Monthly Archives: aprilie 2012

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Conducerea unui autoturism pe drumurile publice având plăcuţele de înmatriculare provizorie expirate. Consecinţe

Conducerea unui autoturism pe drumurile publice având plăcuţele de înmatriculare provizorie expirate nu constituie infracţiunea prevăzută de art. 85 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002 întrucât lipseşte o cerinţă esenţială a laturii obiective a infracţiunii, respectiv ca autoturismul pus în circulaţie şi respectiv condus de inculpat să fi avut numere false de înmatriculare. Expirarea plăcuţelor de înmatriculare nu poate fi interpretată, prin analogie, ca fiind un număr fals de înmatriculare, în condiţiile în care nu a existat o falsificare cu intenţie a acestor numere de înmatriculare şi în care textul de lege nu prevede o asemenea analogie.

(Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală, decizia nr. 595 din 30 aprilie 2012)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Divorţ. Pârât decedat în cursul procesului. Constatarea încetării căsătoriei prin deces

În cazul în care decesul pârâtului a survenit în termenul de 30 de zile prevăzut de lege pentru exercitarea recursului împotriva deciziei tribunalului, reclamanta declarând recurs în termenul prevăzut de lege împotriva acestei decizii, se impune admiterea căii de atac, urmând a se constata încetată căsătoria părţilor prin decesul pârâtului.

(Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă, decizia nr. 1850 din 27 aprilie 2012)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Grup infracţional organizat. Pedeapsă

În conformitate cu dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani, iar potrivit dispoziţiilor art. 7 alin. (2) din aceeaşi lege, pedeapsa pentru faptele prevăzute la alin. (1) nu poate fi mai mare decât sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracţional organizat.
Prin dispoziţiile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 s-a instituit o limitare a pedepsei aplicate în concret pentru infracţiunea prevăzută în art. 7 alin. (1) din aceeaşi lege, prin raportare la tratamentul sancţionator prevăzut de lege pentru infracţiunea sau, după caz, pentru infracţiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracţional organizat – tratament sancţionator care priveşte atât limita minimă, cât şi limita maximă, stabilite de lege pentru această infracţiune, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere a pedepsei. În cuprinsul art. 7 alin. (2), legiuitorul foloseşte termenul „sancţiunea” prevăzută de lege, iar nu „maximul special” al pedepsei prevăzute de lege şi, prin urmare, pedeapsa aplicată în concret pentru infracţiunea prevăzută în art. 7 alin. (1) se raportează la ambele limite ale sancţiunii, iar nu numai la limita maximă specială.
În consecinţă, în cazul în care limita minimă specială a pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea sau pentru infracţiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracţional organizat este inferioară limitei minime de 5 ani închisoare prevăzută în art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, instanţa poate aplica o pedeapsă mai mică de 5 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută în art. 7 alin. (1), raportându-se la minimul special al pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea ori pentru infracţiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracţional organizat.

(I.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 1327 din 26 aprilie 2012)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Schimbarea unilaterală a locului muncii

Potrivit contractului individual de muncă încheiat cu reclamanta, activitatea acesteia se desfăşoară la Compartimentul Info – Clienţi, iar scopul postului ocupat este individualizat prin chiar fişa postului ca fiind „asigurarea unei bune comunicări cu clienţii”, situaţie în care este evident faptul că cerinţa de „a intra pe linia caselor de marcat” se constituie şi într-o schimbare unilaterală a locului muncii, de asemenea contrară prevederilor art. 41 C. muncii.
În aceste condiţii, refuzul reclamantei de a executa o sarcină străină de cele specifice postului ocupat apare ca fiind pe deplin justificat, nefiind întrunite cerinţele vreunei abateri disciplinare.

