10 informații pe care trebuie să le știi despre Kurzarbeit, programul redus de muncă prin care îți iei salariul aproape integral și care îți poate salva jobul

8 iul. 2020
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 538

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Reușita modelului Kurzarbeit și deschiderea angajatorilor de a apela la acest sprijin oferit companiilor care recurg la reducerea timpului de lucru ca urmare a diminuării temporare a activității depind de condițiile care vor fi impuse pentru accesarea lui, afirmă Anca Grigorescu, partener în cadrul companiei de avocatură bpv Grigorescu Ștefănică și unul dintre avocații care au susținut încă din martie adoptarea Kurzarbeit.

Conferința națională de Drept Penal al Afacerilor, ediția a VIII-a, ON-LINE

Anca Grigorescu, avocat cu peste 20 de ani de experiență în Dreptul Muncii și partener co-fondator al societății de avocatură bpv Grigorescu Ștefănică, răspunde la zece întrebări pe care le-ai putea avea despre acest program.

1. Ce este Kurzarbeit și care este impactul său?

Conceptul Kurzarbeit înseamnă lucru cu timp de muncă redus și este un model economic lansat în Germania în urmă cu 110 ani.

Kurzarbeit a fost utilizat și în timpul celor două războaie mondiale, dar a devenit celebru în timpul crizei financiare mondiale care a început în 2008.

Datele estimative ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) arată că până în trimestrul al treilea din 2009 peste 200.000 de joburi din Germania au fost salvate datorită Kurzarbeit[1].

De asemenea, în 2009, în timpul precedentei crize financiare, deși Produsul Intern Brut al Germaniei a scăzut cu aproape 6%, înregistrând cea mai mare scădere a PIB din cele șapte țări analizate, numărul angajaților a rămas stabil. În schimb, în alte economii puternice, precum cele din Franța, Italia, Marea Britanie, Japonia, SUA sau Canada, numărul angajaților a scăzut, cea mai mare contracție fiind în SUA, de până la aproape 4%, arată datele Fondului Monetar Internațional[2].

Sursa tabelului: Fondul Monetar Internațional (https://www.imf.org/en/News/Articles/2020/06/11/na061120-kurzarbeit-germanys-short-time-work-benefit)

2. Cați angajați și câte companii estimați că vor beneficia de acest program?

Este întrebarea la care este cel mai dificil de răspuns. Criteriile pentru estimarea acestui număr ar fi bazate pe:

– numărul de companii afectate de evoluția economică. Se încadrează aici atât companiile care au suspendat contracte de muncă pe durata stării de urgență și ulterior, dar și cele care au făcut eforturi să nu suspende contracte de muncă și cărora între timp li se agravează situația economică;

– durata pentru care se va putea aplica acest program;

– posibilitatea de a accesa simultan sau alternativ mai multe programe de sprijin.

3. Ce procent din salariu ar urma să primească angajatul unei companii care beneficiază de acest program?

Indemnizația suportată de stat ar urma să fie de 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate.

Pachet: Principiile procedurei judiciare

De exemplu, dacă timpul de muncă s-ar reduce la 50%, angajatul ar urma să primească 50% din partea angajatorului + 37,5% suportat de stat. Adică, în total 87,5% pentru un timp de muncă efectiv prestat de 50%.

4. Cât din salariu ar urma să fie susținut de către stat și cât de către companii?

Companiile ar urma să plătească timpul efectiv lucrat de angajați. Statul ar urma să suporte 75% din diferența neplătită de angajator.

5. Ce cheltuieli, dar și ce încasări ar avea statul prin acest program? Ce sume vor primi angajații?

Suma totală pe care o va cheltui statul prin sumele decontate către angajatori versus cea pe care o va încasa prin taxe și contribuții sociale depinde de câte companii vor aplica pentru program, de numărul de angajați care vor beneficia de el, de perioada pentru care se va aplica programul, de cât de mare va fi scăderea timpului de lucru. Este o estimare pe care nu o pot face în prezent pentru ca nu avem datele necesare. În schimb, putem analiza câteva exemple. În cazul unui angajat căruia i s-a redus activitatea la 50%, iată câteva calcule în funcție de diferite niveluri salariale:

a) Salariu mediu brut pe economie (5.201 lei în aprilie 2020) – statul suportă 1.950 lei și încasează 1.991 lei.

