Admiterea la INM (II) Proba interviul – sfaturi de la domnul profesor Gheorghe Durac

Ziua I, partea II: Admiterea la INM – Sfaturi de la domnul prof. Gheorghe Durac

Înainte de a parcurge sfaturile oferite de domnul prof. Gheorghe Durac viitorilor candidați la INM, vă prezentăm continuarea îndemnurilor doamnelor judecător Octavia Spineanu Matei, Camelia Toader, Beatrice Ramașcanu cu privire la admiterea la INM – proba interviului.

Care sunt elementele pe care trebuie să le respectăm la INTERVIU?

Octavia Spineanu Matei: Nu există o formulă de succes. Dacă aveți un citat „MUNCA ASIDUĂ ÎNVINGE ORICE” (din latină) –  ce vă vine în minte? Pentru aceasta trebuie să vă pregătiți din timp. Această probă verifică ceva în legătură cu profilul vostru.

Niciodată nu e prea târziu. Tot citind în fiecare zi câte ceva, se adaugă, se construiește. E ușor să ne documentăm astăzi. Internetul însă oferă informație condensată. Decât să citesc o carte, seara citesc despre ea. Nu este bine – trebuie să citiți cartea.

Gheorghe Durac: Apropo de lectură – unii candidați, întrebați fiind dacă au ca pasiuni lectura, răspund că au avut-o, dar s-au lăsat. Teatrul și alte activități, dar mai ales lectura, sunt baza.

Beatrice Ramașcanu: Fiți curioși. Călătoriți, vedeți cât de largă și cât de mare e lumea, cât de diferiți suntem, implicați-vă în diferite cauze de voluntariat, făcând și altceva decât memorat, drumul de acasă la facultate. Încercați să fiți curioși, să vă puneți întrebări, să aveți această expunere extraordinară pe care o presupune cariera de magistrat.

Proba INTERVIULUI ne arată deschiderea dumneavoastră și reperele pe care trebuie să vi le limpeziți înainte de a veni la interviu și în niciun caz în pregătiri, în mediații unde vi se spune ce trebuie să spuneți. Nu există răspunsuri presetate, membrii comisiei nu urmăresc decât să intre într-un dialog cu dumneavoastră și de a descoperi, împreună, dacă vă potriviți pentru această profesie.

Octavia Spineanu Matei: Nu vă dați seama, sau nu știți acum dacă vreți cu adevărat să deveniți judecători sau procurori. Încercați să mergeți în sălile de ședință și să vedeți despre ce e vorba. Citiți hotărâri judecătorești. V-ar plăcea să scrieți așa ceva? Dacă nu, înseamnă că nu vreți, de fapt, să fiți judecători. Uitați-vă, pe rând, ce face judecătorul, procurorul sau avocatul. Fiecare profesie îți oferă satisfacții, dar și neajunsuri.

Vrem să verificăm cine este omul din fața noastră. Verificăm sinceritatea și emoția omului din fața noastră. Aveți cinci oameni în fața voastră la interviu: un psiholog, un judecător, un procuror, un profesor universitar și un pedagog.

Interviul nu e o probă de verificare a cunoștințelor. E o idee de la care se construiește dialogul. Nu se merge pe șabloane.

Un exemplu de speță de etică oferit de doamna Spineanu:

E întrebat un candidat – ești judecător la judecătoria X și te sună un vecin și îți spune că e bolnav copilul tău. Ce faci? Îl întrebi ce are copilul. Tușește? Atunci îi spui că te vei ocupa când ajungi acasă.  Nu trebuie să fiți absurzi – dacă are mâna ruptă sau are 40 de grade, lași baltă orice dosar și mergi să te îngrijești de copil. Trebuie să vă imaginați ce înseamnă să ai copii. Cei care cred că, în această situație, răspunsul corect este «rămân până la capăt și termin ședința» gândesc absurd și dau dovadă ori de o ipocrizie fără margini, ori de o lipsă completă a înțelegerii realității – pică.

Spețele acestea nu au un răspuns prestabilit, da sau nu. În funcție de elementele pe care comisia le mai adaugă sau le scoate, răspunsul e diferit. De aceea să nu vă bazați pe ceea ce v-au povestit alții.

Proba interviul – sfaturi de la domnul profesor Gheorghe Durac

Domnul Gheorghe Durac le-a spus studenților că trebuie să descopere dacă sunt, sau pot deveni, apți pentru cariera de magistrat. Trebuie să vadă dacă cu bagajul de cunoștințe cumulat cu aptitudinile pe care le au la momentul actual, pot combate această treaptă și în măsura în care consideră că sunt pregătiți pentru așa ceva, trebuie să se perfecționeze, trebuie să adauge la baza pe care deja o au.

Interviul prezintă o importanță destul de mare, cântărește 25% din nota finală. Este posibil ca în viitor să crească această pondere, dar deocamdată este de 25%.

Nu este suficient să aveți o pregătire juridică, o pregătire profesională foarte bună. Este nevoie de mai multe aptitudini, calități care se dobândesc în timp și de aceea se impune ca dacă v-ați hotărât să alegeți acest drum, să vă pregătiți din timp pentru a-l urma.

