100 de ani de la unirea cu Basarabia

27 mart. 2018
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 776

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Astăzi, sărbătorim 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România.

Pe 27 martie 1918, Sfatul Țării (Parlamentul Republicii Democratice Moldovenești) a votat unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind, astfel, prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România. Au urmat celelalte provincii românești: Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina, la sfârșitul anului 1918, fiind creată România Mare. Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, odată cu anexarea Basarabiei de către Rusia, în baza Pactului secret Ribbentrop-Molotov.

Conferința națională de Drept Penal al Afacerilor, ediția a VIII-a, ON-LINE

Parlamentul României s-a reunit azi în ședință solemnă, dedicată împlinirii a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România. La întâlnire au participat și Majestatea Sa, Margareta, Custodele Coroanei române, înalte oficialități din România și invitați din Republica Moldova.

„Camera Deputaților și Senatul s-au reunit, marți, într-o ședință solemnă dedicată împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, în care au adoptat o «Declarație solemnă pentru celebrarea unirii Basarabiei cu Țara Mamă, România, la 27 martie 1918». La ședință nu a fost prezent președintele Klaus Iohannis, care a transmis un mesaj. Custodele coroanei, Majestatea sa, Margareta, a afirmat că unul dintre simbolurile unității de neam a fost tatăl său și că, astăzi, datoria de a sprijini pe frații noștri din afara frontierelor României nu trebuie să cunoască limite, nici condiționări. Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat că doar «vrerea Parlamentelor de la București și Chișinău va putea reface ceea ce a făcut Sfatul Țării», afirmând că tot atunci s-a decis că, poporul de peste Prut era, de fapt, parte a poporului român. Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a susținut că unii vor să ne convingă că noi ne-am născut ieri sau că nu am făcut nimic de-a lungul istoriei, iar Unirea a fost un eveniment cu totul întâmplător și neverosimil. (…) Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, a afirmat că sunt unii din afară care vor să decidă, în locul locuitorilor din Moldova, unde să meargă și ce trebuie să facă”, notează News.ro.

„Președintele Camerei Deputaților a citit, marți, de la tribuna Parlamentului, «Declarația solemnă pentru celebrarea unirii Basarabiei cu Țara Mamă, România, la 27 martie 1918», în care se afirmă că Parlamentul consideră ca fiind pe deplin legitimă dorința cetățenilor Republicii Moldova să susțină unificarea celor două state, deoarece aceasta reprezintă continuarea «firească în procesul de dezvoltare»”, mai arată News.ro.

News.ro menționează faptul că, „duminică (n.n. – 25 martie), la Chișinău, a fost organizată «Marea Adunare Centenară», dedicată împlinirii a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, printre participanți aflându-se Dan Barna și Traian Băsescu, fostul președinte afirmând că Parlamentele de la București și Chișinău trebuie să voteze în cel mai scurt timp unirea. «Marea Adunare Centenară» a adoptat o proclamație în care cere Parlamentului de la București ca, în ședința solemnă din 27 martie, să ia o decizie pentru «reîntregirea națională prin mijloace pașnice ale democrației parlamentare și în limitele Constituției României, în conformitate cu normele dreptului internațional și a Actului Final de la Helsinki». În același text al proclamației, se arată că «guvernările care s-au succedat la putere în Republica Moldova, de la obținerea independenței și până în prezent, nu au avut în vedere decât îmbogățirea proprie, prin sărăcirea populației și menținerea în prizonierat a acesteia, prin alungarea ei peste hotare la munci grele, prin falsificarea trecutului istoric și crearea unor iluzii pentru viitor, prin propagandă și manipulare, pentru a-și menține funcțiile și accesul la fluxul de bani și beneficii»”.

Legile justiției au fost adoptate luni și în Senat.

„Plenul Senatului, în calitate de for decizional, a adoptat, luni, cele trei legi ale justiției – Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legea nr. 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). PNL a anunțat că le va ataca din nou la Curtea Constituțională”, notează News.ro.

Forumul Judecătorilor din România i-a transmis președintelui Klaus Iohannis o scrisoare, solicitându-i să retrimită Parlamentului cele trei legi ale justiției, dar și să solicite opinia Comisiei de la Veneția.

„«Curtea Constituțională nu are competența de a analiza caracterul just sau injust/potrivit sau nepotrivit al intervenției legislative, întrucât acest aspect ține de oportunitatea măsurii, aceasta intrând în marja de apreciere exclusivă a Parlamentului. Însă, Parlamentul, în calitatea sa de organ reprezentativ suprem al poporului român și de unică autoritate legiuitoare a țării, atunci când adoptă măsurile pe care le consideră necesare, trebuie să pornească de la o evaluare preliminară reală, obiectivă și completă, iar alegerea măsurilor să corespundă unui interes general al societății. De asemenea, pentru o parte dintre reglementări, subzistă numeroase aspecte de neconstituționalitate, învederate de Asociația Forumul Judecătorilor din România, prin Memoriul pe care vi l-a trimis la data de 27 decembrie 2017, motiv pentru care sunteți în măsură să sesizați Curtea Constituțională», mai spun reprezentanții Forumului Judecătorilor din România”, în scrisoarea transmisă președintelui Iohannis, scrie News.ro.

Luni, ministrul justiției, Tudorel Toader, s-a întâlnit, la Belgrad, cu ministrul sârb de Justiție.

Pe agenda discuțiilor, s-a aflat și extrădarea fostului deputat, Sebastian Ghiță. Potrivit Ministerului Justiției, Tudorel Toader a avut o întrevedere, la sediul Ministerului Justiției din Serbia, cu doamna Nela Kuburovic, ministrul Justiției din Serbia, iar discuțiile au vizat intensificarea cooperării dintre cele două ministere de justiție și continuarea parcursului european al Serbiei.

„«Miniștrii au purtat, de asemenea, discuții despre cererea României de extrădare a lui Sebastian Ghiță. Ministrul Kuburovic a subliniat că procedura privind stabilirea îndeplinirii condițiilor de extrădare este încă în curs la Înalta Curte și că, ulterior hotărârii instanței, ministrul justiției va adopta o decizie cât mai curând posibil», arată Ministerul Justiției într-un comunicat de presă transmis luni seară”, scrie News.ro.

Dosarul fostului președinte CJ Prahova, Mircea Cosma, și a fostului deputat, Vlad Cosma, va fi rejudecat.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

„Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, luni, rejudecarea dosarului în care fostul președinte al Consiliului Județean Prahova, Mircea Cosma, a fost condamnat în primă instanță la opt ani de închisoare, iar fiul acestuia, fostul deputat, Vlad Cosma, a primit cinci ani de închisoare. Potrivit deciziei instanței, dosarul se va rejudeca la Secția penală de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Hotărârea a fost luată cu majoritate de voturi. În urma acestei hotărâri, decizia de condamnare dată de prima instanță a fost desființată, iar procesul se va relua de la zero”, notează Agerpres.

În finalul Revistei, scriem despre un proiect ambițios, marca „Ion Țiriac”.

Fostul mare sportiv, Ion Țiriac, vrea să construiască în nordul Capitalei, pe un teren de aproape 35 de hectare, o universitate care să rivalizeze cu cele din SUA – un proiect ce valorează aproximativ 300 de milioane de euro.

„«Noi plănuim treaba asta de zeci de ani. În ultimii ani, am primit și promisiuni de la Guvern, Parlament și Senat, că vor scoate o lege prin care o fundație, care investește într-un bun public o sută de milioane, să nu mai plătească taxe. Exact ca în Statele Unite», a explicat Ion Țiriac”, notează Gândul.

Astfel, pe lângă universitate, proiectul va include spații de cazare cu 4.500 de camere, un amfiteatru cu trei-patru mii de locuri, stadion de rugby și de fotbal, pistă de atletism, piscină olimpică și o academie de tenis.

„«Este o treabă foarte ambițioasă. Vrem să începem din primul an cu 2.000 de studenți. Asta însemnă că, la sfârșitul anului patru, vor fi 8.000. Primul lucru este ICEF-ul (n.n. – Institutul de Cercetare în Educație Fizică). Pe acesta îl fac eu cum știu. Nu vreau să fie o școală de profesori de sport. Vreau să fac școală de specialiști în sport. De acolo ieși antrenor de gimnastică, natație, ce vrei, dar cu acte în regulă. În mijloc, fac o școală mai măruntă, de recuperare medicală, iar cea mai mare parte va fi pentru business. Pe asta din urmă, nu știu să o fac. Pentru ea am nevoie de cineva să mă ajute», a explicat omul de afaceri”, mai scrie Gândul.info.

„Pe lângă domeniile deja men­ționate, universitatea care, după cum spune omul de afaceri, se va numi «Ion Țiriac» sau «Țiriac University», va trebui să includă și o puternică zonă dedicată IT-iștilor. Aceasta este solicitarea oficialilor de la Uniunea Europeană, care au fost de acord să susțină proiectul, dar nu renunță nici la ideea de a primi sprijin din partea Guvernului României”, mai notează Gândul.info. 

Seară frumoasă!

100 de ani de la unirea cu Basarabia was last modified: martie 27th, 2018 by Claudiu Pamuc
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris:

Abonează-te la newsletter