1.255 de burse oferite de Google în România

25 mart. 2021
Vizualizari: 482

Știrea care deschide jurnalele de știri, în majoritatea țărilor europene, este legată de descoperirea a 29 de milioane de doze de vaccin AstraZeneca-Oxford care se aflau stocate în Italia, în condițiile în care Europa reclamă întârzieri la livrarea vaccinurilor.

„Un stoc de 29 de milioane de doze de vaccin AstraZeneca-Oxford a fost «descoperit» în apropiere de Roma, într-o instalație care lucrează pentru gigantul farmaceutic suedezo-britanic, a cărui destinație ridică semne de întrebare la Bruxelles și alimentează neînrederea europenilor, în contextul în care AstraZeneca nu își respectă angajamentele în livrări, iar Comisia Europeană înăsprește controlul exporturilor de vaccin împotriva covid-19. Inspectori trimiși de către Guvernu italian au găsit aceste doze la o întreprindere la Anagni, la sud-est de Roma. Este vorba despre o instalație în care vaccinul AstraZeneca-Oxford este îmbuteliat în flacoane. Această inspecție a avut loc la cererea «Grupului de lucru» (Task Force) însărcinat cu vaccinarea condus de către comisarul european însărcinat cu piața comună Thierry Breton.Comisia Euuropeană (CE) voia să verifice declarații evazive ale AstraZeneca cu privire la volumul real al producției sale în Europa”, relatează News.ro.

Unde trebuiau să ajungă aceste doze?, se întreabă reprezentanții CE.

„Este posibil ca unele dintre aceste doze să  fie rezervate chiar UE și să aștepte doar teste definitive, însă Bruxellesul suspectează că o parte a stocului este destinată exportului. Regatul Unit a anunțat că mizează în campania sa vaccinare împotriva covid-19 pe vaccin AstraZeneca-Oxford produs în UE. Italia a blocat luna trecută 250.000 de doze de vaccin îmbuteliate la Anagni destinate Australiei”, mai scrie News.ro.

La București, se discută, în presă, despre reacțiile adverse rezultate în urma vaccinării. O notă de informare a Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea Împotriva COVID-19 (CNCAV) arată faptul că în urma vaccinării împotriva COVID-19 au existat opt reacții severe.

„Cinci din cele opt persoane au decedat, dar au fost clasificate «drept coincidență», fără a putea fi stabilită o legătură clară cu vaccinul. CNCAV a oferit date pentru perioada 28 decembrie 2020 – 18 martie 2021 în nota de informare. Rata de apariție cea mai mică a RAPI (reacții adverse post-vaccinale indezirabile) o are Pfizer-ul, adică 2,2 la 1000 de doze administrate, pe locul al doilea este Moderna, cu 3 la 1000 de doze administrate, iar cel mai mare procent de reacții adverse este la AstraZeneca, adică 12,6 la 1000 de doze administrate”, scrie Adevărul.

„Din această notă de informare aflăm informații și despre decesele unor persoane care anterior au fost vaccinate: «În această perioadă au fost raportate 8 RAPI, din care, în urma investigării au rezultat următoarele: – 7 reacții clasificate drept coincidență; – 5 cazuri raportate ca deces (2 la produsul Pfizer, 2 la produsul Moderna și 1 la AstraZeneca); – 2 cazuri de infarct miocardic (ambele la produsul Pfizer); – o reacție clasificată ca fiind asociată cu componentele caccinului (șoc anafilactic)»”, mai arată Adevărul.

Dr. Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare, a fost întrebat, miercuri seară, la B1 Tv, despre decesele a 89 de persoane care au fost vaccinate, unele cu o doză, iar altele cu ambele doze de vaccin.

„Avem aceste analize detaliate efectuate de colegii noștri de la Institutul de Sănătate Publică. (…) De la debutul campaniei de vaccinare, din 27 decembrie și până astăzi, au fost diagnosticate cu COVID-19 peste 299.000 de persoane, deci aproape 300.000 de persoane, cu o medie zilnică de circa 3.400 de cazuri de COVID-19. (…) Uitându-ne la aceste cazuri, 89 de decese, 77 erau persoane care aveau doar o singură doză primită, iar timpul de la prima doză până la diagnosticul de COVID-19 era de 12 zile, deci, practic, diagnosticul a fost stabilit înainte de cele 14 zile în care încep să apară anticorpii, începe să apară răspunsul imun protector. Celelalte 12 cazuri erau la persoane care aveau ambele doze primite, iar timpul mediu de la cea de-a doua doză și până la diagnosticul de COVID-19 era de 10 zile, practic, înainte ca beneficiile maximale de după vaccinare să apară”, a explicat medicul Valeriu Gheorghiță, la B1TV, scrie News.ro.

„Însă dacă ne-am uitat și am analizat rata de fatalitate la persoanele care au fost diagnosticate cu COVID-19 care au fost vaccinate, respectiv persoane nevaccinate, practic, în rândul celor care au fost diagnosticați cu COVID-19 și nu erau vaccinați, rata de fatalitate a fost de 2,4%, practic mai mult de două persoane din o sută diagnosticate cu COVID-19 au decedat, iar în cealaltă parte, uitându-ne la rata de fatalitate la persoanele care erau diagnosticate cu COVID-19 și fuseseră și vaccinate, această rată de fatalitate este de 0,02%, adică două persoane din 10.000.  Deci beneficiile vaccinării sunt indiscutabile. Din păcate, sigur, nu putem vorbi de o protecție de 100%”, a mai spus medicul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare, notează News.ro.

Cotidianul scrie că europarlamentarul PSD Victor Negrescu a anunțat că a cerut Comisiei Europene începerea unei anchete privind posibila falsificare, de către Guvernul Orban, a datelor medicale privind COVID-19, înainte de alegerile de anul trecut.

„Am solicitat Comisiei Europene începerea unei anchete privind posibila falsificare, de către fostul Guvern PNL, a datelor medicale privind COVID-19, înainte de alegerile de anul trecut. Am informat executivul european despre postarea Ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu, și elementele afirmate de acesta pe rețelele sociale. Avem nevoie de transparență, de claritate și de adevăr pentru ca încrederea populației să crească, iar măsurile de prevenție să funcționeze. Dacă se va demonstra că datele au fost falsificate, PNL și USR au pus în pericol sănătatea românilor, dar și credibilitatea noastră la nivel european”, a scris europarlamentarul PSD Victor Negrescu, pe Facebook, notează Cotidianul.

Compania Google anunță disponibilitatea a 1.255 de burse în România pentru obținerea de certificate în domeniul IT.

„Bursele pentru România vor fi oferite în cadrul a două proiecte. Unul dintre proiecte este Digital Women, realizat de Fundația EOS (Educating for an Open Society Romania) cu sprijinul INCO, în cadrul căruia vor fi acordate burse către 755 de femei care vor să-și construiască o carieră în tehnologie. Al doilea program anunțat este cel derulat de Fundația Leaders, care va distribui în România 500 de burse finanțate de Google, pentru urmarea de cursuri din următoare domenii: IT Support, Data Analytics, Project Management, UX Design”, notează România Liberă.

Seară frumoasă!

1.255 de burse oferite de Google în România was last modified: martie 25th, 2021 by Claudiu Pamuc

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris: