Programul procurorului IOAN-MARIUS ARON: „Principalele obiective de urmărit în calitate de reprezentant al procurorilor de la parchetele de pe lângă tribunale în cadrul CSM”

25 aug. 2016
Vizualizari: 2945
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Universuljuridic.ro își propune să aducă la cunoștința celor interesați programele candidaților la alegerile CSM din 2016. În acest sens adresăm candidaților invitația de a ne transmite informațiile pe care doresc să le disemineze la adresa portal@universuljuridic.ro.

Candidat

Procuror dr. IOAN-MARIUS ARON

procuror IOAN-MARIUS ARON, candidat CSM 2016

Vezi CV sau

Despre

• Procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu

• Lect. univ. în cadrul Universității Româno-Germană din Sibiu și Universității „Lucian Blaga” din Sibiu


Proiect

privind principalele obiective de urmărit în calitate de reprezentant al procurorilor de la parchetele de pe lângă tribunale în cadrul Consiliului Superior Al Magistraturii

– 2016 –

Sunt magistrat-procuror de 22 de ani, perioadă în care mi-am desfășurat activitatea la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu și Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu. Experiența mea o pot aprecia ca foarte bogată, deoarece de-a lungul anilor am instrumentat dosare dintr-o paletă largă de infracțiuni, specializându-mă succesiv în criminalistică, infracțiuni economico-financiare, infracțiuni privind drepturile de proprietate intelectuală, cercetarea persoanei juridice, fiind, la nivelul unităților în care am lucrat, un „deschizător de drumuri”.

De asemenea, am pregătire managerială (master în relațiile de muncă) și o experiență acumulată în cei aproape 4 ani cât am condus secția de urmărire penală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu.

Cunoștințele juridice le-am aprofundat și printr-un program de cercetare doctorală în cadrul Universității București, sub îndrumarea celebrului profesor dr. Alexandru Athanasiu, în anul 2013 obținând titlul de doctor în Dreptul muncii.

Până în prezent mi-am asumat 2 candidaturi la CSM în 2010 și 2011, tot pentru calitatea de reprezentant al parchetelor de pe lângă tribunale, obținând 91 respectiv 111 voturi. Proiectele le-am prezentat personal colegilor din întreaga țară, având astfel ocazia să cunosc nemijlocit toate problemele de la acest nivel al Ministerului Public, care în marea lor majoritate au rămas nerezolvate.

Am urmărit îndeaproape activitatea actualului Consiliu și nu am renunțat la ideea de a candida și de a-mi reprezenta colegii.

Am ales să mă prezint cu toate aceste detalii pentru ca dumneavoastră să vă puteți forma convingerea că am o viziune de ansamblu și detaliu a sistemului, care mă califică să pot face aprecieri pertinente în legătură cu managementul existent la nivelul sistemului judiciar sau cu lipsa acestuia.

Îmi doresc ca viitorul Consiliu să nu mai fie măcinat de intrigi și lupte interne care să consume energia membrilor și a magistraților spectatori la partizanate cu note politice și cred în maturitatea colegilor de a alege, de această dată, reprezentanți dedicați profesiei și scopului mandatului încredințat.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Actuala legislație în materie penală, reprezintă cea mai mare amenințare la adresa sistemului judiciar, care a îngreunat și destabilizat activitatea curentă, în special a procurorilor, fiind sancționată în mod repetat cu declararea neconstituționalității unor noi instituții, iar participarea CSM la „repararea” acesteia trebuie să constituie o prioritate.

Consider că în momentul actual, întreaga legislație ce privește sistemul judiciar trebuie revăzută și actualizată, cu precădere cea secundară emisă de Consiliu și care influențează în mod direct statutul și cariera magistraților și a întregului personal.

În prezentul proiect am atins doar câteva dintre obiectivele pe care mi le propun și pe care le consider a fi cele mai importante și mai stringente.

 

CONSOLIDAREA PUTERII JUDECĂTOREȘTI CA PUTERE A STATULUI EGALĂ CU PUTEREA LEGISLATIVĂ ȘI PUTEREA EXECUTIVĂ. ECHILIBRUL ÎN INTERIORUL SISTEMULUI DE JUSTIȚIE. CONSOLIDAREA ȘI APĂRAREA STATUTULUI PROCURORULUI

 modificarea Constituției în sensul de a da Consiliului Superior al Magistraturii dreptul de inițiativă legislativă este măsura primordială ce trebuie avută în vedere pentru a crea Consiliului Superior al Magistraturii pârghia necesară și decisivă în eficientizarea sistemului judiciar, prin implicarea activă în dezbaterile comisiei parlamentare de revizuire a Constituției;

Modalități alternative:

Obligativitatea ca ministrul justiției să dea curs propunerilor legislative pe problemele legate de justiție venite din partea Consiliului Superior al Magistraturii, într-un termen rezonabil.

Avizul Conform (obligatoriu) al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la proiectele de acte normative care privesc activitatea judiciară.

• apărarea independenței procurorului garantată constituțional și eliminarea autorității ministrului justiției;

• propunerile pentru funcțiile de (…), procuror general al PÎCCJ, procuror șef DNA și procuror șef DIICOT și a adjuncților acestora – să redevină atributul exclusiv al CSM;

• independență financiară a sistemului similară celorlalte două puteri – propunerea de buget adoptată fără diminuări / asigurarea unei cote minime din PIB;

• colectarea directă și integrală în bugetele instanțelor și parchetelor a sumelor provenind din taxa judiciară de timbru, amenzi, etc.;

• proiectele de buget ale instanțelor și parchetelor trebuie aprobate de Adunările Generale;

• interzicerea rectificării negative a bugetului instanțelor și parchetelor pe parcursul anului fiscal;

• sancțiuni legislative referitoare la imixtiunea celorlalte puteri în actul de justiție prin neexecutarea hotărârilor judecătorești conform normelor legale în vigoare (nu e doar cazul hotărârilor privind drepturi salariale);

• încetarea prorogării termenului de preluare a bugetului instanțelor de la MJ la ÎCCJ, cu consecința respectării prevederilor legale existente privitoare la construcția bugetului care trebuie să includă capitole omise în prezent, respectiv sumele pentru plata orelor suplimentare, fondurile de premiere, indemnizație concediu si alte drepturi bănești prevăzute de lege;

• asigurarea unei salarizări/pensii/alte drepturi decente, printr-o legislație corectă și previzibilă, care să țină cont de restricțiile legale impuse magistratului;

• eforturi pentru credibilizarea sistemului de justiție în vederea ridicării Mecanismului de Cooperare si Verificare.

 

RESURSE UMANE / VOLUM DE ACTIVITATE

 • demersuri legale pentru respectarea Hotărârii CSM 1091 din anul 2012 cu privire la Planul de măsuri privind punerea în aplicare a Codului civil, Codului de procedură civilă, Codului penal și Codului de procedură penală, care nici în prezent la nivelul unităților de parchet nu s-a concretizat, în sensul suplimentării schemelor de personal, conform necesităților izvorâte din noile reglementări penale, așa cum s-a procedat la instanțe odată cu intrarea în vigoare a noii legislații în materie civilă;

• suplimentarea imediată și efectivă a schemelor generată de necesitățile identificate în practică, nu prin eventuala relocare a personalului existent în unitățile prezumtiv desființabile;

• demersuri pentru integrarea cât mai urgentă în subordinea MP a lucrătorilor de poliție judiciară, care să creeze posibilitatea formării unor echipe de lucru procuror – polițist pe sistem similar celui aplicat în prezent la D.N.A.;

• reorganizarea activității parchetelor într-o formulă nouă, care să cuprindă echipe de lucru formate din procuror, polițiști, experți, personal auxiliar de specialitate (case-management);

