Admisibilitatea excepției de neconstituționalitate. Condiții legale, control judiciar și respingerea recursului în materie penală

• Constituția României: art. 126 alin. (1)
• Legea nr. 47/1992: art. 2 alin. (1)
• Legea nr. 47/1992: art. 29 alin. (1)
• NCPP: art. 10 alin. (3)
• NCPP: art. 118 alin. (2)
• NCPP: art. 20 alin. (1)
• NCPP: art. 21 alin. (1)
• NCPP: art. 275 alin. (2)
• NCPP: art. 351 alin. (2)
• NCPP: art. 352 alin. (3)
• NCPP: art. 421 alin. (1)

Prin încheierea din 02 aprilie 2024 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. x/2022, s-a dispus respingerea, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a art. 10 alin. (3) C. proc. pen.., art. 20 alin. (1) și art. 21 alin. (1) C. proc. pen.., art. 118 alin. (2) C. proc. pen.., art. 351 alin. (2) și (3) C. proc. pen.., art. 352 alin. (3)^1 C. proc. pen.., art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. pen.., art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

În baza art. 100 alin. (4) lit. a) și b) C. proc. pen.. și art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) teza a II-a C. proc. pen.., s-a respins, ca nefondată, cererea privitoare la administrarea celorlalte probe formulată de inculpatul A..

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 346 din 30 aprilie 2024)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Examinând încheierea recurată, în raport cu motivele invocate de recurentul A., Înalta Curte constată următoarele:

Conform art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:

„(1) Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care au legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

(2) Excepția poate fi ridicată la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanța de judecată sau de arbitraj comercial. De asemenea, excepția poate fi ridicată de procuror în fața instanței de judecată, în cauzele în care participă.

(3) Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale”.

Din interpretarea art. 29 din Legea nr. 47/1992 rezultă că admisibilitatea cererii de sesizare a Curții Constituționale este condiționată de îndeplinirea cumulativă a următoarelor patru cerințe:

– excepția să fie ridicată în fața instanțelor de judecată, la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanța de judecată sau de arbitraj comercial, respectiv de procuror în fața instanței de judecată, în cauzele în care participă;

– excepția să vizeze neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare;

– excepția să nu aibă ca obiect prevederi constatate neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale. O asemenea condiție este consecința caracterului general obligatoriu și al efectelor erga omnes al deciziilor Curții Constituționale;

– excepția să aibă legătură cu soluționarea cauzei, indiferent de obiectul acesteia.

Potrivit art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, republicată, dacă excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) și (3), instanța în fața căreia s-a invocat excepția respinge, printr-o încheiere motivată, cererea de sesizare a Curții Constituționale. Textul de lege instituie o obligație în sarcina instanței de a verifica legalitatea excepției de neconstituționalitate invocată înaintea sa, cauzele de inadmisibilitate putând fi legate de obiectul sesizării, de subiectul sesizării sau de temeiul constituțional al acesteia.

În aplicarea legii, instanța de judecată verifică numai admisibilitatea cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția respectivă. Excepția de neconstituționalitate nu poate fi utilizată decât în scopul și cu finalitatea prevăzute de lege, respectiv pentru verificarea constituționalității unei dispoziții legale care are legătură cu soluționarea cauzei. În consecință, în cadrul examenului de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, instanța trebuie să analizeze dacă în cauză scopul pentru care a fost prevăzută de lege este îndeplinit. În ceea ce privește existența unei legături efective între cererea de sesizare a Curții Constituționale și soluționarea cauzei, prin decizia nr. 443/2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală (nepublicată) s-au reținut următoarele: Referitor la examenul legăturii cu cauza, Înalta Curte apreciază că acesta trebuie făcut în concret, prin raportare la interesul specific al celui care a invocat excepția și înrâurirea pe care dispoziția legală considerată neconstituțională o are în speță. Stabilirea existenței interesului se face pe calea verificării pertinenței excepției în raport cu procesul în care a intervenit, astfel încât decizia Curții Constituționale în soluționarea excepției să fie de natură a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii din procesul principal.

Fiind expresia cerinței pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului, legătura cu soluționarea cauzei poate fi stabilită numai în urma unei analize concrete a particularităților speței, prin evaluarea atât a aplicabilității textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și a necesității invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate (Decizia nr. 591/21.10.2014 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial nr. 916/16.12.2014).

Din perspectiva considerentelor anterior menționate, în speță, excepția a fost invocată într-un dosar aflat pe rolul instanței de judecată, la cererea uneia dintre părți, are în vedere neconstituționalitatea art. 10 alin. (3) C. proc. pen.., art. 20 alin. (1) și art. 21 alin. (1) C. proc. pen.., art. 118 alin. (2) C. proc. pen.., art. 351 alin. (2) și (3) C. proc. pen.., art. 352 alin. (3)^1 C. proc. pen.., art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. pen.., art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.., iar textele de lege criticate nu au fost declarate neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

Referitor la condiția ca excepția să aibă legătură cu soluționarea cauzei, Înalta Curte constată că dosarul în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate are ca obiect apelul formulat de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 1832 din data de 16.11.2023, pronunțată de Judecătoria Medgidia, în dosarul penal nr. x/2022, având ca obiect agresiunea sexuală (art. 219 C. pen.).

În speță, se constată că autorul cererii de sesizare a Curții Constituționale nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci, în realitate, invocă încălcarea unor dispoziții legale de către instanța de apel. Așadar, excepția invocată vizează interpretarea și aplicarea textelor de lege criticate de către instanța de apel.

Or, în ceea ce privește sesizările ce au ca obiect constatarea neconstituționalității modului de aplicare a dispozițiilor legale de către instanțele judecătorești, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea Constituțională asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de către Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție.

Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul A. împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale din cuprinsul încheierii din 02 aprilie 2024 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. x/2022.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen.., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, în cuantum de 340 RON, va rămâne în sarcina statului și se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.

Sursa informației: www.scj.ro.