Admisibilitatea cererii de intervenţie formulată de petent. Anularea recursului (NCPC)

13 ian. 2021
Vizualizari: 967
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 1165/2020

NCPC: art. 62 alin. (3), art. 483 alin. (3), art. 486 alin. (1) lit. d), art. 488, art. 489 alin. (1), art. 499

Cu referire la obiectul recursului, Înalta Curte reține că prin memoriul de recurs s-a menționat că acesta este reprezentat de „încheierea pronunțată în ședința din 17 octombrie 2019, în dosarul nr. x/2017, prin care a fost respinsă cererea de intervenție în interes propriu, ca inadmisibilă”.

Verificând înscrisurile aflate în dosarul nr. x/2017 al Curții de Apel București, secția a III- a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, Înalta Curte constată că la data de 17 octombrie 2019, curtea de apel a pus în discuție admisibilitatea cererii de intervenție formulată de petentul E. însă, având nevoie de timp pentru a delibera, această instanță a amânat pronunțarea la data de 31 octombrie 2019, dată la care a fost pronunțată soluția de respingere a cererii de intervenție, ca inadmisibilă.

De asemenea, Înalta Curte reține că, în conformitate cu dispozițiile art. 499 C. proc. civ., în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției, fără a se evoca și analiza motivele de casare.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeași sancțiune intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

În cauza de față, se constată că, prin încheierea din 31 octombrie 2019, instanța de apel, analizând cererea de intervenție principală, formulată de către petentul E., a reținut, în raport de prevederile art. 62 alin. (3) din C. proc. civ., și față de împrejurarea că apelantul-pârât Municipiul București, prin reprezentant, a solicitat respingerea, în principiu, a cererii de intervenție, în măsura în care nu se face dovada unei notificări a titularului cererii de intervenție pentru restituirea imobilului, formulată conform Legii nr. 10/2001 (dovadă care nu a fost făcută), că cererea de intervenție principală, formulată de petentul E., este inadmisibilă.

Prin urmare, instanța de apel a constat că, în cauză, nu sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 62 alin. (3) din C. proc. civ. care reglementează condițiile de admisibilitate pe care trebuie să le îndeplinească cererea de intervenție principală, depusă în faza procesuală a apelului.

Înalta Curte constată că, potrivit normelor legale arătate: „(1) Cererea de intervenție principală va fi făcută în forma prevăzută pentru cererea de chemare în judecată. (2) Cererea poate fi făcută numai în fața primei instanțe, înainte de închiderea dezbaterilor în fond. (3) Cu acordul expres al părților, intervenția principală se poate face și în instanța de apel”.

Reiese, așadar, că legiuitorul român a stabilit că, pentru a fi admisă, în principiu, o cerere de intervenție principală, aceasta trebuie să fie formulată, in limine litis, în fața primei instanțe, până la închiderea dezbaterilor asupra fondului, iar în apel, admisibilitatea, în principiu, a acesteia este condiționată de existența unui acord expres al părților în acest sens.

În lipsa acordului expres al părților, în apel, o cerere de intervenție principală, apare ca inadmisibilă.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Pentru a răspunde exigențelor de motivare impuse de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., Înalta Curte reține că prin cererea de recurs petentul E. trebuia să supună judecății în recurs motivele de nelegalitate privitoare la modalitatea de soluționare a cererii de intervenție pe care a formulat- o.

Din conținutul memoriului de recurs, se constată că recurentul- petent E. s-a limitat să reitereze situația de fapt care a justificat formularea cererii de intervenție principală, cu trimitere la calitatea sa de persoană îndreptățită la acordarea de despăgubiri cu privire la imobilul în litigiul, în temeiul prevederilor Legii nr. 10/2001, precum și a împrejurărilor care au determinat formularea cererii de intervenție, fără a aduce critici, concrete, care să vizeze considerentele avute în vedere de către instanța de apel la pronunțarea soluției contestate.

Înalta Curte constată că argumentele în susținerea căii de atac nu permit încadrarea, de către instanță, a acestora, în condițiile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., în niciunul dintre motivele de casare, reglementate de prevederile art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

Simpla nemulțumire a recurentului-petent E. cu privire la soluția pronunțată de instanță cu privire la cererea de intervenție principală, în lipsa oricăror argumente care să combată considerentele instanței de apel, nu este în măsură să declanșeze controlul de legalitate, în condițiile prevăzute de dispozițiile art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.

Recursul reprezintă o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanței competente controlul conformității hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecații, iar când criticile formulate nu se subsumează cazurilor expres și limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., intervine sancțiunea nulității recursului.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va anula recursul declarat de recurentul E. împotriva încheierii din 31 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2017.

Sursa informației: www.scj.ro.

Admisibilitatea cererii de intervenție formulată de petent. Anularea recursului (NCPC) was last modified: ianuarie 9th, 2021 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.