900 de magistraţi au semnat „Rezoluţia magistraţilor români pentru apărarea statului de drept”

Peste 900 de magistrați au semnat, până luni seară, „Rezoluția magistraților români pentru apărarea statului de drept”, document făcut public de către Forumul Judecătorilor din România și inițiat sâmbătă, în timpul protestului din fața Palatului de Justiție.

Potrivit News.ro, magistrații „cer factorilor politici, printre altele, încetarea imediată a atacurilor la adresa statului de drept și a judecătorilor și procurorilor din România, consultarea urgentă a Comisiei de la Veneția asupra modificării Codurilor penale și suspendarea imediată a dezbaterilor Comisiei parlamentare speciale până la data primirii avizului Comisiei”.

Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului, s-a întâlnit, marți, cu președintele Comisiei pentru afacerile Uniunii Europene din Bundestag-ul german, Gunther Krichbaum.

„«Călin Popescu-Tăriceanu a subliniat faptul că România parcurge o etapă deosebit de importantă în cadrul procesului de consolidare a statului de drept, prin asigurarea independenței justiției, cu respectarea deopotrivă a drepturilor și libertăților cetățenilor. În acest proces, Parlamentul are un rol semnificativ în corectarea derapajelor grave, înregistrate în ultimul deceniu în aplicarea mecanismelor instituționale, în limitele definite de Constituția României. De aceea, este important ca partenerii din cadrul Uniunii Europene să se informeze cât mai complet și direct în legătură cu motivele care justifică reformele legislative în domeniul justiției și al securității naționale, în vederea garantării funcționării democratice pe termen lung a României», se arată într-un comunicat al Senatului”, citat de Cotidianul.

Astăzi, Curtea Constituțională a României a decis că este neconstituțională soluția legislativă din Codul de procedură penală care nu permite, în cursul judecății, contestarea luării, de către instanță, a măsurii valorificării bunurilor mobile sechestrate.

Potrivit unui comunicat al CCR, transmis de către Agerpres, plenul Curții a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 252^3 alin. (3) teza finală din Codul de procedură penală, care prevede că „(3) Asupra valorificării bunurilor mobile sechestrate, precum și cu privire la cererile prevăzute la alin. (2), instanța de judecată dispune prin încheiere motivată. Încheierea instanței este definitivă”.

„În urma deliberării, cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 252^3 alin. (3) teza finală din Codul de procedură penală care nu permite, în cursul judecății, contestarea luării de către instanță a măsurii valorificării bunurilor mobile sechestrate, este neconstituțională”, citează Agerpres.

Plângerea penală a președintelui PNL, Ludovic Orban împotriva premierului Dăncilă și președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea a primit azi un vot de susținere în Biroul Executiv al PNL.

„Partidul Național liberal a votat, în ședința de marți a Biroului Executiv, susținerea plângerii formulate de Ludovic Orban, cu 23 de voturi «pentru», 3 «împotrivă» și două abțineri”, scrie Mediafax.

În Dosarul Revoluției,  fostul șef al statului, Ion Iliescu a fost citat azi la Parchetul General.

„Procurorii militari din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus, în cazul Dosarului Revoluției, extinderea și efectuarea în continuare a urmăririi penale față de fostul Președinte Ion Iliescu, pentru intervalul 22-27 decembrie 1989, sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni contra umanității”, notează Agerpres.

„Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că Ion Iliescu, în calitate de inițiator și coordonator al comandamentului unic de conducere (organism politico-militar), iar, mai apoi, de președinte al CFSN (care și-a subordonat Consiliul Militar Superior), a acceptat și oficializat măsuri cu caracter militar, dintre care unele au avut un evident caracter diversionist”, mai scrie Agerpres.

În finalul Revistei scriem despre calendarul alegerilor pentru Parlamentul European.

„Consiliul Uniunii Europene a adoptat marți o decizie prin care se stabilește că următoarele alegerile pentru Parlamentul European se vor desfășura în perioada 23-26 mai 2019”, se arată într-un comunicat al instituției UE, citat de Mediafax.

„Datele au fost alese în mod unanim de membrii Consiliului UE, după consultarea cu Parlamentul European. Potrivit Legii electorale din 1976, alegerile pentru Parlamentul European se desfășoară în prima săptămână completă din luna iunie. În cazul în care acest lucru nu este posibil, Consiliul UE, după consultarea Parlamentului European, decide în mod unanim asupra unei alte perioade”, mai notează Mediafax.

Seară frumoasă!