Angajatul primește 4.551 lei brut.

b) Salariu minim brut (2.230 lei) – statul suportă 836,25 lei și încasează 804 lei.

Angajatul primește 1.951 lei brut.

c) Salariu brut de 9.000 lei – statul suportă 3.375 lei și încasează 3.446 lei.

Angajatul primește 7.875 lei lei brut.

 6. Ce fel de companii credeți că vor putea accesa acest program?

Sunt eligibile companiile care și-au redus temporar activitatea și a căror cifră de afaceri a scăzut cu cel puțin 10% comparativ cu luna similară a anului anterior. De asemenea, în planul de redresare economică lansat de Guvern se precizează că măsura poate fi implementată pentru un termen minim de trei până la șase luni și se va aplica în cazul reducerii timpului de lucru pentru cel puțin 10% din angajații unei companii.

Cred că toate tipurile de companii cu activitatea redusă temporar, fie că vorbim despre IMM-uri sau de companii mari, vor fi de principiu interesate să acceseze acest program.

Măsura este așteptată de întregul mediu de business din România, indiferent dacă sunt companii care au efectuat sau nu concedieri ori dacă au suspendat contractele de muncă ale salariaților prin intermediul șomajului tehnic.

Condițiile în care o companie poate aplica la acest program vor fi stabilite de Guvern.

7. De ce v-ați gândit că acest program este potrivit României?

România are nevoie de acest program pentru a acoperi nevoile companiilor care nu mai pot fi adresate prin programele existente sau anterioare. De exemplu, sprijinul pentru indemnizația de șomaj tehnic mai are doar o aplicabilitate extrem de restrânsă. Iar măsura privind decontarea timp de trei luni a 41,5% din salariu are, la rândul ei, o aplicabilitate limitată, condiționată de aplicarea în prealabil, timp de 15 zile lucrătoare a șomajului tehnic fiecărui angajat, pentru care se poate beneficia de acest sprijin. Este totodată o măsură inflexibilă pentru că presupune obligația angajatorului de a menține locul de muncă până la sfârșitul lui 2020. Însă acum este deosebit de dificil, daca nu chiar imposibil în multe situații, să poți previziona activitatea pentru următoarele șase luni.

8. Ce măsuri credeți că ar putea fi luate pentru a evita abuzurile, pentru a nu aplica la program companii care nu au nevoie de Kurzarbeit?

Măsurile care consider că pot să prevină abuzurile sunt declarațiile pe propria răspundere cu privire la reducerea muncii prestate de angajați, sancționarea prin amenzi ridicate și chiar prin pedepse penale în cazul în care apar fapte ilegale și efectuarea de controale de către ITM. Pe de altă parte, riscul de abuzuri cu ocazia controalelor va fi mare.

9. Care credeți că ar trebui să fie principala caracteristică a acestui program?

Acest program trebuie să fie unul eminamente flexibil. De exemplu, dacă la începutul lunii managerul unei companii estimează că va avea activitate pentru salariați de doar 10%, dar până la sfârșitul lunii ajunge la 100% sau chiar este nevoie să solicite angajaților prestarea de muncă suplimentară în unele zile, programul Kurzarbeit ar trebui să permită acest lucru. În caz contrar, nu va deveni unealta necesară companiilor în vederea redresării activității. Ar fi utilă și posibilitatea de a reduce timpul de muncă până la 20% sau chiar până la 10%.