(Curtea de Apel Târgu Mureş, s. I civ., decizia nr. 703 din 26 aprilie 2012)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Nesoluţionarea cererii de ajutor public judiciar înainte de pronunţarea hotărârii. Consecinţe

Atunci când instanţa omite să se pronunţe asupra cererii de ajutor public judiciar şi dispune anularea cererii ca netimbrată, această soluţie aduce atingere dreptului la un proces echitabil şi de acces la justiţie, drept fundamental consacrat de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

(Curtea de Apel Timişoara, s. I civ., decizia nr. 1237 din 25 aprilie 2012)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Contestaţia deciziei de sancţionare. Respectarea dreptului la apărare

Garanţia prevăzută de art. 267 C. muncii presupune exercitarea, în plenitudinea lui, a dreptului la apărare, inclusiv dreptul reclamantului de a fi asistat în faţa comisiei de cercetare disciplinară de către un avocat. Faptul că alin. (4) al art. 267 nu indică în mod expres posibilitatea asistării salariatului de un avocat, nu-i dă dreptul comisiei să refuze ca acesta să fie asistat de avocat, în condiţiile în care salariatul îşi doreşte acest lucru. În concluzie, prevederile din Codul muncii coroborate cu cele din Legea nr. 51/1995 nu condiţionează desfăşurarea cercetărilor de prezenţa unui avocat, însă refuzul comisiei disciplinare de a permite accesul avocatului la procedura cercetării încalcă dreptul salariatului la apărare.

(Curtea de Apel Târgu Mureş, s. I civ., decizia nr. 689 din 25 aprilie 2012)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Acţiune în anularea unei hotărâri arbitrale. Natura prevederilor art. 969 C. civ. din perspectiva dispoziţiilor art. 364 lit. i) C. proc. civ.

Împrejurarea că partea nemulţumită de motivarea instanţei arbitrale invocă încălcarea de către instanţă a prevederilor art. 969 alin. (1) C. civ. nu se circumscrie ipotezei prevăzute de art. 364 lit. i) C. proc. civ.

(I.C.C.J., secţia a II-a civilă, decizia nr. 2106 din 25 aprilie 2012)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Profesie liberală. Obligaţia de a plăti contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate

Pensionarul care desfăşoară o activitate de avocat, trebuie să achite contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate potrivit O.U.G. nr. 150/2002 sau ale Legii nr. 95/2006.

(Curtea de Apel Timişoara, s. I civ., decizia nr. 1046 din 24 aprilie 2012)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Persoană care a fost supusă, concomitent, atât măsurii represive a strămutării, cât şi măsurii domiciliului forţat. Indemnizaţie lunară

Atunci când măsura strămutării unei persoane coincide, ca perioadă, cu cea a domiciliului obligatoriu al acesteia, dislocarea într-o altă localitate include în mod obligatoriu şi restricţia domiciliară, astfel încât nu se poate acorda decât o singură indemnizaţie lunară aferentă pentru fiecare an de strămutare, aceasta constituind măsura abuzivă cea mai grea care o absoarbe pe cea a domiciliului obligatoriu.

(Curtea de Apel Timişoara, SCAF, decizia nr. 1023 din 24 aprilie 2012)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Contract de prestări servicii. Neîndeplinirea obligaţiilor contractuale. Dreptul de opţiune al creditorului între rezilierea contractului şi executarea în natură a acestuia. Imposibilitatea cumulului celor două sancţiuni

Este nelegală hotărârea prin care instanţa dispune atât rezilierea parţială a contractului, cât şi executarea în natură a aceluiaşi contract cu privire la aceleaşi obligaţii contractuale.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 2060 din 24 aprilie 2012)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Contract de vânzare-cumpărare monument istoric. Drept de preemţiune. Exercitarea dreptului în condiţiile art. 4 din Legea nr. 422/2001. Condiţii şi efecte

Dreptul de preemţiune, prevăzut de art. 4 din Legea nr. 422/2001 în favoarea Ministerului Culturii în ceea ce priveşte cumpărarea monumentelor istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat scoase la vânzare, se transferă autorităţilor publice locale, care îl pot exercita în maxim 15 zile, în sensul acceptării ofertei şi consemnării preţului negociat.
Dacă autoritatea publică locală îşi exprimă acordul cu privire la cumpărarea imobilului la preţul stabilit, dar nu consemnează în termen de 15 zile preţul la dispoziţia cumpărătorului, dreptul său de preemţiune se stinge prin neexercitarea lui în termenul prevăzut de legiuitor.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 2054 din 24 aprilie 2012)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Venit net anual. Calculul acestuia în funcţie de opţiunea expresă a contribuabilului

Stabilirea venitului net anual estimat nu se poate face decât prin raportare la dispoziţiile art. 62 alin. (2) C. fisc., coroborate cu cele ale pct. 138 din H.G. nr. 44/2004 privind normele metodologice de aplicare, acestea din urmă prevăzând în mod expres că venitul net se determină ca diferenţă între sumele reprezentând chirie şi cota de cheltuială forfetară de 25%, reprezentând cheltuieli deductibile aferente venitului, cu excepţia prevederilor art. 62 alin. (3) C.fisc., unde se prevede posibilitatea opţiunii contribuabililor pentru determinarea venitului net în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă.

(Curtea de Apel Timişoara, s. I civ., decizia nr. 1027 din 24 aprilie 2012)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Modificarea ulterioară a obiectivelor contractului individual de muncă, care a fost făcută fără a se aduce la cunoştinţa angajatului. Consecinţe

Orice modificare ulterioară a obiectivelor, făcută fără a se aduce la cunoştinţa angajatului este lovită de nulitate.

(Curtea de Apel Târgu Mureş, s. I civ., decizia nr. 640 din 20 aprilie 2012)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Imobil dobândit printr-un act de adjudecare. Nulitatea procesului-verbal de adjudecare ca urmare a relei-credințe a adjudecatarului

Actul de adjudecare, întocmit de către executorul judecătoresc în procedura urmăririi silite imobiliare, este un act autentic prin care se confirmă efectuarea unei vânzări-cumpărări forţate.
Dacă la data întocmirii actului de adjudecare, era notată în cartea funciară şi în curs de judecată o acţiune civilă având ca obiect constatarea nulităţii absolute a două contracte de vânzare-cumpărare succesive privind imobilul litigios, adjudecatarul nu se situează în poziţia de subdobânditor de bună-credinţă, chiar dacă debitorul avea înscris dreptul de proprietate în cartea funciară, operaţiune care are efecte de opozabilitate a dreptului respectiv faţă de terţi.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2710 din 20 aprilie 2012)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Trafic de droguri. Operaţiuni privind circulaţia drogurilor

Fapta de a ridica un colet conţinând droguri de la o societate de curierat rapid, în scopul de a fi predat unei alte persoane, cunoscând atât conţinutul coletului, cât şi activitatea infracţională a persoanei căreia urma a-i fi predat coletul, constituie o operaţiune privind circulaţia drogurilor, în sensul dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 143/2000 şi se încadrează în aceste dispoziţii.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 1231 din 19 aprilie 2012)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Contestaţie la planul de distribuire. Momentul de la care se calculează începutul termenului de decădere pentru exercitarea contestaţiei la planul de distribuire

Termenul în care se poate face contestaţie la planul de distribuire curge de la data afişării planului şi nu de la data depunerii acestuia la dosar.

(Curtea de Apel Bucureşti, s. a VI-a civ., decizia nr. 1026 din 19 aprilie 2012)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Administrarea probelor din oficiu. Drept de autor. Activitate nelegală de retransmitere prin cablu a unor programe de radio şi televiziune

Prin modificarea adusă art. 129 C.proc.civ. prin Legea nr. 202/2010,art. I, punctele 13 şi 14, principiul rolului activ al judecătorului a fost considerabil limitat, instanţa apreciind că nu este necesar să efectueze probe din oficiu în favoarea sau în contra unei părţi, în condiţiile în care cererea reclamantei este absolut nedovedită, o atitudine contrară ducând la încălcarea obligaţiei de imparţialitate.
Pentru a solicita obligarea pârâtei la plata remuneraţiei cuvenite producătorilor de fonograme pentru retransmiterea prin cablu a fonogramelor şi a penalităţilor aferente, reclamanta era ţinută să dovedească faptul că pârâta are un astfel de obiect de activitate, ceea ce nu a făcut.

(Curtea de Apel Cluj, s. I civ., decizia nr. 1711 din 19 aprilie 2012)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Insolvență. Cerere de înlocuire a lichidatorului. Condiţii

Textul invocat de recurentă priveşte numai desemnarea practicianului definitiv, prin intermediul căruia urmează să se deruleze procedura, precizându-se expres că desemnarea se face în locul administratorului judiciar sau lichidatorului provizoriu. Odată cu definitivarea acestuia, legea nu recunoaşte dreptul creditorilor sau creditorului majoritar de a decide înlocuirea practicianului în lichidare, aceasta fiind posibilă numai în condiţiile art. 22 alin. (2) din legea nr. 85/2006.

(Curtea de Apel Pitești, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, decizia nr. 978 din 18 aprilie 2012)