100 de ani de la primele alegeri din România

8 nov. 2019
Vizualizari: 840

Deschidem în această seară Revista noastră cu o informație mai puțin mediatizată, dar extrem de importantă pentru istoria procesului electoral din România:

„Primele alegeri din România Mare au avut loc în 1919, în urmă cu 100 de ani, în zilele de 2, 3 și 4 noiembrie. Alegerile au fost organizate pentru Adunarea Deputaților, iar pe 7 și 8 noiembrie au avut loc cele pentru Senat. Pentru prima dată, aveau drept de vot cetățenii români de sex masculin, cu vârsta peste 21 de ani împliniți, astfel numărul alegătorilor a crescut, iar țărănimea a dobândit o pondere electorală clară, în comparație cu sistemul electoral anterior, cel al votului cenzitar. Candidații puteau să-și depună candidatura în cel mult două circumscripții electorale. Noul sistem de vot universal pe întregul teritoriu al României Mari a fost reglementat prin mai multe acte normative publicate în Monitorul Oficial, dar punerea în practică a suferit și numeroase amânări pe parcursul anului 1919”, scrie Adevărul.
Și tot Adevărul ne invită la o expoziție cu documentele originale de la primele alegeri, deschisă în luna noiembrie, în holul central al Arhivelor Naționale din Bd. Regina Elisabeta nr. 49, sector 5 , București.

Încă de azi-noapte a început votul în diaspora.

„Votul în străinătate pentru alegerile prezidențiale a început, în noaptea de joi spre vineri, în Noua Zeelandă și Australia, dar majoritatea secțiilor de votare se deschid în cursul zilei de vineri. Românii din diaspora au la dispoziție trei zile pentru a putea vota, dar și 835 de secții de votare, aproape dublu față de alegerile europarlamentare. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunță că peste 715.000 de români cu drept de vot trăiesc în străinătate, cei mai mulți în Republica Moldova și Germania”, scrie News.ro.

Una dintre temele de campanie ale independentului Mircea Diaconu, respectiv interzicerea prin lege a tăierii pădurilor timp de 10 ani devine temă de discuție cu ceilalți candidați pe ultima sută de metri a campaniei.

„Candidatul UDMR la funcția de președinte al României, Kelemen Hunor, propune interzicerea exploatării pădurilor în scop industrial, dar și a exportului de masă lemnoasă brută pentru o perioadă de zece ani. (…) În replică, candidatul Alianței USR-PLUS, Dan Barna, a apreciat că o astfel de măsură este nerealistă. (…) La rândul său, candidatul PMP, Theodor Paleologu, nu susține măsura interzicerii exploatării masei lemnoase pentru o perioadă de zece ani, considerând că aceasta este o problemă de corupție”, scrie Agerpres, fără a preciza ce cred despre această chestiune președintele Iohannis și fostul premier Dăncilă.

De la fostul premier, trecem la actualul și la o declarație a acestuia în legătură cu o nouă taxa – pe poluare. Premierul Ludovic Orban a declarat că susține introducerea unei taxe pentru mașinile la prima înmatriculare, concepută ca o taxă de poluare.

„Cred că trebuie să fie concepută ca o taxă de poluare și cuantumul taxei să depindă de cantitatea de noxe, care sunt eliberate în atmosferă. Formulele care au fost încercate au intrat în contradicție cu reglementările la nivel european. Se știe că taxele indirecte trebuie să respecte reglementările europene. Această taxă este una indirectă. Evident, ea poate fi gândită și ca un impozit pe proprietate, variabil. Și aici există riscul să contravenim principiului că o taxă depinde de valoarea unui bun. Când vom ajunge la o formulă care să fie acceptabilă la nivelul Comisiei Europene, vom anunța public. Vă mai spun un lucru: decât să mai venim iarăși cu o taxă ca să mai luăm niște bani de la proprietarii de mașini și după aceea să trebuiască să îi dăm înapoi, mai bine măsurăm de șapte ori și stabilim ceea ce suntem siguri că va fi acceptat la nivelul instituțiilor europene”, a spus premierul Orban, scrie Cotidianul.

