179 views
România a mai pierdut un nume mare al scenei naţionale: „actorul Alexandru Arşinel a murit joi la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti”, au declarat, pentru Agerpres, surse medicale.
„Alexandru Arşinel se afla internat la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti din 15 septembrie pentru tratarea unor leziuni cauzate de repaosul prelungit la pat”, notează Agerpres despre suferinţa marelui artist.
„La 6 iunie 2019, cu ocazia împlinirii a 80 de ani, artistul a fost sărbătorit la Teatrul de Revistă «Constantin Tănase» din Bucureşti prin spectacolul aniversar «Alexandru Arşinel 80 de ani de viaţă şi 60 de ani de carieră». Actorul Alexandru Arşinel a fost director al Teatrului de revistă «Constantin Tănase» din Bucureşti între 1998-2018 şi director adjunct al teatrului”, aminteşte Agerpres, făcând o trecere în revistă a întregii sale cariere artistice, de la debutul pe scenă şi până la moartea sa.
Joi, Guvernul a prelungit compensarea preţurilor la carburanţi cu 50 de bani pe litru, până la data de 31 decembrie 2022.
„Pentru primele luni estimăm impactul bugetar la aproximativ 600 de milioane de lei (…) pentru următoarele trei luni, octombrie, noiembrie şi decembrie, estimăm acelaşi impact, la acelaşi nivel, respectiv 600 de milioane de lei”, a afirmat secretarul de stat în Ministerul Energiei, Dan Dragoş Drăgan, scrie News.ro.
„Secretarul de stat în Ministerul Energiei Dan Dragoş Drăgan, a declarat, joi seara, la finalul şedinţei de Guvern, că operatorii economici care comercializează benzină şi motorină vor beneficia în continuare de compensarea de 0,25 pe litru”, mai notează News.ro.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, anunţă că ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, va trimite Corpul de Control pentru a face verificări cu privire la procedurile derulate pentru achiziţia autovehiculelor marca BMW de către Poliţia Română.
„Dacă vă referiţi la interesul public manifestat faţă de achiziţia unor maşini de poliţie pentru Poliţia naţională, pot să vă confirm că ministrul Afacerilor Interne a cerut Corpului de Control să facă verificări privind procedurile derulate cu această ocazie, iar la finalul verificărilor MAI va prezenta public aceste concluzii”, a declarat Dan Cărbunaru, joi seară, la finalul şedinţei de Guvern, scrie News.ro.
Presa mai scrie că reprezentanţii speciali pentru problematica Holocaustului din: Canada, Croaţia, Republica Cehă, Grecia, Olanda, România, Marea Britanie, SUA au semnat, cu ocazia comemorării masacrului de la Babyn Yar, o declaraţie comună prin sunt condamnate acţiunile Rusiei în Ucraina.
„Nu trebuie să uităm niciodată oribilele crime împotriva umanităţii care au avut loc acum 81 de ani, când circa 34.000 evrei au fost ucişi de nazişti şi de complicii lor la Babyn Yar. Timp de 45 de ani după sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial, Uniunea Sovietică a cenzurat documentaţia despre Holocaust, inclusiv cercetările şi documentaţia din arhive ce vizează masacrul evreilor de la Babyn Yar”, se precizează în textul declaraţiei, potrivit unui comunicat transmis joi de Alexandru Muraru, reprezentantul Special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei, notează Agerpres.
Vor creşte pensiile de la 1 ianuarie 2023 şi cu ce procent?, este întrebarea la care a răspuns la Antena 3 premierul Ciucă.
„«Îmi doresc foarte mult, ca prim-ministru, şi nu cred că există cineva care să nu-şi dorească să poată să acopere această rată a inflaţiei prin asigurarea de venituri suplimentare pensionarilor, tuturor celor care au viaţă activă şi lucrează într-un domeniu sau altul, cetăţenilor vulnerabili. Acum, în momentul de faţă, avem ipoteze, sunt ipoteze de la 10% la 15%, la 11%», a declarat Nicolae Ciucă. Premierul a subliniat că nu vrea să creeze așteptări false pensionarilor, care «şi aşa sunt destul de necăjiţi şi aşa au problemele pe care le ştim cu toţii» și că de aceea nu poate oferi un răspuns concret. «Tocmai aici apare partea care nu trebuie să se transmită către oameni pentru a le crea aşteptări»”, a spus premierul Nicolae Ciucă, notează Libertatea.
Gazoductul ce leagă Grecia de Bulgaria spre România și Ungaria, care a fost amânat de autoritățile bulgare și elene timp de peste un deceniu a primit autorizaţie de funcţionare.
„Interconectorul este finalizat și la 1 octombrie va putea, într-adevăr, să fie pus în funcțiune în adevăratul sens al cuvântul, fără nicio grijă și fără nicio încălcare a vreunei norme în Bulgaria”, a anunțat ministrul bulgar al dezvoltării regionale, Ivan Șișkov, pentru portalul SEGA, scrie Cotidianul.
„Proiectul IGB este de o importanță cheie pentru creșterea securității aprovizionării și pentru asigurarea diversificării surselor de gaze naturale pentru Bulgaria și pentru regiunea Europei de Sud-Est. (…) Conducta IGB (cu o lungime de 182 km) va conecta rețelele de gaze ale Greciei și Bulgariei și va avea o capacitate anuală inițială de trei miliarde de metri cubi (bcm), cu posibilitatea de creștere. De la momentul punerii în funcțiune a conductei IGB, Bulgaria va putea primi prin intermediul acesteia gaze naturale aduse prin conducta TAP, care transportă gaz azer pe piața europeană. În același timp, Grecia are capacitatea de a acoperi nevoile energetice ale Bulgariei prin intermediul terminalului de la Revythousa, pentru care se analizează și închirierea unui rezervor plutitor de GNL pentru a rezolva eventualele goluri în aprovizionarea cu energie. Din Bulgaria, gazul poate ajunge și în România”, relatează Cotidianul.
O Lege intrată în vigoare în luna mai 2022 îi obligă pe proprietarii de fose septice să se înscrie în Registrul de Evidență a Sistemelor Individuale Adecvate pentru Colectarea și Epurarea Apelor Uzate. Termenul limită este 30 octombrie 2022.
„Toți românii, indiferent că sunt persoane fizice sau juridice, care dețin «un sistem individual adecvat de epurare» (o fosă septică) au obligația de a se înscrie în Registrul de Evidență a Sistemelor Individuale Adecvate pentru Colectarea și Epurarea Apelor Uzate. Potrivit Hotărârii de Guvern nr. 714 din 26 mai 2022, proprietarii de fose septice au obligația de înscriere în Registru «în termen de 120 de zile de la conectarea incintei la sistemul de colectare și/sau epurare a apelor uzate». În cazul celor care aveau o fosă septică sau o stație proprie de epurare la data aprobării hotărârii, termenul de înscriere în registru este de 180 de zile de la data intrării în vigoare a legii”, scrie Adevărul.
Seară liniştită!
