Monthly Archives: octombrie 2018

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Efectuarea fără drept de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive. Tipicitate

Potrivit Deciziei nr. 10/2018 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, simpla deţinere de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, care nu prezintă nicio legătură cu operaţiunile prevăzute în art. 2 lit. b) din Legea nr. 194/2011, inclusiv cu activităţile de import, export sau intermediere a unor astfel de produse, nu întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii prevăzute în art. 17 din Legea nr. 194/2011.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 383/RC din 31 octombrie 2018)

Tom Hanks și mândria de a fi român

Prin intermediul acestei lucrări autorul prezintă o serie de evenimente ce au afectat omenirea, arătând pe larg modul în care au acționat reprezentanții statelor, în vederea apărării propriilor cetățeni. De asemenea, tot în vederea protejării cetățenilor, încurajează transmiterea de informații prin intermediul tehnologiei care ne este pusă la dispoziție. Plus de aceasta, prin analiza comparativă cu o serie de filme, se prezintă cât de înrădăcinată este protecția statelor față de cetățenii săi.

Convenția pentru recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale străine – New York, 10.06.1958 – 60 de ani de la adoptare

Prezenta lucrare abordează Convenția pentru recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale străine, având în vedere faptul că anul acesta se împlinesc 60 de ani de la adoptare. Astfel, studiul se concentrează pe prezentarea pe larg a Convenției, dar și pe efectele aderării României la aceasta. De asemenea, prin intermediul acestui articol autorul analizează o serie de exemple relevante atât din jurisprudența română în materie, cât și cu referire la cea străină.

[UPDATE: Ziua Europeană a Justiției Civile la CSM] 25 octombrie 2018 – Ziua Europeană a Justiției. Evenimentele organizate de instanţe în ţară – Ziua Porţilor Deschise

Potrivit unui comunicat din data de 30 octombrie 2018, Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicității următoarele informații…

În primul rând, noi ne străduim, la acest moment, să descifrăm sensul și spiritul ordonanței de urgență

Primul drum, depinde cât de scurt este, este în procedura de aprobare a O.U.G. În această procedură se pot face retușurile, corecturile necesare, dacă aceasta e rapidă. Dacă nu, cel mai probabil se va apela la procedura reglementată de Codul de procedură civilă, fie de dezlegare a unor probleme de drept…

Ministerul Justiției. Proiect în dezbatere publică: Legea privind organizarea şi exercitarea profesiei de executor judecătoresc

Potrivit site-ului oficial (www.just.ro), la data de 30 octombrie 2018, Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică un proiect de Lege privind organizarea şi exercitarea profesiei de executor judecătoresc…

Legalitatea căilor de atac. Imposibilitatea folosirii altor mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești (NCPC, L. nr. 10/2001, L. nr. 76/2012, Constituția României)

Analizând recursul, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepția de inadmisibilitate, reținută prin raportul întocmit în cauză, Înalta Carte constată următoarele:

Probleme dificile de dreptul sportului (ed. 3). Instrumente privind combaterea rasismului și discriminării rasiale și asigurarea egalității în sport – ECRI GPR 12

Conferința va avea două teme de interes. Pe de o parte prezentarea Recomandării de Politică Generală nr. 12 a ECRI privind combaterea rasismului și discriminării rasiale în sport, pe de altă parte prezentarea unor exemple de buna practică…

Infracțiunea de tâlhărie. Respingerea cererii de contestaţie la executare (NCPP, NCP, VCP, L. nr. 682/2002)

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţi, secţia penală, condamnatul B. a formulat contestaţie la executare împotriva Deciziei penale nr. 2152 din data de 20 iunie 2012 pronunţată în Dosarul nr. x/3/2010, prin care a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare şi 7 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

Deciziile ÎCCJ (Complet DCD/C): sesizări respinse

Potrivit comunicatului de presă publicat în data de 29 octombrie 2018, pe site-ul oficial, ÎCCJ s-a reunit pentru a dezbate mai multe chestiuni de drept în materie civilă și a pronunțat două decizii de respingere. Astfel, deciziile de respingere pronunțate de Înalta Curte, vizează atât interpretarea dispozițiilor art. 4 alin. (3) şi (4) şi art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, cât momentul de la care începe să curgă termenul de 30 de zile, în care terţul care se consideră vătămat prin emiterea unei autorizaţii de construire în beneficiul unei alte persoane poate formula plângere prealabilă, în condiţiile art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive

Potrivit Deciziei nr. 10/2018 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, simpla deţinere de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, care nu prezintă nicio legătură cu operaţiunile prevăzute în art. 2 lit. b) din Legea nr. 194/2011, inclusiv cu activităţile de import, export sau intermediere a unor astfel de produse, nu întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii prevăzute în art. 17 din Legea nr. 194/2011.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 383/RC din 31 octombrie 2018)

Câteva considerații privind necesitatea incriminării fenomenului de mobbing în legislația românească a muncii

Mobbingul este un concep relativ nou, acesta conturându-se în anii `80. Conceptul trimite la o atitudine necorespunzătoare la locul de muncă, manifestată între angajați, atunci când se simt amenințați de capacitatea de autodepășire (profesională și personală) a colegilor de muncă. Este, în definitiv, o formă de abuz, definită prin acțiuni jignitoare, sabotarea acțiunilor specifice muncii desfășurată de acestui abuz, ori chiar prin hărțuire și excludere socială, care trebuie să se manifeste pentru o perioadă îndelungată de timp, respectiv minim 6 luni, pentru a putea fi considerat abuz. Pentru a sublinia acest fenomen, sunt prezentate și soluții de practică judiciară care recunosc și sancționează această formă de abuz la locul de muncă…