100 de zile de guvernare

Deschidem Revista de astăzi cu un Bilanț la 100 de zile de guvernare prezentat de Executiv. Documentul, prezentat de Agerpres, scoate în evidență realizările guvernului PSD-ALDE, evidențiind faptul că „România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la creșterea economică. Țara noastră a înregistrat în primul trimestru o creștere economică de 5,9%, cea mai mare din Uniunea Europeană, iar în al doilea trimestru creșterea a fost de 6,1% pe serie brută”.

Agerpres arată că: „Obiectivul Executivului, în ceea ce privește absorbția de fonduri europene, rămâne atragerea a 5,2 miliarde de euro până la sfârșitul anului, dintre care 3,3 miliarde de euro sunt aferente Politicii Agricole și 1,9 miliarde sunt aferente Politicii de Coeziune”.

Potrivit aceluiași document citat de Agerpres, printre obiectivele îndeplinite în domeniul energiei de către actualul Cabinet se numără și „revitalizarea a două dintre marile companii la care statul este acționar – Complexul Energetic Oltenia și Complexul Energetic Hunedoara – precum și finalizarea unei investiții de 23,5 milioane lei la CE Oltenia”.

TVR anunță azi că „a fost semnat memorandumul pentru achiziția sistemelor Patriot”.

„Memorandumul prevede și transferul de tehnologie necesară pentru modernizarea și retehnologizarea echipamentelor existente. La ceremonie a fost prezent și ambasadorul Statelor Unite în România, Hans Klemm”, mai arată jurnaliștii de la TVR.

Modificările propuse pentru legile justiției continuă să țină prima pagină a presei românești.

„Ministrul Tudorel Toader a declarat, miercuri, că se va întâlni în 26 octombrie cu prim-vicepreședintele Comisie Europene Frans Timmermans pentru a discuta despre soluțiile cuprinse în proiectul de modificare a legilor justiției, adăugând că a solicitat Comisiei de la Veneția aviz cu privire la procedura de numire a procurorilor de rang înalt”, scrie Agerpres.

„Cea mai bună variantă este ca, în final, să avem o lege cât mai bună, pornind de la proiectul pe care l-am redactat și cu modificările care vor surveni pe parcursul dezbaterii. Nu eu decid calea de urmat, nu eu fac aprecieri. Ministerul a finalizat proiectul de lege, am redactat solicitarea de aviz către Comisia de la Veneția, am stabilit întrevederea cu Timmermans, prim-vicepreședintele, pe 26 octombrie. Cum se va decide, așa vom proceda. Nu am vorbit cu premierul. (…) Nu-mi spun punctul de vedere. Eu, în limita competențelor de ministru al Justiției, am finalizat proiectul. Mai departe, decidenții vor decide”, a spus ministrul Tudorel Toader, scrie Agerpres.

De altfel, potrivit Agerpres, ministrul Toader a anunțat pe pagina sa de facebook că „proiectul de modificare a legilor justiției a fost finalizat, prioritară devenind îndeplinirea cerințelor din hotărârea pilot a Curții Europene pentru Drepturile Omului privind condițiile din penitenciare”.

Tot Agerpres redă o declarație a ministrului Toader cu privire la Legea nr. 169/2017 privind recursul compensatoriu referitor la eliberările din penitenciare pentru condiții necorespunzătoare, care intră începând de azi în vigoare.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat că joi va intra în vigoare Legea nr. 169/2017 privind recursul compensatoriu referitor la eliberările din penitenciare pentru condiții necorespunzătoare. Legea nr. 169/2017 prevede că la 30 de zile executate în penitenciar, în condiții necorespunzătoare, deținuții vor beneficia de șase zile considerate executate.

„Avem la Ministerul Justiției, în lucru, un proiect de lege, care prevede că o parte din pedeapsă, partea finală a pedepsei sau pedeapsa integrală, poate fi executată în regim de supraveghere electronică cu acea brățară electronică. După aceea vedem care va fi soarta legii privind grațierea, lege care a trecut de prima cameră și a trecut la camera decizională”, a mai spus ministrul Toader, scrie Agerpres.

Membrii Comisiei de anchetă din Parlament vor vizita, joi, 26 octombrie, arhiva SIPA.

Potrivit Mediafax, președintele Comisiei de anchetă, Șerban Nicolae, a declarat: „La finalul zilei vom efectua o vizită la sediul ANP, cel care depozitează și arhiva fostei SIPA/DGPA, ca să permită să ne facem o impresie, o idee în legătură cu modul în care sunt stocate asemenea documente, care este zona de acces, care sunt măsurile de siguranță luate. Printre altele, trebuie să verificăm și dacă au fost semnalate de către instituții abilitate sau de către observatori ocazionali incidente de securitate: persoane care au intrat neautorizate, persoane care au încercat să sustragă, să distrugă, să fotocopieze documente din arhiva acestei instituții sau să manipuleze, în orice alt mod, informațiile conținute acolo. Dacă sunt stocate pe suport de hârtie, dacă sunt stocate pe suport digital, dacă există o sistematizare, o clasificare pe criterii a tuturor acestor date”. 

„Curtea Constituțională a României discută în 8 noiembrie sesizarea deputaților PNL, USR și PMP, referitoare la actul normativ de modificare și completare a Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale. Suma alocată anual partidelor politice de la bugetul de stat este de cel puțin 0,01% și cel mult 0,04% din PIB, stipulează textul adoptat de deputați. Partidele politice au obligația de a publica în Monitorul Oficial, până la data de 30 aprilie a anului următor, cuantumul total al veniturilor din cotizații, ale întregului partid, obținute în anul fiscal precedent, precum și lista membrilor de partid care au plătit în anul fiscal precedent cotizații a căror valoare însumată depășește 10 salarii minime brute pe țară, mai prevede textul adoptat”, arată azi Agerpres.

Zilele trecute, scriam despre miliardarul Soros care și-a cedat cea mai mare parte a averii sale fundației pe care o deține. Azi, Cotidianul oferă o informație care ar putea să fi stat la baza deciziei miliardarului.

„Deținătorii marilor averi trebuie să plătească mai mult statului, arată FMI într-un raport care a stârnit repede dezbateri aprinse, în special în Statele Unite, acolo unde administrația republicană pregătește o reformă fiscală care, spun criticii, ar duce la o inegalitate și mai pronunțată a veniturilor, prin reducerea impozitelor pentru cei mai bogați americani. Directoarea FMI, Christine Lagarde, «i-a avertizat pe liderii politici că reducerea impozitelor pentru cei bogați riscă să submineze creșterea economică prin erodarea coeziunii sociale», scrie The New York Times, în timp ce publicația britanică de centru-stânga,The Guardian, este și mai tranșantă: «Taxarea mai agresivă a bogaților va reduce inegalitățile fără a avea un impact negativ asupra creșterii economice»”, notează Cotidianul.

În finalul Revistei scriem despre Catalonia, a cărei declarație de independență a aprins scena politică spaniolă.

„Guvernul spaniol a anunțat că va declanșa, sâmbătă, articolul 155 din Constituția spaniolă, ce prevede suspendarea autonomiei politice a regiunii catalane, după ce liderul catalan Carles Puigdemont a precizat că Parlamentul regional al Cataloniei ar urma să voteze declarația de independență”, scrie Mediafax.

Seară frumoasă!