Acţiune în contencios administrativ. Anularea dispoziţiilor art. 66 alin. (6) din Ordinul ANCPI nr. 700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară

În M. Of. nr. 880 din 18 octombrie 2018, s-a publicat Sentința civilă nr. 109/2016 a Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal, cu privire la anularea dispozițiilor art. 66, art. 86 alin. (2), (3), (4), (5), (6) și art. 87 alin. (2) și (3) din Ordinul ANCPI nr. 700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară (M. Of. nr. 571 din 31 iulie 2014).

Redăm, în continuare, considerentele Curții de Apel Brașov:

„Analizând actele dosarului, Curtea apreciază că acțiunea este întemeiată în parte, pentru următoarele considerente:

Obiectul acțiunii în anulare îl constituie dispozițiile art. 66, art. 86 alin. (2), (3), (4), (5), (6) și art. 87 alin. (2) și (3) din Ordinul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 700 din 9 iulie 2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 31.07.2014.

Preliminar, Curtea reține că reclamantul este persoană fizică autorizată să execute lucrări de cadastru, geodezie, cartografie – categoria B și în această calitate, prin Adresa nr. 2.281 din 16.02.2016 (f. 17), instituția pârâtă i-a comunicat că, întrucât persoanele fizice și juridice autorizate să realizeze lucrări de specialitate în domeniul cadastrului, al geodeziei și cartografiei nu se încadrează în categoria persoanelor interesate, prevăzute la art. 66 din Ordinul nr. 700/2014, accesul acestora la mapa cu înscrisuri va fi permis cu condiția dovedirii calității de persoană interesată sau de reprezentant legal sau convențional al unei persoane interesate.

La cererea reclamantului, cerere adresată autorității pârâte de anulare a dispozițiilor legale criticate pe calea prezentei acțiuni (f. 13), pârâta a răspuns prin Adresa nr. 4.682 din 8.04.2016 (f. 11), comunicându-i soluția de respingere a cererii, întrucât în urma analizei s-a constatat că este nefondată.

În analiza legalității prevederilor art. 66 din Ordinul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 700 din 9 iulie 2014, Curtea constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 554/2004, respectiv actul atacat este un act administrativ în sensul prevăzut de 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 și s-a produs părții o vătămare a unui drept sau interes legitim, având în vedere calitatea reclamantului de persoană fizică autorizată să execute lucrări de cadastru, geodezie, cartografie – categoria B.

Potrivit dispozițiilor art. 66 din Ordinul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 700 din 9 iulie 2014:

«(1) Oficiile/Birourile teritoriale eliberează copii certificate ale documentelor emise de către acestea și copii ce poartă mențiunea «conform cu exemplarul din arhivă» ale documentelor emise de alte instituții/autorități publice ce se află în arhiva biroului teritorial.

(2) Orice persoană, fără a justifica un interes, poate solicita informații din sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Consultarea situației cadastral-juridice a unui imobil înregistrat în baza de date se poate face de către orice persoană utilizând datele de identificare ale imobilului.

(3) Orice persoană interesată poate consulta mapa cu înscrisuri, cu respectarea dispozițiilor legale cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.

(4) Cererile având ca obiect eliberare copii ale cărților funciare primite prin fax, e-mail, on-line sau prin orice altă modalitate de comunicare, care asigură confirmarea de primire, se soluționează și se eliberează fără a fi condiționate de primirea cererilor în original, cu condiția ca plata tarifelor aferente să fie efectuată.

(5) Copiile solicitate se eliberează în condițiile alin. (1) și cuprind numărul și data înregistrării cererii, tariful și numărul de chitanță, semnătura și parafa referentului, precum și ștampila oficiului/biroului teritorial.

(6) În sensul prezentului articol, persoane interesate sunt:

a) părțile actului juridic constatat prin înscrisul care a stat la baza înscrierii în cartea funciară;

b) persoanele îndreptățite să se prevaleze de efectele faptului juridic sau de dreptul constatat prin înscrisul care a stat la baza înscrierii în cartea funciară;

c) succesorii universali sau cu titlu universal ai persoanelor arătate la punctele a) și b), astfel cum sunt moștenitorii părților actului juridic constatat prin înscrisul care a stat la baza înscrierii în cartea funciară;

d) succesorii cu titlu particular ai persoanelor arătate la punctele a) și b), atunci când invocă un drept ce constituie un efect al actului sau al faptului constatat prin înscris ori un drept aflat în legătură cu acest act sau fapt, astfel cum este, de exemplu, cumpărătorul sau donatarul dreptului constatat prin înscris;

e) titularul unui drept de preempțiune privitor la dreptul constatat prin înscris, reprezentantul convențional sau legal al uneia dintre părțile actului juridic constatat prin înscris, ocrotitorul legal al uneia dintre părți ori creditorul uneia dintre părți, inclusiv creditorul beneficiar al unei clauze de inalienabilitate cu privire la dreptul constatat prin înscris;

f) instanțele judecătorești, instituțiile și organele de cercetare și urmărire penală, instituțiile publice de recuperare a creanțelor fiscale/bugetare ale statului, notarii publici și orice altă autoritate sau instituție publică abilitată legal în acest sens;

g) reclamantul într-o acțiune care privește imobilul înscris în cartea funciară.»

În opinia curții, dispozițiile art. 66 alin. (6) din Ordinul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 700 din 9 iulie 2014 încalcă prevederile art. 883 din Codul civil.

Astfel, potrivit art. 883 – cu denumirea marginală «Cercetarea cărții funciare», cuprins în cartea a III-a a Codului civil – Despre bunuri, titlul VII «Cartea funciară», capitolul I – «Dispoziții generale»:

«(1) Orice persoană, fără a fi ținută să justifice vreun interes, poate cerceta orice carte funciară, precum și celelalte documente cu care aceasta se întregește, potrivit legii. Mapa cu înscrisurile care au stat la baza efectuării înscrierilor în cartea funciară poate fi consultată de orice persoană interesată, cu respectarea dispozițiilor legale cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.

(2) La cerere, se vor elibera extrase sau copii certificate, conforme cu exemplarul original aflat în arhivă.

(3) Nimeni nu va putea invoca faptul că nu a avut cunoștință de existența vreunei înscrieri efectuate în cartea funciară sau, după caz, a unei cereri de înscriere înregistrate la biroul de cadastru și publicitate imobiliară.»

Contrar susținerilor reclamantului, care insistă că și mapa cu înscrisuri face parte din documentele cu care se întregește cartea funciară și poate fi consultată de orice persoană, fără a fi ținută să justifice un interes, Curtea constată că și în cuprinsul Codului civil accesul la mapa cu înscrisurile care au stat la baza efectuării înscrierilor în cartea funciară este tratat distinct, fiind îndreptățite la consultarea acesteia doar persoanele interesate, cu respectarea dispozițiilor legale cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.

Așadar, sub acest aspect, dispozițiile art. 66 alin. (1)-(5) nu încalcă dispozițiile art. 883 din Codul civil.

În ceea ce privește însă dispozițiile art. 66 alin. (6) din ordinul atacat, Curtea constată că prin enumerarea limitativă a categoriei persoanelor interesate, din cuprinsul căreia este omisă categoria persoanelor autorizate să execute lucrări de cadastru, geodezie și cartografie, dispoziția legală vine în contradicție cu principiile instituite de Codul civil care garantează dreptul la cercetarea cărții funciare oricărei persoane interesate.

Este eronată apărarea pârâtei în sensul că enumerarea nu este una limitativă, analiza logică și gramaticală a prevederii cuprinse în art. 66 alin. (6) din Ordinul nr. 700/2014 conducând la concluzia certă că enumerarea este una limitativă și de strictă interpretare.

Față de considerentele expuse și văzând dispozițiile 18 alin. (1) din Legea 554/2004 instanța constată că este întemeiată numai în parte cererea de anulare a dispozițiilor art. 66 din Ordinul nr. 700/2014, respectiv numai în ceea ce privește dispozițiile cuprinse la alin. (6).

În ceea ce privește anularea art. 86 alin. (2), (3), (4), (5), (6) și art. 87 alin. (2), (3) din Ordinul nr. 700/2014, reclamantul susține că prin întocmirea unui plan de încadrare în tarla ce are ca obiect înscrierea în cartea funciară a unui imobil cu mențiunea: «Imobil înregistrat în planul cadastral fără localizare certă datorită lipsei planului parcelar» se încalcă art. 44 alin. (2) din Constituția României, întrucât statul român nu poate garanta proprietatea în cazul în care nu se cunoaște amplasamentul exact al imobilului, al posibilelor vicii rezultate din întocmirea ulterioară a unui plan parcelar ce presupune modificarea amplasamentului, suprafeței sau chiar formei imobilului în conformitate cu art. 20-22 din Legea nr. 7/1996, iar, pe de altă parte, nu se mai poate garanta și ocroti proprietatea în mod egal, făcându-se diferență între imobilele din aceeași tarla înscrise anterior în cartea funciară, cele înscrise în baza art. 86, 87 din Ordinul nr. 700/2014, precum și cele ce se vor înscrie în cartea funciară prin înregistrarea sistematică, deși au la bază toate titluri de proprietate emise de statul român prin instituțiile abilitate.

Sub acest aspect obiectul acțiunii în anulare îl constituie dispozițiile art. 86 alin. (2) din Ordinul 700/2014, potrivit cărora:

«Prin excepție de la prevederile alin. (1), la solicitarea persoanelor interesate, în cazul primei înscrieri a imobilelor situate în extravilan, unde nu există plan parcelar în arhiva oficiului teritorial, se poate utiliza un ʻplan de încadrare în tarlaʼ, pe care sunt reprezentate limitele tarlalei furnizate de oficiul teritorial, limitele imobilelor care au numere cadastrale anterior atribuite, limitele imobilului în cauză și alte detalii fixe din teren, și nu sunt aplicabile prevederile art. 84 alin. (2), din prezentul regulament, referitoare la surplusul de suprafață.

(3) Planul de încadrare în tarla este întocmit în format analogic și digital, este semnat de persoana autorizată, de proprietar sau de deținătorul legal și vizat de președintele comisiei locale de fond funciar.

(4) Planul de amplasament și delimitare întocmit în condițiile alin. (2) și (3) va purta mențiunea ʻImobil înregistrat în planul cadastral fără localizare certă datorită lipsei planului parcelarʼ. Această mențiune se face și în fișierul .cpxml, la rubrica ʻObservațiiʼ.

(5) Persoana autorizată informează proprietarul cu privire la consecințele ulterioare ale lipsei planului parcelar, respectiv posibilitatea schimbării amplasamentului ocupat în prezent, modificarea geometriei, modificarea dimensiunilor laturilor și a suprafeței, iar proprietarul semnează declarația care ulterior se semnează și de către persoana autorizată.

(6) Mențiunea ʻImobil înregistrat în planul cadastral fără localizare certă datorită lipsei planului parcelar se radiază în baza referatului întocmit de inspector și aprobat de inginerul șef, cu ocazia recepției planului parcelarʼ, precum și dispozițiile art. 87 alin. 2 și 3 din Ordinul nr. 700/2014, potrivit cărora:

ʻ(2) Pentru imobilele care au făcut obiectul legilor proprietății și care au trecut din extravilan în intravilan, prima înscriere se poate efectua în lipsa planului parcelar, fără plan de încadrare în tarla, cu mențiunea «Imobil înregistrat în planul cadastral fără localizare certă datorită lipsei planului parcelar», și nu sunt aplicabile prevederile art. 84 alin. (2) din prezentul regulament, referitoare la surplusul de suprafață.

(3) La prima înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară a imobilelor situate în extravilanul UAT-urilor din zone necooperativizate, care nu au făcut obiectul legilor proprietății, nu se solicită plan parcelar sau plan de încadrare în tarla. Recepția se realizează în baza documentației cadastrale, a unei adeverințe eliberate de primărie care să ateste că imobilul se află în zona necooperativizată și că nu a făcut obiectul legilor proprietății, cât și a procesului-verbal de vecinătateʼ.

Curtea reține în continuare că din modul de redactare al Legii nr. 554/2004, respectiv art. 1, 8 și 18, contenciosul administrativ este un contencios subiectiv de plină jurisdicție, în cadrul căruia se analizează nu numai conformitatea actului administrativ cu legea sau cu alte acte normative ce au stat la baza emiterii lui, ci și existența unei vătămări produse reclamantului într-un drept sau interes legitim.

Ori, sub acest aspect, se constată că în ceea ce privește dispozițiile art. 86 alin. (2), (3), (4), (5), (6) și art. 87 alin. (2), (3) reclamantul nu invocă o vătămare a drepturilor sau intereselor sale legitime, ci o inegalitate de tratament în ceea ce privește garantarea proprietății pentru diferiți titulari ai dreptului de proprietate.

În consecință, cererea reclamantului de anulare a dispozițiilor art. 86 alin. (2), (3), (4), (5), (6) și art. 87 al (2), (3) din Ordinul nr. 700/2014 este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

Față de considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, instanța urmează să admită în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Precup Radu-Daniel în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, să anuleze dispozițiile art. 66 alin. (6) din Ordinul nr. 700/2014 emis de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară pentru aprobarea Regulamentului de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară și să respingă în rest acțiunea”.