2,4 miliarde de euro prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru primăriile din România

Deschidem Revista din această seară cu o declaraţie a guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, despre costurile pandemiei  şi războilui din Ucraina.

„Suntem în primul rând după o pandemie de doi ani de Covid care a afectat întreaga planetă. Ne-a îndepărtat într-un fel, ne-a izolat unii de alţii, a provocat efecte pe care abia acum la măsurăm la adevărata lor valoare, efecte în lanţ, pe lanţurile de aprovizionare, şi a făcut să avem nu numai pierderi importante de vieţi omeneşti, dar şi o presiune fără precedent asupra instituţiilor sanitare, personalului medical, dar şi asupra economiei, în general, şi instituţiilor financiare. Avem, acum constatăm şi noi în România, dar uitaţi că nu e numai în România, costuri enorme de pe urma acestei pandemii pe care am finanţat-o, unii spun că exagerat, nu ştiu cât de exagerat, istoria ne va spune, cândva peste 20 de ani alţi istorici vor discuta asta. A fost finanţată depăşirea acestor momente prin emisiune monetară peste tot în lume, acesta este adevărul, şi avem acum inflaţie. Avem şi sechele dramatice. Apoi a venit la frontierele noastre, de peste 100 de zile, o agresiune militară neprovocată a Federaţiei Ruse asupra unui stat independent provocând morţi, răniţi, refugiaţi, distrugeri materiale şi criza economică”, a explicat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, scrie Agerpres.

„Peste această criză energetică avem această agresiune militară. Practic un război şi hai să o spunem, un război fratricid. E cel mai dureros, practic aproape de războiul civil, şi Rusia a mai trecut prin asemenea momente dramatice. Avem morţi, răniţi, refugiaţi, distrugeri materiale şi criză economică. Încercăm să facem faţă şi noi în România la noua situaţie. România şi-a deschis graniţele pentru peste un milion de cetăţeni ucraineni care au fugit şi fug de ororile războiului, oferindu-le cazare, masă, şcolarizare, într-un cuvânt omenie pentru cei aflaţi la necaz. Este adevărat că numai vreo 10% dintre ei au rămas în România. Totuşi şi tranzitul acesta a însemnat costuri pe care începem să le cântărim acum”, a mai spus Mugur Isărescu, notează Agerpres.

În aceeaşi notă a declaraţiilor guvernatorului BNR, Banca Mondială a redus marţi prognoza de creştere a economiei globale în 2022 cu aproape o treime, până la 2,9%. În ultimul raportul privind perspectivele economice globale, Banca Mondială avertizează că perspectivele de creştere s-ar putea înrăutăţi, în continuare.

„Într-o conferinţă de presă, preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, a declarat că creşterea economiei mondiale ar putea încetini la 2,1% în 2022 şi la 1,5% în 2023, ducând creşterea pe cap de locuitor aproape de zero, dacă riscurile de încetinire se vor concretiza. Malpass a spus că creşterea globală a fost afectată de război, de noi blocaje în China, de întreruperi ale lanţului de aprovizionare şi de riscul tot mai mare de stagflaţie, care este o perioadă caracterizată de creştere slabă şi inflaţie ridicată, văzută ultima dată în anii 1970”, scrie News.ro.

„Raportul avertizează că majorarea ratelor dobânzii, necesară pentru a controla inflaţia la sfârşitul anilor 1970, a fost atât de abrupt încât a declanşat o recesiune globală în 1982 şi o serie de crize financiare în economiile emergente şi în curs de dezvoltare”, mai arată News.ro.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă ar putea fi un răspuns al autorităţilor la criza economică prognozată de organismele internationale.

„Peste 1.400 de primării din ţară au la dispoziţie 2,4 miliarde de euro prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, a declarat, marţi, premierul Nicolae Ciucă, care a participat, la Palatul Victoria, la semnarea primelor contracte finanţate din PNRR selectate în cadrul apelului de proiecte «Valul Renovării»”, notează Agerpres.

„Potrivit unui comunicat al Guvernului, este vorba despre şapte contracte de finanţare încheiate între autorităţi publice locale şi Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, în valoare de peste 92 milioane de lei. Acestea vizează reabilitarea şi modernizarea unor unităţi de învăţământ şi primării, creşterea eficienţei energetice şi eficientizarea termică a unor sedii administrative”, relatează Agerpres.

În contextul crizei care se prefigurează, Preşedintele Klaus Iohannis susține creşterea pensiilor, afirmând că este «imoral» şi «incorect» ca doar pensionarii să plătească «preţul» crizelor.

„În condiţiile în care avem inflaţie, avem preţuri în creştere, (…) e evident că şi pensiile trebuie să crească pentru a da şansa pensionarilor să-şi permită cel puţin un minim necesar. Aşa cum cresc salariile atunci când avem inflaţie şi preţuri în creştere, aşa trebuie să crească şi pensiile”, a declarat Preşedintele Iohannis, în cadrul unui eveniment la Buzău, scrie România liberă.

„E imoral şi incorect ca preţul unor crize să fie plătit numai de pensionari. Pensionarii nu au nicio posibilitate să intervină cum are cineva care e în deplinătatea forţelor – dacă nu-i ajung banii, îşi caută alt job, poate mai lucrează peste program şi aşa mai departe. Pensionarii stau în ceea ce primesc -pensia lor şi mi se pare rezonabil ca nivelul acestei pensii să fie adaptat situaţiei. E clar că Guvernul trebuie să vină -şi va veni – cu un plan serios care abordează frontal această chestiune”, a mai adăugat Preşedintele Iohannis, arată România liberă.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a anunțat marţi că va propune Guvernului un Proiect de Lege, prin care atribuțiile Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) să fie extinse, iar o parte dintre activele confiscate să fie alocate pentru finanțarea sistemului judiciar din România.

„Ministrul Cătălin Predoiu a informat, la conferința organizată marți cu scopul consolidării acțiunilor de recuperare a produselor ce au reprezentat subiectul infracțiunilor, că guvernanții au în lucru un proiect de lege ce stabilește extinderea atribuțiilor ANABI astfel încât să fie stabilite inclusiv criterii de performanță pentru angajații săi. De asemenea, inițiativa legislativă va stabili și redirecționarea activelor confiscate către sistemul judiciar, astfel încât procente importante din confiscări vor ajunge la departamentele de poliție și la parchetele din țară, instituțiile beneficiind astfel de sprijin din partea statului pentru consolidarea lor”, relatează Evenimentul Zilei.

Presa mai scrie azi că unitatea centrală cu documente interne, sustrasă în noaptea de 2-3 iunie 2022, din incinta Serviciului de Probaţiune Bucureşti (potrivit Direcţiei Naţională de Probaţiune) nu ar conţine date clasificate. Direcţia Naţională de Probaţiune a transmis, marţi, mai multe precizări cu privire la spargerile care au avut loc la sediul Serviciului de Probaţiune Bucureşti.

„Serviciul de Probaţiune Bucureşti nu funcţionează în Sediul Ministerului Justiţiei, ci într-o locaţie distinctă, sediul fiind situat într-un imobil al RAAPPS din Sectorul 1. Serviciile de probaţiune nu gestionează informaţii/date clasificate, aşa cum sunt acestea definite de Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate. Pe cale de consecinţă, nu aveau cum să fie sustrase informaţii clasificate”, a transmis, marţi, sursa citată, scrie News.ro.

„Potrivit oficialilor Direcţiei Naţionale de Probaţiune, «pe unitatea centrală care a fost sustrasă, se aflau stocate documente de lucru interne, preliminare activităţii de probaţiune, în principal în legătură cu infracţiuni legate de furturi, loviri şi alte violenţe, infracţiuni la legea circulaţiei»”, mai arată News.ro.

În finalul Revistei, scriem despre vizita la Bucureşti a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, care este programată pentru vineri, 10 iunie, la Bucureşti.

Jens Stoltenberg va participa la Summitul Bucureşti 9 (B9), găzduit de Preşedintele României, Klaus Iohannis.

„Jens Stoltenberg va avea discuţii bilaterale cu Preşedintele României, cu Preşedintele Poloniei şi cu Preşedintele Ungariei, Katalin Novak. După încheierea Summitului B9, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice va susţine o conferinţă de presă comună cu şeful statului român şi omologul său polonez, adaugă comunicatul citat. Formatul Bucureşti 9 (B9) este o iniţiativă lansată de Preşedintele României, Klaus Iohannis, şi de Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate în flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria”, scrie DC News, citând Agerpres.

Seară liniştită!