Programul procurorului ROMULUS-DAN VARGA: „Principalele obiective ce vor fi urmărite în exercitarea mandatului de membru al CSM”

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Candidat

Procuror ROMULUS-DAN VARGA

Despre

• Procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

• Delegat procuror-șef secție adjunct în cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație

PROIECT

PRIVIND PRINCIPALELE OBIECTIVE CE VOR FI URMĂRITE ÎN EXERCITAREA MANDATULUI DE MEMBRU AL CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

1. Considerații introductive

Constituția României, în art. 133 alin. (1), îi atribuie Consiliului Superior al Magistraturii rolul de garant al independenței justiției – element de importanță vitală în asigurarea unei separații reale a puterilor în stat.

Din această perspectivă, exercitarea dreptului de vot în adunarea generală a procurorilor, în vederea alegerii membrului în Consiliul Superior al Magistraturii, aferent unui anumit nivel ierarhic, nu trebuie să fie una formală, bazată exclusiv pe funcționarea în cadrul aceleiași structuri cu candidatul.

Votul trebuie să fie acordat unuia sau altuia dintre candidați în mod serios și asumat, întrucât trăsături vizând echilibrul ori integritatea vor defini limitele de funcționare a Consiliului ca organ colegial și vor influența măsura în care justiția va deveni în realitate independentă, imparțială, și cu adevărat o putere în stat.

Prezentul proiect expune soluții concrete propuse de candidat, abordând punctual diferite vulnerabilități identificate în activitatea procurorilor, a parchetelor sau a sistemului judiciar în ansamblu.

2. Apărarea statutului procurorului

Apărarea statutului magistratului procuror, precum și reconfigurarea acestuia în sensul întăririi independenței sale reprezintă, implicit, o formă de realizare a dezideratului mai larg al consolidării independenței justiției.

Intenționez ca, în exercitarea mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, să contracarez orice încercare a pune în discuție statutul de magistrat al procurorului, acesta fiind rezultatul unei evoluții firești a societății românești și a sistemului nostru judiciar și unica soluție legislativă aptă să furnizeze garanțiile necesare de independență. Pentru a preîntâmpina evidențierea cu rea-credință a diferențelor de statut dintre judecători și procurori în scopul încercării de a justifica nevoia adâncirii acestora, voi susține eliminarea tuturor situațiilor discriminatorii dintre cele două profesii din componența corpului magistraților, sens în care:

• voi susține ideea eliminării diferenței de salarizare dintre magistrații cu grad de Înaltă Curte de Casație și Justiție, după modelul firesc, aplicat până la nivelul curților de apel;
• voi susține menținerea accesului procurorilor la procedura de numire în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție și contracararea criticilor aduse acestui sistem;
• în contextul mai larg al revizuirii Constituției voi susține eliminarea autorității ministrului justiției asupra procurorului, prevedere formală cu consecințe nedorite asupra actorilor sistemului judiciar: magistrații procurori, pe de o parte, trec nejustificat drept agenți ai executivului, iar ministrul justiției, pe de altă parte, apare – deopotrivă nejustificat – ca un superior ierarhic al procurorilor care ar putea să ia măsuri concrete în anumite dosare dar alege să rămână în pasivitate;
• voi susține eliminarea propunerii ministrului justiției în procedura de numire a procurorului general al PICCJ, a procurorilor șefi DNA și DIICOT și a procurorilor șefi secție. Apreciez că numirea ar trebui să o facă Președintele României la propunerea CSM.

Se impune întărirea statului procurorului, prin evidențierea poziției înalte pe care ar trebui să o ocupe în grila de salarizare din sistemul public.

Deopotrivă, voi susține necondiționat menținerea sistemului actual de pensii de serviciu pentru magistrați, conștient fiind de faptul că întreg profilul profesiei, cu interdicțiile și incompatibilitățile specifice, cu gradul ridicat de uzură și de risc, este acceptat în bloc de mulți juriști de valoare, aceștia rămân în sistem ca magistrați parțial în considerarea prevederilor Legii nr. 303/2004, referitoare la pensionare.

În materia dreptului de decontare a chiriei, consider că este oportună stabilirea unor plafoane diferențiate după diferitele categorii de personal care se bucură de acesta – magistrați, personal auxiliar de specialitate, personal conex. Susțin, de asemenea, ideea potrivit căreia magistratului ar trebui să i se acorde dreptul a valorifica plafonul la care este îndreptățit, în vederea acoperirii unui credit bancar dobândit pentru achiziționarea sau construirea unei locuințe în localitatea în care își desfășoară activitatea.

În altă ordine de idei, Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul și obligația de a se sesiza și din oficiu pentru a apăra judecătorii și procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independența sau imparțialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii apără reputația profesională a judecătorilor și procurorilor. Fără îndoială că respectarea independenței și imparțialității procurorilor presupune absența oricărei ingerințe.

Sub acest aspect, o soluție care ar putea descuraja atacurile împotriva procurorilor și ar asigura respectarea independenței și imparțialității acestora prin absența oricărei ingerințe, ar putea fi – alături de soluționarea cu maximă celeritate a cererilor de apărare a reputației și diseminarea rezultatului verificării – dezvoltarea unui mecanism care să vină în întâmpinarea acestora în sensul acordării sprijinului de specialitate în promovarea unor acțiuni în despăgubire împotriva celor responsabili.

3. Îmbunătățirea condițiilor de muncă

Dincolo de demersurile firești, pe care intenționez să le efectuez din poziția de membru CSM, în vederea asigurării unor sedii de parchet corespunzătoare, mă voi implica în mod efectiv în derularea unor proiecte menite a îmbunătăți condițiile de muncă ale procurorilor.

M-am preocupat în mod constant, din proprie inițiativă, inclusiv din poziția de procuror cu funcție de execuție în cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică – în paralel cu activitatea de anchetă – în vederea inițierii și derulării unor proiecte menite a obține finanțare externă și a achiziționa sau implementa diferite soluții tehnice apte să modernizeze activitatea procurorilor. Am considerat întotdeauna că trebuie valorificate ofertele de finanțare nerambursabilă, mai ales în condițiile în care la nivelul PICCJ funcționează Unitatea de Management al Proiectelor, care poate prelua cea mai mare parte a demersului formal.

De exemplu, am inițiat și am fost lider de proiect pentru secțiunea în care beneficiar este Ministerul Public,  în cadrul proiectului “Consolidarea capacității sistemului judiciar din România de a face față noilor provocări legislative și instituționale/ Strengthening the capacity of the Romanian judicial system to face new legislative and institutional challenges”, finanțat prin programul RO24 „Întărirea capacității judiciare și cooperare” al Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014. (detalii http://www.mpublic.ro/int_cap_jud.htm).

O componentă a proiectului a reprezentat-o configurarea și achiziționarea unui sistem integrat de analiză a informațiilor pentru procurori, în prezent fiind derulate la nivelul PICCJ proceduri de recrutare a unor analiști (prin realocarea unor posturi vacante din organigrama instituției, la propunerea echipei de proiect).

Într-o altă propunere de proiect, am avut în vedere realizarea unui portal on-line pentru uzul magistraților, care să faciliteze identificarea instrumentelor de cooperare judiciară internațională aplicabile în relația cu un anumit stat, și care să precompleteze anumite formulare și să asiste magistratul în redactarea unor cereri de asistență judiciară internațională (o soluție care să aibă un conținut și instrumente mai detaliate, pe relația României cu alte state, față de instrumentele existente pe site-ul Rețelei Judiciare Europene). Proiectul nu a obținut acordul finanțatorului în programul în care s-a încercat implementarea, dar apreciez că ideea rămâne de interes.

Obligativitatea de a derula, însă, proiectele prin intermediul CSM – având o consecință directă asupra pașilor de parcurs și, implicit, asupra duratei procedurilor – a atras riscul de atenuare a caracterului actual al soluției tehnice implementate, între momentul inițierii și cel al finalizării proiectului. Ca urmare, ipoteza desfășurării activității pe acest palier, direct la nivelul CSM, mă îndreptățește să cred că ar favoriza implementarea de către subsemnatul a unor soluții complexe și foarte utile în activitatea procurorilor.

Cu titlu exemplificativ, fac trimitere la următoarele idei de proiect:

– susținerea, într-un proiect comun, de exemplu cu Laboratorul de cercetare Speech & Dialogue (SpeeD), care funcționează în cadrul Universității Politehnica din București, a dezvoltării unui sistem de redare voice-to-text (soluțiile existente în prezent fiind încă vădit nesatisfăcătoare în materia limbii române), care ar putea deveni extrem de util în consemnarea audierilor și în transcrierea interceptărilor;

– completarea procesului de “digitalizare” a dosarului de urmărire penală (nu printr-o simplă scanare care, de multe ori, este greu de studiat ca atare, ci printr-un sistem mai avansat de fișiere indexate corespunzător și cu informații de tip metadata), care să ajute, de pildă, procurorul care susține anumite cereri în fața judecătorului de drepturi și libertăți sau procurorul judiciarist după emiterea rechizitoriului. Implementarea unei asemenea soluții ar putea sprijini și judecătorul în procesul de studiere a dosarului și ar reprezenta un factor încurajator pentru instanțe în vederea acordării accesului procurorilor în sistemul lor ECRIS.

4. Atribuțiile CSM vizând cariera magistraților

A) Promovarea procurorilor

În ceea ce privește promovarea în funcții de execuție, consider că trebuie făcută o diferențiere mai clară între obținerea unui grad ierarhic superior (promovare pe loc) și câștigarea dreptului de a funcționa la un anumit parchet (promovare efectivă).

Este esențială eliminarea discriminării existente între magistrați și așa-numitul personal asimilat magistraților, care în prezent generează nemulțumiri în sistem. Dacă magistrații au dificultăți în a promova (pe loc sau efectiv), raportat la numărul limitat de locuri disponibile, promovarea consilierilor juridici asimilați magistraților este un demers oarecum formal, fără caracter concurențial (fiind suficientă, deci, obținerea notei minime de promovabilitate) și cu consecințe nu doar asupra salariului ci și asupra statutului propriu-zis (consilierii asimilați magistraților menționând adesea că ”au grad de tribunal” sau ”de curte”).

Măcar drepturi similare cu cele ale ”asimilaților” ar trebui să li se recunoască și magistraților, judecători și procurori, prin modificarea sistemului actual și organizarea periodică a unor examene la care să poată să se înscrie toți cei care îndeplinesc cerințele minime de vechime pentru dobândirea gradului ierarhic superior. Sistemul ar putea fi completat prin mărirea limitelor minime de vechime pentru promovabilitate.

Promovarea efectivă ar urma să se facă prin concurs. Procedura ar trebui revizuită în sensul introducerii verificării unor lucrări din portofoliul candidatului, cu o pondere similară procedurii de numire în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție.

În ceea ce privește promovarea în funcții de conducere, apreciez că se impune redimensionarea mandatului la 4 ani, fără a permite însă magistraților care au avut deja numărul maxim de mandate la o anumită unitate să candideze din nou pentru aceleași funcții (prin prisma faptului că, intervenind o altă lege, ar fi posibil acest lucru), așa cum s-a întâmplat în mod repetat în practică.

Din comisia de examinare, în fața căreia candidații pentru ocuparea unor funcții de conducere susțin proiectul privind exercitarea atribuțiilor manageriale, ar trebui să facă parte 1-2 psihologi, sens în care etapa interviului psihologic ar putea fi eliminată.

În ceea ce privește ocuparea funcțiilor de conducere de la nivel de judecătorii și tribunale, apreciez că se impune adoptarea de modificări în sistemul actual, prin acordarea unei responsabilități sporite procurorului general al parchetului curții de apel sau, procurorului general al PICCJ, după caz. Cerința actuală, a întocmirii planului managerial pentru unități de parchet cu 1-2 procurori, este excesivă și nu reflectă o nevoie reală.

B) Delegarea și detașarea

În materia delegării în funcții de conducere, ar trebui revenit la sistemul potrivit căruia cerințele de vechime nu sunt în mod necesar similare celor de numire în aceleași funcții. În acest sens, ar trebui revocată Hotărârea CSM nr. 153/2016, raportat la consecințele pe care le generează în special în activitatea unităților mici de parchet, față de gradul redus de ocupare a posturilor.

În general, însă, această măsură nu ar trebui să se transforme într-o promovare sui-generis, raportat la durata totală a perioadelor de delegare. Afirmația este valabilă atât în materia delegărilor în funcții de conducere, cât și în funcții de execuție.

Detașarea trebuie limitată la instituțiile legate în mod indisolubil de funcționarea sistemului judiciar. Totodată, se impune o evaluare a situației tuturor detașărilor în curs, prin prisma afirmației anterioare.

C) Formarea profesională

În vederea îmbunătățirii activității de formare, pe ambele paliere – formare inițială și formare continuă, sunt necesare următoarele:

– actualizarea și adaptarea programelor de formare inițială la nevoile sistemului

– creșterea calității activității de formare continuă

• Diversificarea ofertei de formare;
• Realizarea unei coordonări cu formarea realizată în cadrul celorlalte profesii judiciare și cu formarea realizată pe plan european;
• Recrutarea specialiștilor de top în toate domeniile în care INM oferă formare;
• Perfecționarea modului de selecție a participanților la activitățile de formare continuă;
• Evaluarea activităților de formare continuă.

– dezvoltarea componentei internaționale a activității de formare și adaptarea magistratului român la profilul magistratului  european

• Tipul de magistrat pe care INM își propune să îl recruteze și formeze trebuie să corespundă profilului magistratului european, astfel cum acesta se desprinde din principalele documente internaționale^[1];
• Deschiderea frontierelor și integrarea în spațiul juridic european au avut semnificația transformării magistratului român într-un magistrat european, cu toate consecințele ce decurg de aici, aplicarea directă a dreptului Uniunii Europene și a jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului fiind doar una dintre acestea;
• În acest context, pentru a forma judecători și procurori cu o deschidere europeană, internațională asupra dreptului, strategia INM trebuie să vizeze formarea în domeniul dreptului Uniunii Europene, al limbilor străine, precum și al drepturilor omului, pentru un acces cât mai facil la diferite acte normative/jurisprudență și schimburi de experiență cu magistrați străini; inserarea în programele de formare a unor componente de drept comparat;
• Creșterea numărului de judecători și procurori români implicați în programe internaționale;
• Creșterea implicării și a influenței INM în activitățile rețelelor din care face parte, cu menținerea statutului său de membru în organele de conducere și în grupurile de lucru ale acestor rețele;
• Dezvoltarea relațiilor bilaterale cu alte școli și institute de formare pe plan european: creșterea numărului de programe internaționale realizate în cooperare cu aceste instituții;
• Introducerea componentei europene în cât mai multe activități de formare realizate de INM – deschiderea acțiunilor proprii la participarea magistraților și formatorilor străini;
• Dezvoltarea de programe care să promoveze formarea magistraților români în materia limbilor străine.

– continuarea dezvoltării componentei de formare continuă descentralizată

• Continuarea finanțării unor programe comune;
• Creșterea numărului de activități comune încredințate spre realizare curților de apel și de parchetelor de pe lângă acestea;
• Creșterea implicării responsabililor cu formarea descentralizată în activitățile INM: informarea lor permanentă cu privire la activitățile INM, implicarea lor în diseminarea informațiilor relevante pentru magistrați, consultarea lor în elaborarea programelor și politicilor INM, dezvoltarea unor politici de stimulare și cointeresare a responsabililor de formarea descentralizată;
• Îmbunătățirea modului de evaluare a calității formării oferite în cadrul programului de formare continuă descentralizată.

– dezvoltarea și tehnologizarea formării continue

• Transmiterea on-line și plasarea pe site-ul INM a conferințelor organizate în materia noilor coduri sau a celor mai interesante seminarii realizate în materia unificării practicii judiciare;
• Continuarea dezvoltării și transmiterii de cursuri on-line.

– dezvoltarea și tehnologizarea INM, în vederea modernizării acestuia, a optimizării activității sale și a creșterii eficienței sale

• Transformarea site-ului INM intr-un portal de informații cu accent pe formarea profesională a magistraților;
• Crearea unei biblioteci electronice a INM care sa conțină materiale scrise, audio și video;
• Crearea unei platforme pentru transmisii on-line ale activităților de formare ale INM;
• Dezvoltarea bazei de date cu evidența formării magistraților.

– obiectivitatea, transparența și eficiența procedurilor care privesc recrutarea și cariera magistraților

• Optimizarea metodelor de selecție și menținerea standardelor comune de exigență pentru ambele modalități de recrutare a viitorilor magistrați;
• Modificarea structurii și concepției examenului de capacitate;
• Continuarea profesionalizării procesului de elaborare de subiecte.

5. Organizarea parchetelor

Pentru optimizarea activității unităților de parchet, în condițiile existenței unui stoc mare de dosare, se impun:

– reevaluarea necesarului de personal din schema parchetelor, atât în privința numărului de procurori cât și a personalului auxiliar de specialitate;

– redimensionarea schemelor de personal;

– desființarea parchetelor și instanțelor cu activitate foarte redusă

– modificarea razei teritoriale a unor parchete și instanțe, pentru echilibrarea volumului de muncă;

– continuarea demersurilor de căutare a soluțiilor pentru trecerea poliției judiciare la parchetele de drept comun;

– reanalizarea situației detașărilor și încetarea lor acolo unde este cazul, din perspectiva eficienței sau oportunității;

– crearea unui fond de premiere la dispoziția procurorului general al PICCJ, din sumele alocate de la Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate;

– efectuarea de demersuri în vederea simplificării ordinului informațional;

– transferul unor responsabilități ale procurorului către personalul auxiliar de specialitate, având în vedere pregătirea temeinică în cadrul Școlii Naționale de Grefieri, care nu este limitată la dobândirea abilităților de dactilografiere etc.

6. Consolidarea capacității administrative

La începerea mandatului, viitorul Consiliu Superior al Magistraturii va trebui să facă o evaluare temeinică a personalului propriu de suport, pentru a stabili dacă se justifică blocarea prin detașare a unui număr considerabil de magistrați care își desfășoară activitatea acolo, în bună măsură în funcțiile de execuție din aparatul tehnic.

Totodată, se impune reevaluarea situației spațiului în care funcționează instituția, inclusiv prin prisma costurilor de mentenanță.

În altă ordine de idei, pentru a putea genera în mod facil, automatizat, rapoarte asupra situației corpului magistraților la un moment dat (de exemplu pentru a stabili câți magistrați îndeplinesc cerințele de pensionare sau câți procurori au vechimea necesară pentru a promova la nivel de tribunal), se impune realizarea unei aplicații PC care să acceseze o bază de date exhaustivă privind procurorii, în prezent inexistentă.

7. Activitatea CSM în materie disciplinară

Apreciez că trebuie acordată o mai mare importanță prevenției în materie disciplinară. În acest sens, practica cristalizată la nivelul Inspecției Judiciare trebuie comunicată, în mod constant, procurorilor și trebuie să stea la baza organizării de seminare în materie de către INM.

Se impune, totodată:

• limitarea numărului de mandate în funcția de inspector judiciar;
• revizuirea modalității de selecție a inspectorilor judiciari;
• reevaluarea schemei de personal a Inspecției Judiciare.

Considerații finale

Fără îndoială că multe dintre soluțiile propuse mai sus presupun amendamente aduse legilor justiției. Din această perspectivă, ar trebui recunoscut Consiliului Superior al Magistraturii dreptul de inițiativă legislativă și voi susține necesitatea acestei modificări.

Pentru a optimiza activitatea de culegere de la magistrați a opiniilor și eventualelor propuneri în privința unor eventuale modificări în legislația care ne guvernează activitatea, se impune realizarea unui portal on-line (eventual ca secțiune în cadrul site-ului CSM), în cadrul căruia magistrații să poată să încarce, individual, opinii asupra unor acte care sunt puse în discuție în mod formal, precum și alte propuneri de lege ferenda, vizând modificări a căror nevoie s-a constatat în practică.

Un asemenea portal nu este menit, însă, a acoperi nevoia creșterii transparenței în activitatea instituției, înlocuind comunicarea membrului CSM cu magistrații care l-au ales. Această comunicare, care se va realiza prin întâlniri periodice, va urmări identificarea dificultăților existente în sistem, căutarea celor mai bine soluții, preluarea unor idei de proiecte utile pentru sistemul judiciar și, în general, evitarea situației în care membrul ales reduce prea mult contactul cu activitatea din parchete și nu mai înțelege problemele reale ale magistraților operativi.

ROMULUS-DAN VARGA

Procuror, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție