Act administrativ. Interes legitim. Competență (Legea nr. 554/2004; NCC; NCPC)

28 iul. 2017
Vizualizari: 4365
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SCAF) nr. 3034/2016

Legea nr. 554/2004: art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) lit. f), art. 8; NCC: art. 1535; NCPC: art. 135 alin. 1 și 4

În ceea ce privește cadrul procesual se constată că reclamanții A, B și C au chemat în judecată pe pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtei să stabilească dobânda legală calculată de la data de 01.01.2003 la 23.12.2014 pentru tranșa a II-a în cuantum de 13302 lei din compensațiile acordate prin Hotărârea nr. 366/19.12.2000 validată prin Ordinul nr. 162/13.01.2005, precum și să emită decizia cuprinzând suma rezultată și ordinul de plată.

Concret, reclamanții au obținut în anul 2014 plata tranșei a doua din compensațiile ce li se datorau din anul 2002, conform Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940 și solicită plata dobânzilor legale pentru perioada 2002-2014.

Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.

Contenciosul administrativ este definit prin art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, modificată, ca fiind activitatea de soluționare, de către instanțele de contencios administrativ competente potrivit legii organice, a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul acestei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim, astfel cum rezultă din prevederile art. 8, care reglementează obiectul acțiunii judiciare.

Actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naștere, modificând sau stingând raporturi juridice.

Din interpretarea dispozițiilor sus-citate rezultă că adresarea către instanța de contencios administrativ este condiționată de îndeplinirea următoarelor condiții: 1) cel puțin una dintre părți este o autoritate publică; 2) conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, ori nesoluționarea în termenul legal a unei cereri.

În raport de această situație se constată că, obiectul cererii deduse judecății îl reprezintă obligația de a face, iar procedura acordării de dobânzi legale la o sumă certă de bani este de competența instanțelor de drept comun.

De asemenea, nu trebuie neglijat faptul că, toate procedurile administrative prevăzute în Legea nr. 9/1998 au fost epuizate, acordarea dobânzii legale nefiind prevăzută de acest act normativ, situație în raport de care se constată că litigiul asupra dobânzii legale nu este de natură administrativă, ci de drept comun.

Conform art. 1535 Cod civil: (1) În cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic.

(2) Dacă, înainte de scadență, debitorul datora dobânzi mai mari decât dobânda legală, daunele moratorii sunt datorate la nivelul aplicabil înainte de scadență.

(3) Dacă nu sunt datorate dobânzi moratorii mai mari decât dobânda legală, creditorul are dreptul, în afara dobânzii legale, la daune-interese pentru repararea integrală a prejudiciului suferit.

În ceea ce privește dreptul comun, se vor avea în vedere și dispozițiile art. 94 lit. k) Noul Cod de procedură civilă potrivit cărora, judecătoriile judecă orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști.

Soluția Înaltei Curți

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Având în vedere aceste considerente, în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. 1 și 4 Cod procedură civilă, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.

Sursa informației: www.scj.ro.

Act administrativ. Interes legitim. Competență (Legea nr. 554/2004; NCC; NCPC) was last modified: iulie 27th, 2017 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.