Adunarea Generală a ONU cere Rusiei să se retragă de la centrala nucleară Zaporojie

Discuțiile și atacurile din coaliție din ultima perioadă țin prima pagină a presei din România. Preşedintele Klaus Iohannis, care a fost susținătorul acestei formule politice, crede în actuala coaliție va fi menținută, pentru a asigura guvernarea țării.

„În ce priveşte coaliţia, eu cred că va exista suficientă înţelepciune pentru a păstra coaliţia guvernamentală în funcţiune, pentru că dincolo de campania electorală, şi vom vedea probabil o intensificare a narativelor contondente, ţara trebuie guvernată”, a afirmat Klaus Iohannis, aflat la Washington pentru Summitul NATO, scrie Libertatea.

„Și pentru asta Coaliţia trebuie să-şi ia măsurile cele mai potrivite pentru a permite, pe de o parte, o campanie electorală bună, pe de altă parte, o guvernare rezonabilă, până când, sigur, avem rezultatele de la alegerile generale şi se va constitui noul guvern de după alegeri”, a adăugat șeful statului, mai arată Libertatea.

Fostul premier Petre Roman s-a prezentat, vineri dimineaţă, la Parchetul General pentru a fi audiat în dosarul Mineriadei din iunie 1990, în care este acuzat de săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii.

„În acest dosar sunt urmăriţi penal fostul președinte Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu-Voican Voiculescu, fostul director al SRI Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu, Miron Cozma, fost lider al minerilor din Valea Jiului, foştii generali Vasile Dobrinoiu şi Peter Petre. Procurorii trebuie să refacă ancheta în acest dosar, după ce probele strânse de anchetatori au fost anulate în instanţă. Iniţial, în iunie 2017, fostul preşedinte Ion Iliescu a fost trimis în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii, alături de fostul premier Petre Roman şi fostul director SRI Virgil Măgureanu, însă în decembrie 2020 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis restituirea dosarului la Parchetul Militar, pentru refacerea de la zero a anchetei”, scrie Agerpres.

Primarul în funcție al municipiului Slatina, Emil Moţ, a anunţat, într-un mesaj postat pe pagina de Facebook a Primăriei Slatina, că va demisiona atât din calitatea de primar, cât şi din partid.

„Vă anunţ că voi demisiona din calitatea de primar în funcţie al Municipiului Slatina, pentru a facilita o tranziţie administrativă lină şi pentru a pune stop incertitudinilor generate de situaţia inedită a alegerilor recente, care nu-i permit primarului ales să-şi preia mandatul imediat, ci cu o decalare de trei luni. În egală măsură, viceprimarii actuali vor proceda la fel. Este o decizie luată în numele transparenţei administrative şi pentru a stopa presiunile constante ale PNL, reprezentanţii acestui partid, fiind astfel obligaţi, după îndeplinirea etapelor procedurale, să-şi numească, dintre consilierii locali, doi viceprimari dintre care unul cu atribuţii de primar. În acest sens, au şansa să facă administraţie şi să le ofere slătinenilor priceperea, viziunea şi promisiunile menţionate în campania electorală. Este un pas care va facilita implementarea promisiunilor clamate în perioada electorală şi, care, totodată, va pune capăt suspiciunilor pe care PNL le propagă mediatic, în lipsa actelor administrative”, afirmă Emil Moţ, în postarea menţionată, scrie Agerpres.

Pe o parte, Guvernul anunță restructurări de personal, iar pe de altă parte, înființează noi structuri. Evenimentul Zilei scrie că Guvernul a pregătit un Proiect de lege pentru  înființarea Centrul de excelență pentru administrația publică în domeniul dezvoltării durabile (CExDD). Acesta va avea 50 de angajați și va fi în subordinea Guvernului și în coordonarea Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă.

„Înființarea Centrul de excelență pentru administrația publică în domeniul dezvoltării durabile (CExDD), este argumentată prin nevoia de a califica a 2.000 de funcționari publici care să îndeplinească funcția de «experți în dezvoltare durabilă» în instituțiile publice. Acesta reprezintă punctul 415 din Reforma 2B din cadrul Componentei C14 «Buna guvernanță» a Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Selecția șefilor se va face conform regulilor guvernanței corporative, datorită OCDE. Bugetul acestui centru este de 11,7 milioane lei pentru primul an. Din acesta 7 milioane lei vor fi alocați plății salariilor care vor varia între 6.000 lei     (pentru personalul contractual reprezentând 8 posturi din 50 angajați) și 13.ooo lei (directorul general), media fiind de 8.000 lei. (personalul de execuție reprezentând 38 angajați)”, relatează Evenimentul zilei.

Guvernul a aprobat joi un memorandum având ca temă elaborarea textului declarației de reciprocitate în baza căreia persoanele impozabile din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (UK) vor beneficia de rambursarea TVA pe care au plătit-o în România.

„Acestea vor putea beneficia de rambursarea TVA începând cu data intrării în vigoare a memorandumului, ca şi în cazul celorlalte state non-UE cu care România a semnat declaraţii de reciprocitate, precum Turcia, Serbia, Norvegia şi Elveţia. Măsura este luată în contextul în care UK nu mai este membră a Uniunii Europene, iar perioada de tranziţie în care este aplicabilă legislaţia UE în materie de TVA s-a încheiat”, se arată în comunicatul Guvernului român.

„Adunarea Generală a ONU a adoptat joi o rezoluţie prin care cere Rusiei «să-şi retragă urgent» forţele armate şi personalul neautorizat de la centrala nucleară Zaporojie din sudul Ucrainei, cea mai mare centrală nucleară din Europa”, relatează dpa, scrie RFI, citând Agerpres.

„Rezoluţia a fost susţinută de zeci de ţări. Din cele 193 de state membre ale Adunării Generale a ONU, 99 de ţări au votat pentru şi nouă împotrivă, în timp ce 60 s-au abţinut.Rezoluţia, care nu are caracter obligatoriu din punct de vedere juridic, prevede de asemenea că Moscova trebuie să înceteze imediat atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Centrala nucleară Zaporojie din sudul Ucrainei, care are o capacitate de aproape şase gigawaţi, a fost ocupată de trupele ruseşti la scurt timp după ce Moscova a lansat invazia în Ucraina, în februarie 2022. Centrala a fost în repetate rânduri ţinta bombardamentelor, stârnind îngrijorare la nivel internaţional cu privire la un posibil accident nuclear. Rusia şi Ucraina se acuză reciproc că intenţionează să provoace un incident. Din cauza pericolului, centrala a fost oprită în septembrie 2022”, relatează RFI.

Seară liniștită!