Interviul are categoric o notă de subiectivism, însă aceasta nu este atât de mare. Sunt trei sau patru comisii și din fiecare comisie fac parte cinci specialiști din domenii diferite. Candidații află în ce comisie vor fi în ziua respectivă, dar membrii comisiei nu știu în ce comisie vor fi. În fiecare zi se trage la sorți componența comisiilor.

În timpul concursului, se poartă discuții pe hol. Sfatul domnului Durac este să nu fiți curioși ce se discută acolo, pentru că tot ce aflați din acele discuții vă duc la o stare de incertitudine și vă înșală. Fiecare candidat are propria percepție asupra modului în care a decurs interviul său.

Fișa de prezentare personală este punctul de plecare al interviului, de aici începe discuția. În măsura în care membrii comisiei consideră că trebuie pus accent sau trebuie să descopere unele aspecte pe care unii candidați caută să le ascundă, prin întrebări se poartă un dialog.

Nu purtați o mască sau măști. Oricâte măști ați avea, în jumătate de oră sunteți descoperiți, se vede cum sunteți de fapt. Cel mai bine este să vă prezentați cu sinceritate, cu deschidere. Scopul dialogului este de a vă înfățișa așa cum sunteți și membrii comisiei să își dea seama de caracterul dumneavoastră, de aptitudinile pe care le aveți.

Referitor la speța de etică, vi se prezintă o speță pe care trebuie să o rezolvați pe loc. Aici este foarte importantă spontaneitatea. Nu căutați să dați un răspuns pe care credeți că l-ar dori comisia. Comisia nu așteaptă un răspuns anume și nici nu dorește să vă încurce. Comisia pune întrebări suplimentare construite pe ipoteza respectivă, se introduc elemente noi.

Pe forumuri circulă soluții date de candidații din anii precedenți pe care dânșii le-au considerat corecte, iar dumneavoastră rețineți mecanic un anumit răspuns și nu vă abateți de la el. Ați spus într-un anume fel, atunci așa faceți. Nu, trebuie să purtați un dialog și, eventual, dumneavoastră să dați noi ipoteze, să construiți din proprie inițiativă: «în condițiile respective, mi-aș schimba soluția sau aș proceda altfel». Nu trebuie să vă limitați la ceea ce vi s-a prezentat inițial, în măsura în care se impune.

Dumneavoastră sunteți evaluați pe baza unor criterii.

Primul criteriu vizează aptitudinea candidatului de a comunica eficient. Comunicarea joacă un rol esențial în profesia pe care doriți să o urmați. Principala modalitate de a dobândi abilități în comunicare este lectura, mai ales în condițiile de astăzi, când comunicarea se face prin mijloace tehnice.

Al doilea criteriu este capacitatea de gândire autonomă. La speța de etică, la eseu, modul în care comentați, modul în care interpretați, modul în care surprindeți problema de etică, modul în care construiți pe exemplul respectiv, țin de capacitatea dumneavoastră de a rezolva probleme noi. Până la urmă asta e mai important, să se vadă dacă dumneavoastră, în fața unei situații noi, găsiți soluția. Folosind toate aptitudinile, tot ceea ce ați dobândit în perioada de pregătire, puteți să găsiți soluții și în felul acesta să convingeți comisia că sunteți apt sub acest aspect.

Al treilea criteriu constă în capacitatea de a rezolva probleme și de cooperare. Contează foarte mult când veți purta dialogul cu membrii comisiei să ascultați până la capăt întrebarea. Sunt candidați care intervin înainte de a pune punct membrii comisiei, crezând că au înțeles sensul întrebării. În primul rând, nu este elegant, nu este politicos, dar apoi de multe ori este prost înțeleasă întrebarea și răspunsul va fi pe măsură. Ascultați până la capăt, purtați un dialog civilizat.

Următorul criteriu este înțelegerea realităților sociale. Sigur că acest criteriu presupune o experiență. Sunteți foarte tineri, abia terminați facultatea – de unde să dobândiți experiență, de unde să aveți aptitudini pentru a înțelege realitățile sociale? Nu doar din propriile trăiri, ci și din lectură, teatru, operă, cinema. Trebuie să vă pregătiți multilateral. Trebuie să nu neglijați niciun aspect al pregătirii dumneavoastră.

Ultimul criteriu este folosirea corectă a limbii române. Trebuie să aveți în vedere nu doar corectitudinea exprimării din punct de vedere gramatical, ci și bogăția vocabularului, acuratețea exprimării, toate aspectele care țin de limba română.

Poate nu aveți succes la prima încercare: nu faceți greșeala să vă izolați, să rămâneți acasă. Un an de zile să învățați ceea ce ați învățat în cei patru ani de pregătire, să rezolvați grile. Dacă aveți posibilitatea, desfășurați o activitate.

Nu vă descurajați după primul insucces. Sunt colegi de-ai dumneavoastră care au dat examenul de două, de trei ori și au intrat.

Va urma rezumatul celei de-a doua zile a conferinței privind admiterea în barou.