• suplimentarea numărului de specialiști antifraudă detașați la parchetele de pe lângă tribunale, raportat la numărul și complexitatea dosarelor penale privind criminalitatea economico-financiară;

• ocuparea posturilor vacante (196 de execuție și 200 de conducere, din care la nivelul PT-urilor 54/61 – cifre la 01.01.2016) în principal prin suplimentarea numărului de locuri la I.N.M. și flexibilizarea calendarului de concursuri anual. Strategia implică studii și prognoze anuale cu privire la ieșirile din sistem, modificările de competență, de proceduri ș.a.;

• delegarea procurorilor și redistribuirea posturilor vacante în funcție de volumul de activitate rezultat în urma aplicării noilor coduri cu menținerea unui raport optim între necesitățile sistemului și cele personale și respectarea statutului magistratului;

• reducerea numărului de detașări la CSM și în afara MP.

 

ASPECTE REFERITOARE LA CARIERA MAGISTRATULUI-PROCUROR

Promovarea în funcții de execuție

• subiecte adaptate specificului gradului de jurisdicție pentru care se optează, preponderent practice, întrucât cunoștințele teoretice au fost verificate în mod repetat, primordial rămânând aplicarea în practică a acestora;

• posibilitatea valorificării examenului/concursului de promovare fără a mai fi condiționată de vreun termen;

• respingerea propunerilor (forma actuală) de modificare ale art.44-46 din Legea nr.303/2004opinia unanimă fiind aceea că se creează discriminări multiple. În plus, evaluarea activității concurentului nu poate fi obiectivă decât dacă se realizează la nivelul Ministerului Public o grilă de punctaje pe tipuri de dosare și infracțiuni (ca un început de stabilire a volumului de muncă / procuror), promisă și nerealizată până în prezent;

• promovarea în structurile specializate ale Ministerului Public exclusiv prin concurs (în prezent discriminarea pozitivă a colegilor din aceste structuri).

Promovarea în funcții conducere

• respingerea propunerilor (forma actuală) de modificare a regulamentului cu privire la proba susținerii proiectului și reformularea acestora în sensul: stabilirii unor criterii clare și predictibile de apreciere, a introducerii posibilității contestării probei și a lărgirii sferei de incompatibilități pentru toți membrii comisiei, inclusiv a obligației de abținere în situații care ar putea crea suspiciuni rezonabile că imparțialitatea examinatorului (de orice profesie) ar putea fi afectată;

• suplimentarea condițiilor preliminare eliminatorii cu o recomandare a colectivului din care provine candidatul, realizată pe baza unor chestionare anonime și obligatorii pentru întregul colectiv de procurori/judecători;

• necesitatea unui alt tip de examinare psihologică;

• procedură simplificată si subiecte raportate la specificul postului pentru care a fost depusă candidatura (examinare unică, preponderent practică – soluționarea mapei de lucrări zilnice, a unei plângeri contra soluției procurorului, procedura licitației, inclusiv răspunsuri la întrebări pe marginea proiectului de management, etc.);

• concentrarea tuturor probelor pe o durată de 2-3 zile consecutive, fiind eliminate astfel inconvenientele actuale, respectiv lipsa îndelungată din unitate și cheltuielile inutile legate de deplasările candidaților;

• posibilitatea reinvestirii în funcție, în cazul candidaturii unice, pentru al doilea mandat, fără susținerea examenului, dacă sunt întrunite cumulativ cerințele preliminare eliminatorii + rezultatele generale ale unității în perioada primului mandat. Neîntrunirea condițiilor menționate anterior conduce obligatoriu la necesitatea susținerii unui nou examen;

• pregătirea profesională imediat după investire, a magistraților cu funcții de conducere, în managementul resurselor umane, a resurselor bugetar-financiare, etc.

Delegarea, detașarea, transferul

• întocmirea unei grile de punctaj adaptată nevoilor personale și de sistem, astfel încât soluția adoptată de secție/plen să fie predictibilă, întrucât în prezent există numeroși procurori nemulțumiți de practica neunitară, apreciată ca subiectivă, reflectată și în hotărârile pronunțate de instanța de control judiciar competentă.