Reușita acestui program de redresare a businessului va depinde în mare măsură de nivelul de condiții și restricții impuse angajatorilor pentru a-l accesa. În cazul în care condițiile vor fi imposibil sau prea dificil de îndeplinit, angajatorii ar putea fi nevoiți să apeleze la măsuri mai ușor de implementat, care, în acest caz, se traduc prin concedieri.

10. Când ar putea deveni funcțional acest program?

Mediul de afaceri a sperat să aibă acest program funcțional încă de la începutul lunii iulie, însă unul dintre scenariile actuale are în vedere luna septembrie. Potrivit declarațiilor făcute până acum, Guvernul elaborează în acest moment și urmează să publice în viitorul apropiat Ordonanța de Urgență prin care se va implementa Kurzarbeit în România. Cel mai probabil procedura de aplicare a programului va fi elaborată și publicată ulterior. De rapiditatea implementării Kurzarbeit depinde salvarea a numeroase locuri de muncă și chiar salvarea existenței multor companii așa că sper că programul va deveni funcțional cât mai curând.

Despre Anca Grigorescu și implicarea ei în promovarea modelului Kurzarbeit

Anca Grigorescu are peste 20 de ani de experiență ca avocat, iar din 2006 este partener co-fondator al societății de avocatură bpv Grigorescu Ștefănică, în cadrul căreia coordonează departamentele de Dreptul Muncii și de Drept fiscal. Anca Grigorescu este recomandată de către cele mai importante publicații internaționale de specialitate: Chambers & Partners, Legal 500.

De asemenea, este coordonator al comitetului de Dreptul Muncii al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK), co-head al comitetului de Dreptul Muncii în cadrul Camerei de Comerț Americane în România (AmCham) și membru activ în cadrul employment task force din Coaliția pentru Dezvoltarea României.

Din aceste poziții, Anca Grigorescu a promovat activ conceptul de Kurzarbeit drept instrument de apărare a locurilor de muncă și reluare treptată a business-ului de către companiile din România: a identificat formule compatibile cu legislația din România, avantajele și necesitatea acestuia pentru a contribui la redresarea economiei românești.

„Încă de la începutul stării de urgență am identificat ca fiind o necesitate dezvoltarea conceptului Kurzarbeit pentru economia românească. Acesta este preluat după modelul german, care există de peste 100 de ani. Am văzut această măsură ca fiind una esențială pe termen scurt și mediu pentru menținerea unui număr cât mai mare de locuri de muncă și pentru salvarea companiilor din România. Țara noastră are nevoie de acest program pentru a acoperi nevoile mediului de business care nu mai pot fi acoperite prin programele existente sau anterioare”, declară Anca Grigorescu.

Despre bpv Grigorescu Ștefănică

bpv Grigorescu Ștefănică este unul dintre principalii jucători pe piața locală a avocaturii de business.

Compania, fondată în 2006, oferă consultanță extinsă în următoarele domenii juridice: Dreptul Concurenței, Drept Financiar-Bancar, Drept Comercial, Construcții, Drept Fiscal, Dreptul Muncii, Drept Societar & Insolvență, Fuziuni și Achiziții, Energie, Resurse Naturale și Mediu, Infrastructură & Utilități, Sector Public, Concesiuni, PPP, Drept Imobiliar, Litigii, Tehnologie, Media & Telecom.

Societatea este recunoscută internațional prin atenția acordată domeniului tehnologiei și practica în domenii precum Drept Societar, Fuziuni și Achiziții, Drept Fiscal, Dreptul Muncii, Achiziții Publice, Servicii Medicale, Energie și Infrastructură.

Echipa bpv Grigorescu Ștefănică este menționată constant printre firmele de avocatură recomandate de către cele mai importante publicații internaționale de specialitate: Chambers & Partners, Legal 500, IFLR1000, ITR World Tax.


10 informații pe care trebuie să le știi despre Kurzarbeit, programul redus de muncă prin care îți iei salariul aproape integral și care îți poate salva jobul was last modified: iulie 8th, 2020 by Universul Juridic

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter