581 views
|
Actul publicat în Monitorul Oficial |
Preambul | Sumar |
|
Hotărârea Parlamentului nr. 25/2025 pentru acordarea încrederii Guvernului (rep. M. Of. nr. 580 din 23 iunie 2025) |
Având în vedere:
– dezbaterile care au avut loc în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 23 iunie 2025 asupra Programului de guvernare şi întregii liste a Guvernului, prezentate de către domnul Ilie-Gavril Bolojan, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru; În conformitate cu: – rezultatul votului consemnat în procesul-verbal din data de 23 iunie 2025; În temeiul: – art. 103 alin. (3) din Constituţia României. |
Se acordă încredere Guvernului, pentru realizarea Programului de guvernare al PSD-PNL-USR-UDMR-Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor 2025-2028. |
În M. Of. nr. 580 din data de 23 iunie 2025 s-a publicat Hotărârea Parlamentului nr. 25/2025 pentru acordarea încrederii Guvernului.
Redăm, în cele ce urmează, principalele prevederi ale hotătârii.
Art. 1
(1) Se acordă încredere Guvernului, în componenţa prevăzută în anexa nr. 1, pentru realizarea Programului de guvernare prevăzut în anexa nr. 2.
(2) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2
Începând cu data depunerii jurământului şi până la încetarea mandatului de ministru al finanţelor, domnul Nazare Alexandru se suspendă din funcţia de membru al Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României.
Anexe
ANEXA nr. 1: LISTA Guvernului României
1.Ilie-Gavril Bolojan – prim-ministru
2.Marian Neacşu – viceprim-ministru
3.Tanczos Barna – viceprim-ministru
4.Michael-Dragoş Anastasiu – viceprim-ministru
5.Marian-Cătălin Predoiu – viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne
6.Liviu-Ionuţ Moşteanu – viceprim-ministru, ministrul apărării naţionale
7.Ciprian-Constantin Şerban – ministrul transporturilor şi infrastructurii
8.Alexandru Nazare – ministrul finanţelor
9.Radu Marinescu – ministrul justiţiei
10.Florin-Ionuţ Barbu – ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale
11.Bogdan-Gruia Ivan – ministrul energiei
12.Alexandru-Florin Rogobete – ministrul sănătăţii
13.Dragoş-Nicolae Pîslaru – ministrul investiţiilor şi proiectelor europene
14.Daniel-Ovidiu David – ministrul educaţiei şi cercetării
15.Oana-Silvia Ţoiu – ministrul afacerilor externe
16.Diana-Anda Buzoianu – ministrul mediului, apelor şi pădurilor
17.Petre-Florin Manole – ministrul muncii, familiei, tineretului şi solidarităţii sociale
18.Radu-Dinel Miruţă – ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului şi turismului
19.Cseke Attila-Zoltan – ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei
20.Demeter Andras Istvan – ministrul culturii
ANEXA nr. 2: PROGRAM DE GUVERNARE PSD-PNL-USR-UDMR-Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor 2025-2028
CAPITOLUL I: Preambul
CAPITOLUL II: Principiile generale pentru reforma statului şi buna guvernare
CAPITOLUL III: Priorităţi guvernamentale pe arii sectoriale
SUBCAPITOLUL I: FINANŢE
4.Reorganizarea ANAF din perspectiva structurii şi a proceselor:
a) din perspectiva coordonării trebuie o structură piramidală:
(i) în acest moment există 3 domenii (control, colectare şi trezorerie) care sunt organizate şi coordonate pe vertical pe tip „silozuri” (local, regional, central) şi care nu cooperează între ele;
(ii) centralizarea activităţii structurilor-suport la nivel central/regional al ANAF şi în coordonarea structurilor Ministerului Finanţelor;
b) centralizarea deciziilor pentru:
(i) analiza de risc pentru stabilirea riscului de neconformare fiscală;
(ii) controlul operativ şi inopinat, precum şi controlul fiscal la nivel de regiuni;
c) reducerea numărului posturilor de conducere şi a direcţiilor generale
d) stabilirea de indicatori de performanţă
(…)
6.Asigurarea sustenabilităţii datoriei guvernamentale prin:
a) menţinerea datoriei guvernamentale brute pe termen lung sub valoarea de 60% din PIB şi a celei nete sub 55% din PIB, în conformitate cu regulile fiscal-bugetare europene;
b) finanţare netă relativ echilibrată din surse interne şi externe;
c) accesarea pieţelor externe de capital, diversificarea bazei de investitori şi utilizarea instrumentelor financiare derivate.
SUBCAPITOLUL II: JUSTIŢIE
36.Utilizarea eficientă a resursei umane calificate din domeniul judiciar, prin reintegrarea magistraţilor pensionari în activitate şi diminuarea astfel a cheltuielilor statului cu plata pensiilor ocupaţionale, prin majorarea perioadei de revenire în sistem de la 3 ani la 7 ani.
(…)
10.Consolidarea independenţei profesiei de avocat, pentru asigurarea efectivă a dreptului la apărare în acord cu art. 24 din Constituţia României şi cu normele europene
11.Modernizarea şi digitalizarea profesiilor juridice, cu referire la:
(i) Legea activităţii notariale electronice;
(ii) Legislaţia privind executorii judecătoreşti.
SUBCAPITOLUL III: AGRICULTURĂ
Fără a ne limita la această enumerare, investiţiile prioritare pe fiecare sector de transport sunt următoarele:
Rutier
* Autostrada A1 Sibiu-Piteşti şi Lugoj-Deva pentru conectarea portului Constanţa şi a capitalei la vestul Europei
* Autostrada de centură a Bucureştiului A0 împreună cu noi conexiuni radiale spre capitală
* Autostrada A7 Ploieşti-Paşcani
* Autostrada A3 Transilvania Târgu Mureş-Cluj-Oradea
* Autostrada A8 Unirii Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni
* Autostrada Timişoara-Moraviţa
* Autostrada A4 Sud „Alternativa Techirghiol”
* Autostrada Craiova-Lugoj cu ramificaţia spre Târgu Jiu
* Drumurile expres Craiova-Piteşti, Arad-Oradea, Bacău-Piatra-Neamţ, Focşani-Brăila
* Conexiunea zonei metropolitane lărgite Râmnicu Vâlcea la Autostrada A1 Sibiu-Piteşti prin modernizarea drumului naţional existent (etapa 1) şi construirea unui drum expres nou (etapa 2)
Feroviar
* Magistrala Predeal-Braşov-Sighişoara-Simeria-Deva-Arad
* Magistrala Arad-Timişoara-Caransebeş-Craiova-Bucureşti
* Magistrala Cluj-Napoca-Oradea-Episcopia Bihor
* Magistralele Giurgiu-Videle şi Constanţa-Mangalia
* Stabilirea oportunităţii şi elementelor generale de culoar şi viteză pentru calea ferată de mare viteză Bucureşti-Cluj-Budapesta
* Îmbunătăţirea conexiunii feroviare în Portul Constanţa
* Modernizarea staţiilor de cale ferată în parteneriat cu autorităţile locale şi îmbunătăţirea conexiunilor zonelor agricole la infrastructura feroviară
Material rulant
* Peste 100 de trenuri electrice noi, respectiv 70 de locomotive şi 140 de vagoane noi sau modernizate care să atingă fiecare reşedinţă de judeţ ce beneficiază de cale ferată electrificată până în 2028
Metrou
* Magistrala 6 Aeroport Otopeni-1 Mai
* Magistrala 4 Gara de Nord-Gara Progresu
* Magistrala 5 Eroilor-Iancului-Pantelimon
* Extensii ale magistralelor actuale în zonele metropolitane şi reabilitarea magistralelor existente, inclusiv conexiunea terminal T1 şi viitorul T2 – Aeroport Henri Coandă
Aerian
* Dezvoltarea unui nou terminal la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti
* Dezvoltarea terminalelor cargo
Naval
* FAST DANUBE – decolmatarea sectoarelor de pe Dunăre prin dragaj, pe sectorul comun România-Bulgaria, astfel încât să se asigure navigarea continuă fără blocaje şi la un tonaj mai ridicat al navelor şi barjelor cea mai mare parte a anului
* Parteneriate între Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, autorităţile navale şi cele locale pentru dezvoltarea proiectelor de investiţii
SUBCAPITOLUL V: ENERGIE
SUBCAPITOLUL VI: APĂRARE
1.Creşterea graduală a cheltuielilor/investiţiilor de apărare cu până la 5% din PIB conform evoluţiilor mediului de securitate şi deciziilor la nivelul NATO şi UE – din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare şi 1,5% pentru cheltuieli conexe şi investiţii cu impact mai larg în domeniul apărării.
(…)
1.Introducerea în 2025 în programul SAFE (Security Action for Europe) a achiziţiei de rachete Mistral
2.Diminuarea deficitului bugetar prin activarea clauzei de deficit şi negocieri cu Comisia Europeană
3.Analiza structurii de comandă şi a structurii combatante, urmată de un plan de optimizare
SUBCAPITOLUL VII: ECONOMIE, DIGITALIZARE, ANTREPRENORIAT ŞI TURISM
SUBCAPITOLUL VIII: DEZVOLTARE, ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ, LUCRĂRI PUBLICE ŞI REFORMĂ ADMINISTRATIVĂ
11.Eficientizarea prin corelarea anuală a numărului de personal al UAT-urilor cu numărul persoanelor domiciliate pe raza UAT-ului, inclusiv consiliile judeţene (O.U.G. nr. 63/2010)- adoptare în anul 2025, intrare în vigoare la 1 ianuarie 2026
12.Desfiinţarea funcţiei de viceprimar la autorităţile administraţiei publice locale cu o populaţie mai mică de 1.500 de locuitori – adoptare în 2025, intrare în vigoare la 1 ianuarie 2026
13.Adoptarea Codului finanţelor publice locale pentru asigurarea predictibilităţii finanţării autorităţilor locale – adoptare în anul 2025, intrare în vigoare la 1 ianuarie 2026
14.Adoptarea Codului de procedură administrativă – adoptare în 2025, intrare în vigoare la 1 ianuarie 2026
15.Revizuirea/Modificarea/Completarea Codului administrativ pentru eficientizarea acestuia după 6 ani de la intrarea sa în vigoare
16.Desfiinţarea structurilor publice din subordinea/coordonarea ministerelor organizate la nivel regional – adoptare în 2025, intrare în vigoare la 1 ianuarie 2026
17.Salarizare după performanţă în administraţia publică centrală şi locală – adoptare în 2026, intrare în vigoare la 1 ianuarie 2027
18.Grile de salarizare naţionale pentru UAT-urile care nu acoperă salariile din venituri proprii
19.Adoptarea unei noi legi privind statutul funcţionarilor publici
20.Reformarea programelor de formare profesională a salariaţilor din administraţia publică şi consolidarea pregătirii aleşilor locali, mai ales a celor care se află la primul mandat – adoptare în 2025, intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2026
21.Simplificarea procesului de atestare a inventarului bunurilor aflate în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale prin mutarea competenţei de emitere a punctului de vedere de la MDLPA la nivelul fiecărui judeţ, respectiv la Instituţia Prefectului – adoptare în 2025, intrare în vigoare la 1 ianuarie 2026
22.Reorganizarea aparatului instituţiei prefectului – adoptare în anul 2025, intrare în vigoare la 1 ianuarie 2026
23.Eliminarea indemnizaţiei membrilor autorităţilor teritoriale de ordine publică – adoptare în anul 2025, intrare în vigoare la 1 ianuarie 2026
24.Eliminarea remunerării membrilor organismelor cu rol consultativ fără personalitate juridică, constituite la nivel central sau local – intrare în vigoare la 1 ianuarie 2026
25.Armonizarea legislaţiei privind integritatea în funcţiile publice cu decizia CCR, în sensul asigurării transparentizării declaraţiilor de avere şi de interese – intrare în vigoare la 1 ianuarie 2026
26.Elaborarea cadrului legislativ pentru legea Capitalei
27.Organizarea unei evidenţe privind personalul contractual din administraţia publică la nivelul MDLPA
28.Reorganizarea şi restructurarea sau lichidarea întreprinderilor publice care înregistrează pierderi 3 ani la rând şi care nu prestează un serviciu de utilitate publică, cum ar fi transport, termoficare
29.Reducerea cu 20% a anvelopei salariale a autorităţilor administraţiei publice centrale, faţă de nivelul anului 2024
30.Derularea, desfăşurarea procedurilor de selecţie a administratorilor la toate întreprinderile publice şi centrale
31.Eliminarea bonusurilor de pensionare la întreprinderi publice şi autorităţi publice
32.Modificarea legilor pentru a elimina plata pensiilor speciale înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, aplicabile în regimul general al pensiilor – decembrie 2025
(…)
36.Reducerea în medie cu 20% a numărului angajaţilor din administraţia publică centrală
37.Reducerea sporurilor şi stimulentelor exagerate în administraţia publică centrală şi locală
38.Raportarea normei la poliţia locală la 1.500 de locuitori şi coordonarea cu poliţia naţională
SUBCAPITOLUL IX: AFACERI INTERNE
SUBCAPITOLUL X: AFACERI EXTERNE
Priorităţi strategice
1.Consolidarea triadei strategice: parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, creşterea greutăţii strategice şi a relevanţei în cadrul NATO, eficienţa promovării intereselor şi posturii României în cadrul Uniunii Europene
2.Susţinerea extinderii UE dincolo de graniţele României, pentru a creşte securitatea, accesul la pieţe noi, spaţiul de valori democratice şi un rol regional consolidat al României
3.Reforma carierei diplomatice şi reorganizarea ministerului şi a politicii de personal pe criterii de profesionalism, relevanţă şi eficienţă
4.Diplomaţii economice integrate, cu accent pe însoţirea companiilor româneşti în câştigarea accesului la pieţe şi resurse
5.Cooperare interinstituţională eficientă care asigură coerenţa şi coeziunea reprezentării externe
6.Proiecţia identităţi de ţară şi protecţia reputaţiei naţionale prin comunicare externă integrată
7.Respect pentru diaspora: Dialog permanent şi implicare în comunităţile din diaspora, servicii rapide şi eficiente şi susţinerea drepturilor românilor de pretutindeni
8.Aderarea la OCDE
SUBCAPITOLUL XI: EDUCAŢIE ŞI CERCETARE
1.Bursele trebuie să reflecte adecvat două lucruri: suportul pentru condiţii socioeconomice dificile şi/sau pentru excelenţă educaţională.
2.Bugetul trebuie dimensionat pornindu-se de la nivelul anului 2023, înainte de introducerea prin noua legislaţie (Legea nr. 198/2023) a unor angajamente nesustenabile. Dimensionarea se va face prin raportare la practici europene şi la condiţiile de sustenabilitate pe care şi le permite ţara.
3.Ţinând cont de faptul că bursele nu se impozitează, fondul de burse/bursele care se raportează la salariul minim pe economie se va raporta la valoarea netă a salariului minim.
SUBCAPITOLUL XII: SĂNĂTATE
1.Creşterea performanţei spitalelor: reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă cu peste 20% până în 2030; plata în funcţie de performanţă pentru medici; optimizarea sporurilor la personalul din spitalele în funcţie de numărul de servicii medicale acordate; creşterea numărului de instrumente administrative pentru managerii unităţilor sanitare şi introducerea de criterii de performanţă pentru şefii de secţie; consorţii de spitale şi achiziţii comune pentru materiale primare la nivel judeţean/regional/naţional
2.Creşterea bazei de plătitori la casa de asigurări: descurajarea acordării de concedii medicale fictive: controale asupra medicilor şi beneficiarilor de concedii. Eliminarea scutirii CASS pentru toate concediile medicale; creşterea cu 20% a bazei de contribuabili a CASS, prin eliminarea excepţiilor (plătitori 6,3 milioane – beneficiari 16,6 milioane); creşterea cu peste 15% prin aplicarea CASS la pensiile mari
3.Folosirea eficientă a bugetelor CNAS: reducerea centrelor de permanenţă din mediul urban; sistemele private de sănătate care vor dori contract cu CNAS vor avea obligaţia ca minimum 80% din personalul angajat să fie angajaţi cu normă întreagă; rezidenţii în sistem privat plătiţi parţial de unitatea medicală; desfacerea contractului de muncă pentru personalul medical care desfăşoară în timpul programului de lucru din sistemul public activităţi medicale în alte unităţi sanitare; convertirea unităţilor sanitare cu grad redus de ocupare şi servicii medicale ineficiente în ambulatorii sau spitale de recuperare şi paleaţie
SUBCAPITOLUL XIII: INVESTIŢII ŞI PROIECTE EUROPENE
Planul naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR)
Obiectiv general:
* Absorbţia a 100% din granturi şi maximizarea tragerilor din împrumuturi în funcţie de spaţiul fiscal disponibil şi de capacitatea de creştere a gradului de îndatorare
Politica de Coeziune 2021-2027
Obiectiv general:
* Absorbţia a 100% din fondurile de coeziune pana în 2029 (N+2)
SUBCAPITOLUL XIV: CULTURĂ
SUBCAPITOLUL XV: SPORT
SUBCAPITOLUL XVI: MEDIU