 

PERFECȚIONAREA PROFESIONALĂ INIȚIALĂ ȘI CONTINUĂ

• exigență sporită privind recrutarea formatorilor INM (în principal cu normă întreagă) și stabilirea unui raport just între aspectele teoretice și cele practice predate;

• stabilirea unui calendar extins al pregătirii profesionale continue cu tematică adaptată necesităților stringente ale sistemului;

• asigurarea resurselor financiare pentru desfășurarea în bune condiții a tuturor activităților programate.

 

EVALUAREA ACTIVITĂȚII PROFESIONALE

• simplificarea procedurii actuale;

• evaluarea individuală bazată pe condițiile concrete de desfășurare a activității în cadrul fiecărui parchet / Ministerul Public;

Se impune consultarea magistraților cu privire la stabilirea unor noi criterii pentru evaluare, în concordanță cu volumul efectiv de activitate generat de aplicarea noilor coduri. Cel puțin în privința parchetelor, normarea muncii rămâne un deziderat care trebuie să aibă la bază atât complexitatea dosarului cât și timpul necesar soluționării acestuia. Împlinirea unui astfel de deziderat nu poate fi realizată decât printr-o colectare cât mai obiectivă a datelor și acest lucru poate începe doar de la structurile inferioare spre cele superioare, efectiv printr-o notare de către procuror a timpului alocat soluționării fiecărui dosar. Valorificarea acestor date se va concretiza într-o grilă de punctaj pe tipuri de dosare și infracțiuni.

Opiniile structurilor superioare, în lipsa acestora date, nu pot fi pertinente și în consecință nici concluziile la care ar putea ajunge sau măsurile pe care le-ar putea dispune.

O corectă evaluare a activității magistratului în viitor ar conduce cu siguranță la o îmbunătățire a activității acestuia, la o cointeresare în creșterea calității muncii.

• identificarea unor forme de recompensare a procurorilor care se evidențiază prin activitatea profesională.

 

PROTECȚIA MAGISTRAȚILOR PRINTR-UN SISTEM FUNCȚIONAL DE ASIGURĂRI

• asigurarea pentru risc profesional în concurs cu prevederile art.78 Legea 303/2004;

• asigurarea pentru pagube în caz de erori judiciare (de tip malpraxis) – elaborare proiect legislativ.

 

INSPECȚIA JUDICIARĂ

• creșterea caracterului preventiv al activității Inspecției;

transparență cu privire la actele de sesizare clasate fără eventuala efectuare a verificărilor preliminare și despre care magistratul nu are cunoștință, respectiv comunicarea soluțiilor către magistratul vizat. Este îngrijorător numărul de sesizări existente (la procurori: 1961+290 reveniri în anul 2015, adică 88% dintre procurorii în activitate au potențial o plângere la inspecție), comparativ cu cel în care a fost declanșată cercetarea disciplinară;

controalele tematice/de fond vizând dosarele vechi, creează o presiune suplimentară asupra colegilor magistrați, deoarece, este de notorietate atitudinea inspectorilor de a analiza doar dosarul și nu „pădurea” de dosare, respectiv contextul volumului de activitate a unității și al sistemului. Scopul acestor controale trebuie să fie în principal de identificare a cauzelor obiective care determină întârzierile și sprijin în înlăturarea acestora și doar ulterior de sancționare;

• actualizarea Codului deontologic, cu prevederi referitoare strict la onoarea și demnitatea profesiei de magistrat, eliminând reiterarea normelor prevăzute în legile speciale.

 

ALTE ASPECTE

Responsabilizarea membrilor CSM

• modificarea art. 133 al.5 din Constituție privind caracterul secret al votului;

• modificarea art.55 din Legea 317/2004 privind revocarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în sensul consacrării legale a simetriei procedurale între alegerea și revocarea membrilor CSM. Apreciez că o astfel de modificare va conduce atât la responsabilizarea viitorilor membri ai CSM cât și la posibilitatea reală a magistraților de a putea sancționa membrul ales atunci când nu se mai simt reprezentați corect și eficient de acesta. Propunerea actuală de modificare nu își va atinge scopul întrucât lasă la latitudinea colegilor-membri să decidă dacă sunt întrunite condițiile în vederea revocării.

Relația CSM cu mass-media si societatea civilă

• o prezență mai activă a CSM în spațiul public, prin membrii săi cu certe abilități de comunicare, cât și prin instituția purtătorului de cuvânt;

• atingerea scopului de informare corectă a publicului prin răspunsuri prompte la orice solicitări sau eventuale atacuri precum și educarea juridică si civică a cetățeanului.

Transparența activității CSM, precum și a membrilor acestora în raport cu magistrații

• reorganizarea flexibilă a site-ului CSM ori de câte ori acesta nu mal corespunde nevoilor de informare ale magistraților și justițiabililor;

• posibilitatea accesării informațiilor dorite pe mai multe căi – link accesibil din mai multe interfețe – (ex. „Nr. hot. …” din tabelul ordinea de zi soluționată transformat din text în link); în prezent durează foarte mult identificarea anumitor informații din cauza numărului de pași de urmat;

• publicarea hotărârilor CSM însoțite de documentele de fundamentare (rapoarte, procese-verbale sau minute ale ședințelor) și motivarea soluțiilor adoptate;

• conexiune intranet/wan a fiecărui membru ales cu unitățile reprezentate (individual cu fiecare magistrat sau măcar 1 conexiune pe unitate) pentru o comunicare nemijlocită și în timp util, eliminându-se astfel întârzierile și cenzura ierarhică în cunoașterea problemelor urgente ale parchetelor sau instanțelor;

• stabilirea unul calendar de întâlniri directe între colectivele de procurori și reprezentantul acestora în CSM;

• publicarea pe site-ul CSM a activităților desfășurate de fiecare membru în parte, printr-un raport la sfârșit de an, raport care poate fi susținut și în fața adunărilor generale care au ales membrul respectiv (responsabilizarea individuală a membrilor CSM în fața corpului profesional al magistraților de unde provine).

Colaborarea CSM cu asociațiile profesionale ale magistraților

Consider necesar și benefic pentru întregul sistem de justiție ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii să fie receptivi la problemele identificate de asociațiile profesionale din sistem, să țină seama de propunerile făcute de acestea și să valorifice contribuțiile de această natură. De aceea consider că este util ca periodic să aibă loc întâlniri între Consiliul Superior al Magistraturii și reprezentanții asociațiilor profesionale.

Echilibrul, imparțialitatea și buna-credință trebuie să caracterizeze întreaga activitate a fiecărui membru CSM, pentru că a-ți reprezenta cu onoare colegii magistrați procurori și judecători este o imensă responsabilitate, ce presupune efort, consecvență și înaltă ținută morală.

Pentru ca demersurile inițiate și rezultatele obținute să satisfacă așteptările colegilor magistrați, comunicarea cu aceștia, colectarea și sinteza problemelor din sistem, valorificarea propunerilor și găsirea soluțiilor optime de rezolvare trebuie să reprezinte atitudinea constantă a tuturor membrilor CSM.

Scopul meu declarat este acela de implicare activă și concretă în managementul strategic al sistemului judiciar, căruia să-i asigurăm statutul constituțional, funcționalitatea completă și complexă în beneficiul societății, a cărei încredere în justiție trebuie recâștigată.

Candidat,

Dr. IOAN-MARIUS ARON

procuror

Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu

 

Programul procurorului IOAN-MARIUS ARON: „Principalele obiective de urmărit în calitate de reprezentant al procurorilor de la parchetele de pe lângă tribunale în cadrul CSM” was last modified: august 29th, 2016 by Universul Juridic

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor: