2,4 miliarde de euro prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru primăriile din România

8 iun. 2022
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 141

Deschidem Revista din această seară cu o declarație a guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, despre costurile pandemiei  și războilui din Ucraina.

„Suntem în primul rând după o pandemie de doi ani de Covid care a afectat întreaga planetă. Ne-a îndepărtat într-un fel, ne-a izolat unii de alții, a provocat efecte pe care abia acum la măsurăm la adevărata lor valoare, efecte în lanț, pe lanțurile de aprovizionare, și a făcut să avem nu numai pierderi importante de vieți omenești, dar și o presiune fără precedent asupra instituțiilor sanitare, personalului medical, dar și asupra economiei, în general, și instituțiilor financiare. Avem, acum constatăm și noi în România, dar uitați că nu e numai în România, costuri enorme de pe urma acestei pandemii pe care am finanțat-o, unii spun că exagerat, nu știu cât de exagerat, istoria ne va spune, cândva peste 20 de ani alți istorici vor discuta asta. A fost finanțată depășirea acestor momente prin emisiune monetară peste tot în lume, acesta este adevărul, și avem acum inflație. Avem și sechele dramatice. Apoi a venit la frontierele noastre, de peste 100 de zile, o agresiune militară neprovocată a Federației Ruse asupra unui stat independent provocând morți, răniți, refugiați, distrugeri materiale și criza economică”, a explicat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, scrie Agerpres.

„Peste această criză energetică avem această agresiune militară. Practic un război și hai să o spunem, un război fratricid. E cel mai dureros, practic aproape de războiul civil, și Rusia a mai trecut prin asemenea momente dramatice. Avem morți, răniți, refugiați, distrugeri materiale și criză economică. Încercăm să facem față și noi în România la noua situație. România și-a deschis granițele pentru peste un milion de cetățeni ucraineni care au fugit și fug de ororile războiului, oferindu-le cazare, masă, școlarizare, într-un cuvânt omenie pentru cei aflați la necaz. Este adevărat că numai vreo 10% dintre ei au rămas în România. Totuși și tranzitul acesta a însemnat costuri pe care începem să le cântărim acum”, a mai spus Mugur Isărescu, notează Agerpres.

În aceeași notă a declarațiilor guvernatorului BNR, Banca Mondială a redus marți prognoza de creștere a economiei globale în 2022 cu aproape o treime, până la 2,9%. În ultimul raportul privind perspectivele economice globale, Banca Mondială avertizează că perspectivele de creștere s-ar putea înrăutăți, în continuare.

„Într-o conferință de presă, președintele Băncii Mondiale, David Malpass, a declarat că creșterea economiei mondiale ar putea încetini la 2,1% în 2022 și la 1,5% în 2023, ducând creșterea pe cap de locuitor aproape de zero, dacă riscurile de încetinire se vor concretiza. Malpass a spus că creșterea globală a fost afectată de război, de noi blocaje în China, de întreruperi ale lanțului de aprovizionare și de riscul tot mai mare de stagflație, care este o perioadă caracterizată de creștere slabă și inflație ridicată, văzută ultima dată în anii 1970”, scrie News.ro.

„Raportul avertizează că majorarea ratelor dobânzii, necesară pentru a controla inflația la sfârșitul anilor 1970, a fost atât de abrupt încât a declanșat o recesiune globală în 1982 și o serie de crize financiare în economiile emergente și în curs de dezvoltare”, mai arată News.ro.

Planul Național de Redresare și Reziliență ar putea fi un răspuns al autorităților la criza economică prognozată de organismele internationale.

Peste 1.400 de primării din țară au la dispoziție 2,4 miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență”, a declarat, marți, premierul Nicolae Ciucă, care a participat, la Palatul Victoria, la semnarea primelor contracte finanțate din PNRR selectate în cadrul apelului de proiecte «Valul Renovării»”, notează Agerpres.

„Potrivit unui comunicat al Guvernului, este vorba despre șapte contracte de finanțare încheiate între autorități publice locale și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în valoare de peste 92 milioane de lei. Acestea vizează reabilitarea și modernizarea unor unități de învățământ și primării, creșterea eficienței energetice și eficientizarea termică a unor sedii administrative”, relatează Agerpres.

În contextul crizei care se prefigurează, Președintele Klaus Iohannis susține creșterea pensiilor, afirmând că este «imoral» și «incorect» ca doar pensionarii să plătească «prețul» crizelor.

„În condițiile în care avem inflație, avem prețuri în creștere, (…) e evident că și pensiile trebuie să crească pentru a da șansa pensionarilor să-și permită cel puțin un minim necesar. Așa cum cresc salariile atunci când avem inflație și prețuri în creștere, așa trebuie să crească și pensiile”, a declarat Președintele Iohannis, în cadrul unui eveniment la Buzău, scrie România liberă.

E imoral și incorect ca prețul unor crize să fie plătit numai de pensionari. Pensionarii nu au nicio posibilitate să intervină cum are cineva care e în deplinătatea forțelor – dacă nu-i ajung banii, își caută alt job, poate mai lucrează peste program și așa mai departe. Pensionarii stau în ceea ce primesc -pensia lor și mi se pare rezonabil ca nivelul acestei pensii să fie adaptat situației. E clar că Guvernul trebuie să vină -și va veni – cu un plan serios care abordează frontal această chestiune”, a mai adăugat Președintele Iohannis, arată România liberă.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a anunțat marți că va propune Guvernului un Proiect de Lege, prin care atribuțiile Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) să fie extinse, iar o parte dintre activele confiscate să fie alocate pentru finanțarea sistemului judiciar din România.

„Ministrul Cătălin Predoiu a informat, la conferința organizată marți cu scopul consolidării acțiunilor de recuperare a produselor ce au reprezentat subiectul infracțiunilor, că guvernanții au în lucru un proiect de lege ce stabilește extinderea atribuțiilor ANABI astfel încât să fie stabilite inclusiv criterii de performanță pentru angajații săi. De asemenea, inițiativa legislativă va stabili și redirecționarea activelor confiscate către sistemul judiciar, astfel încât procente importante din confiscări vor ajunge la departamentele de poliție și la parchetele din țară, instituțiile beneficiind astfel de sprijin din partea statului pentru consolidarea lor”, relatează Evenimentul Zilei.

Presa mai scrie azi că unitatea centrală cu documente interne, sustrasă în noaptea de 2-3 iunie 2022, din incinta Serviciului de Probațiune București (potrivit Direcției Națională de Probațiune) nu ar conține date clasificate. Direcția Națională de Probațiune a transmis, marți, mai multe precizări cu privire la spargerile care au avut loc la sediul Serviciului de Probațiune București.

„Serviciul de Probațiune București nu funcționează în Sediul Ministerului Justiției, ci într-o locație distinctă, sediul fiind situat într-un imobil al RAAPPS din Sectorul 1. Serviciile de probațiune nu gestionează informații/date clasificate, așa cum sunt acestea definite de Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate. Pe cale de consecință, nu aveau cum să fie sustrase informații clasificate”, a transmis, marți, sursa citată, scrie News.ro.

„Potrivit oficialilor Direcției Naționale de Probațiune, «pe unitatea centrală care a fost sustrasă, se aflau stocate documente de lucru interne, preliminare activității de probațiune, în principal în legătură cu infracțiuni legate de furturi, loviri și alte violențe, infracțiuni la legea circulației»”, mai arată News.ro.

În finalul Revistei, scriem despre vizita la București a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, care este programată pentru vineri, 10 iunie, la București.

Monitor Dosare

Jens Stoltenberg va participa la Summitul București 9 (B9), găzduit de Președintele României, Klaus Iohannis.

„Jens Stoltenberg va avea discuții bilaterale cu Președintele României, cu Președintele Poloniei și cu Președintele Ungariei, Katalin Novak. După încheierea Summitului B9, secretarul general al Alianței Nord-Atlantice va susține o conferință de presă comună cu șeful statului român și omologul său polonez, adaugă comunicatul citat. Formatul București 9 (B9) este o inițiativă lansată de Președintele României, Klaus Iohannis, și de Președintele Poloniei, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate în flancul estic al Alianței Nord-Atlantice: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria”, scrie DC News, citând Agerpres.

Seară liniștită!

2,4 miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru primăriile din România was last modified: iunie 8th, 2022 by Claudiu Pamuc

Vă recomandăm:

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris: