Acţiune privind anularea actelor administrative. Modificarea cererii de chemare în judecată

• NCPC: art. 22 alin. (6)
• NCPC: art. 30 alin. (5)
• NCPC: art. 488
• NCPC: art. 496

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471^1 și art. 201 C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013 iar prin rezoluția din data de 11.01.2019 s-a fixat termen de judecată la data de 09.06.2021, în ședință publică, cu citarea părților.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 3484 din 9 iunie 2021)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de nelegalitate invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantele A. și B. este fondat, pentru următoarele considerente:

1. Argumente de fapt și de drept relevante

Din circumstanțele concrete ale cauzei, Înalta Curte reține că, la data de 11.01.2018, recurentele – reclamante au investit instanța de judecată cu o acțiune privind anularea actelor administrative și obligarea pârâților la îndeplinirea operațiunilor menționate în punctul I.1.1 de mai sus, cerere ce, din perspectiva cadrului procesual pasiv, era formulată în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel Timișoara, Ministerul Justiției și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

Un astfel de cadru procesual a fost însă extins prin manifestarea de voință a reclamantelor exprimată în cuprinsul cererii din data de 27.04.2018, prin care acestea au solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârât și a Tribunalului Arad, drept ordonator terțiar de credite și plătitor direct al drepturilor salariale.

Instanța de recurs observă că o astfel de cerere, deși formulată anterior primului termen la care reclamantele au fost legal citate, ce a avut loc, în fața Tribunalului Bihor, la data de 07.05.2018 și deși menționată de Tribunalul Bihor în partea introductivă a sentinței civile nr. 328 din data de 07.05.2018, nu a fost avută în vedere și de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ulterior declinării către aceasta a competenței de soluționare a cauzei, sentința civilă nr. 3546 din 07.09.2018 fiind pronunțată prin reținerea unui cadru procesual pasiv format doar din pârâții inițial chemați in judecată.

Mai mult, Înalta Curte observă că prin cererea intitulată „cereri în probațiune”, comunicată Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 06.08.2018, reclamantele au solicitat instanței de fond ca, în mod prioritar, să ia act de cererea de modificare a acțiunii, formulată, în termen legal, la data de 25.04.2018, în fața Tribunalului Bihor și să dispună introducerea în cauză, în calitate de pârât și a Tribunalului Arad.

În plus, Înalta Curte sesizează faptul că, deși cererea de probațiune, în sine, a fost analizată de către prima instanță, aspect ce rezultă din partea introductivă a sentinței civile nr. 3546 din 07.09.2018, în care se menționează respingerea probei cu înscrisurile indicate într-o astfel de cerere, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a omis să examineze, în vreo manieră, cererea de modificare a acțiunii, la care reclamantele au făcut trimitere expresă în chiar debutul aceleiași cereri de probațiune.

O astfel de conduită a instanței de fond echivalează cu ignorarea unuia dintre principiile fundamentale ce guvernează întreg procesul civil, respectiv principiul disponibilității părților asupra cadrului juridic al acțiunii, reglementat de prevederile art. 9 Cod de procedura, potrivit căruia voința părților litigante reprezintă un element principal al delimitării limitelor demersului judiciar. Un astfel de principiu reglementează existența unui drept al reclamanților de a determina nu numai existenta procesului, prin declanșarea procedurii judiciare și prin libertatea de a pune capăt procesului înainte de a interveni o hotărâre asupra fondului pretenției supuse judecății, ci și conținutul procesului, prin stabilirea cadrului procesual, în privința părților, obiectului și cauzei, precum si a etapelor pe care le-ar parcurge. Astfel, părțile reclamante au libertatea de alegere a persoanelor cu care înțeleg să se judece.

Trebuie subliniat faptul că modificarea cererii de chemare în judecată reprezintă facultatea recunoscută prin lege reclamanților, în cadrul unui proces civil, exprimând prerogativa acestora de a opera schimbări cu privire la părțile, obiectul sau cauza cererii lor, în acest sens fiind prevederile art. 204 C. proc. civ.

Potrivit art. 30 alin. (5) C. proc. civ., constituie cerere adițională acea cerere prin care o parte modifică pretențiile sale anterioare, iar potrivit prevederilor art. 22 alin. (6) C. proc. civ., judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără a depăși limitele investirii, în afara de cazurile în care legea ar dispune altfel.

Ca atare, deși dispozițiile legale sus enunțate arată că instanța judecătorească este obligata să statueze asupra celor solicitate de părți, fără a putea depăși cadrul procesual trasat de către acestea în exercitarea acțiunii civile, atât sub forma cererilor în justiție cât și a apărărilor, instanța de fond a încălcat aceste dispoziții prin pronunțarea sentinței atacate cu ignorarea cererii de modificare a acțiunii, astfel cum a fost aceasta formulată de reclamante, respectiv prin ignorarea solicitării de lărgire a cadrului procesual pasiv, în sensul introducerii în cauză și a Tribunalului Arad.

Întrucât normele ce reglementează principiile fundamentale ale procesului civil ocrotesc un interes public, actul de procedură săvârșit cu nerespectarea acestora atrage nulitatea absolută. Mai mult, prin soluționarea litigiului cu ignorarea cererii de extindere a cadrului procesual pasiv formulată de reclamante, se creează acestora o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin desființarea sentinței atacate, întrucât prin aceasta nu s-a realizat o soluționare a pretențiilor formulate de reclamante în contradictoriu cu toate părților chemate de acestea în judecată.

Așadar, se poate concluziona că, prin hotărârea dată de instanța de fond, aceasta a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, motiv pentru care Înalta Curte apreciază întemeiat motivul de nelegalitate reglementat de pct. 5 al art. 488 C. proc. civ., astfel cum a fost acesta invocat de recurentele – reclamante prin recursul formulat în prezenta cauză.

Prin urmare, întrucât în cauza de față Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a soluționat cererea de chemare în judecată, cu ignorarea modului în care, prin cererea de modificare a acesteia, reclamantele au înțeles să extindă cadrul procesual pasiv, se impune casarea integrală a hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

Având în vedere motivele expuse anterior, în raport de soluția de casare cu trimitere spre rejudecare, Înalta Curte apreciază ca fiind inutilă analizarea celorlalte motive de recurs invocate de reclamantele A. și B., acestea urmând a fi avute în vedere de instanța de fond în rejudecare.

2. Temeiul de drept al soluției pronunțate

Pentru considerentele expuse, constatând că sentința primei instanțe este afectată de nelegalitate, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 496, raportat la prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., va admite recursul, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Sursa informației: www.scj.ro.