„Ludovic Orban a mai susținut că, în ultimii ani, miniștrii Mediului nu și-au făcut treaba și nu au înțeles că trebuie respectate reglementările europene și standardele de mediu. (…) La rândul său, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, a adăugat că, în prezent, din bugetul de 2,4 miliarde de lei al ministerului de resort, 1,8 miliarde de lei au plecat către restituirea taxei auto”, mai arată Cotidianul.

Și tot premierul Orban susține că nu există în buget sumele necesare până la finalul acestui an nici pentru finanțarea programelor de sănătate, acesta spunând că situația este aceeași și în ceea ce privește bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

„Cert este că nu sunt bani suficienți pentru a încheia anul nici pe programe de sănătate, nici în ceea ce privește bugetul Casei”, a afirmat Ludovic Orban joi dimineață, la ceremonia de preluare a mandatului de ministru al Sănătății de către Victor Costache, scrie News.ro.

Orban a vorbit și despre taxa de clawback, despre care spune că este „un inhibitor al dezvoltării pieței”.

„Taxa clawback, așa cum a fost gândită, a devenit cel mai mare inhibitor pentru dezvoltarea pieței de medicamente, (….) pentru că a ajuns la 26–27% din cauza faptului că au crescut costurile pentru medicamentele compensate și gratuite în condițiile în care a fost menținută aceeași anvelopă bugetară” a arătat premierul Orban, notează News.ro.

Nominalizarea Adinei Vălean pentru portofoliu de comisar European, motiv de dispută între PNL și USR este apreciată de fostul premier Viorica Dăncilă.

„O apreciez pe Adina Vălean, am fost colege, este un europarlamentar foarte bun. Din punct de vedere procedural, însă, s-a greșit foarte mult. Vreau să mai fac o precizare. Pentru mine, imaginea țării mele este mai importantă decât lupta politică. A fost desemnată Adina Vălean, eu nu o să mă duc și nu o să dau voie europarlamentarilor PSD să critice candidatul României pentru că bătălia trebuie să fie aici, în țară, dar în afara granițelor, în instituțiile europene trebuie să arătăm solidaritate”, a spus fostul prim-ministru, Viorica Dăncilă, joi, la România TV, susținând că Vălean „va fi un comisar bun”, scrie Adevărul.

Curtea Constituțională a României (CCR) a admis miercuri parțial sesizarea PNL și USR referitoare la modificări ale Legii 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite.

„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile articolului unic pct. 2 – cu referire la art. 4 alin. (11); pct. 3 – cu referire la art. 4 alin. (3) și (4); pct. 6 – cu referire la art. 7 alin. (1 1); pct. 8 – cu referire la art. 7 alin. (51) și pct. 9 – cu referire la art. 8 alin. (5) teza a doua din Legea pentru modificarea Legii 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite sunt neconstituționale, se precizează într-un comunicat al CCR transmis Agerpres.

Presa scrie azi că omul de afaceri Ovidiu Tender părăsește penitenciarul Târgu-Jiu.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

„Admite cererea și propunerea de liberare condiționată privind petentul condamnat Tender Ovidiu Lucian. Dispune liberarea condiționată a petentului condamnat Tender Ovidiu Lucian, aflat în executarea mandatului nr. 6329/2014 emis de Tribunalul București secția I Penală. (…) Cu drept de contestație în termen de trei zile de la comunicare”, se arată în decizia publicată acum câteva zile de către Judecătoria Târgu-Jiu, notează Agerpres.

„Această decizie nu a fost definitivă, însă nu a fost contestată de către procurori, astfel că a fost aplicată la expirarea termenului de trei zile în care putea fi depusă contestația”, mai scriu ziariști de la Agerpres.

Seară frumoasă!

100 de ani de la primele alegeri din România was last modified: noiembrie 8th, 2019 by Claudiu Pamuc

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris: