mentalității, spun eu, comunicarea nu mai este interumană. Este o comunicare stabilită pe niște ierarhii, greșite, pentru că până la urmă studentul actual s-ar putea să-ți fie colegul de mâine. Și se creează niște premise total greșite pentru o relație viitoare care nu are cum să evolueze în beneficiul tuturor, nici în beneficiu individual, nici în beneficiul colectiv al instituției unde urmează să aibă o relație profesională.

Prin urmare, dacă se pune accentul pe latura emoțională – mă refer la faptul că se pune accentul pe ceea ce suntem noi, ca ființe, și nu suntem niște mașini care transmit informații, iar ei niște mașini care trebuie să le primească și apoi să le folosească tot în mod mecanic și în mod abstract, lucrurile nu au cum să funcționeze eficient. Dar dacă se pune accentul pe emoție, categoric lucrurile vor evolua mai bine și relația – bineînțeles că e vorba de limite de respect, care trebuie să existe între cele două persoane – va fi una pozitivă pentru mediul academic în general și pentru ceea ce se întâmplă strict în colaborarea pe o anumită materie.

Poate perspectiva mea este una mult prea subiectivă și materia pe care o fac împreună cu studenții este o materie altfel – nu e propriu-zis o materie juridică –, dar cred că și aici mai avem de lucrat, la modul în care se raportează cadrul didactic la student. Componenta personală – mă refer la caracter și personalitate, temperament – își spune cuvântul. Dar dacă s-ar trece dincolo de propriile frustrări – și spun asta pentru că, stând de vorbă cu studenții mei, majoritatea acest lucru mi-au spus, că de fapt cadrul didactic încearcă să-și rezolve anumite neîmpliniri în momentul în care este într-o poziție de superioritate față de studenți, să procedeze într-un fel sau altul.

Nu cred că este corect să se întâmple astfel, că până la urmă nu ai cum să obții – dacă relația se bazează pe chestiuni de orgoliu – ceea ce îți dorești în calitate de cadru didactic. Scopul nostru este să transmitem niște informații și studentul să preia acele informații, să le interiorizeze, și apoi să le folosească fie ca individ, fie ca profesionist. Fiind stabilită o relație de încredere între student și cadru didactic, e în beneficiu și individual, și colectiv, la nivel național.

Deci relația de încredere trebuie stabilită, nu pe autoritate, nu prin forță, nu prin anumite constrângeri care există între cadrul didactic și student, ci prin convingere. Și modalitatea de convingere depinde de materie, bineînțeles, dar și de motivarea studentului de a se deschide și de a fi interesat să achiziționeze noi cunoștințe pe disciplina respectivă.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Nicolae Cîrstea: Cu ce v-ați dori, în această calitate de cadru didactic, să rămână un student al dumneavoastră după cei patru ani de studiu?

Alina Mirabela Gentimir: Să creadă în drepturi, să le cunoască – pentru că am constatat că în România drepturile omului sunt niște noțiuni abstracte. Când se vorbește despre drepturile omului, se vorbește despre niște hotărâri ale unor instanțe internaționale, prin urmare niște chestiuni exterioare nouă ca indivizi. Scopul meu este să motivez fiecare student care participă la cursul meu sau fiecare avocat cu care intru în contact atunci când merg la INPPA și discut această chestiune, în așa fel încât în primul rând să se respecte pe sine și să-i respecte pe ceilalți pentru că astfel, implicit, va pune în aplicare acele convenții, acele instrumente internaționale și eventual jurisprudența mecanismelor de protecție regionale și internaționale.

Până la urmă scopul drepturilor omului nu este să fie reproduse mecanic niște chestiuni, ci să fie aplicate în viața de zi cu zi. Iar drepturile omului sunt o componentă esențială în ceea ce facem fiecare dintre noi ca indivizi, ca cetățeni.

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc, d-na profesor, a fost o plăcere această discuție și sper s-o reluăm cu fiecare ocazie în care suntem prezenți la Iași și s-o aprofundăm.

Alina Mirabela Gentimir: Vă mulțumesc, și cred că la al doilea interviu voi fi puțin mai elaborată în ceea ce voi spune și mult mai precisă.

Studentul actual s-ar putea să-ți fie colegul de mâine was last modified: decembrie 21st, 2016 by Alina Mirabela Gentimir

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Alina Mirabela Gentimir

Alina Mirabela Gentimir

Este lect. univ. dr. la Facultatea de Drept, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
A mai scris: