Unde e „acasă”?

Fără îndoială, cel mai important eveniment al zilei de 20 ianuarie 2017 a fost învestirea în funcția de președinte al SUA a magnatului Donald Trump.

Un eveniment programat pentru ora 20:00, ora României, la care participă și ambasadorul României la Washington, George Maior.

În avanpremiera acestui eveniment, DC News nota: „Trump va fi învestit de președintele Curții Supreme de Justiție a Statelor Unite, John G. Roberts. La ceremonie vor fi folosite două Biblii: cea a lui Abraham Lincoln și cea pe care Trump o are încă din copilărie. Odată ce Trump devine președinte în exercițiu, Barack și Michelle Obama își iau rămas bun și părăsesc locul unde a avut loc învestirea. Pentru noul președinte urmează un prânz la care sunt invitați membrii administrației sale, precum și prietenii apropiați, apoi trecerea în revistă a forțelor armate, care va avea loc la Capitoliu. Donald Trump și Mike Pence vor lua parte apoi la parada inaugurală de pe celebra Pennsylvania Avenue”.

În calitate de invitați la acest eveniment au participat și președintele PSD, Liviu Dragnea și premierul Sorin Grindeanu.

Există un interes major în privința viitorului relațiilor SUA cu Rusia și SUA- Europa, a politicii NATO. Gestionarea conflictelor din Siria și Afganistan, precum și modul în care administrația Trump va acționa împotriva terorismului, sunt alte teme de interes la începutul acestui an.

Europa de azi nu mai seamană deloc cu cea de ieri. Nu mai este nici pe departe Europa din care emigra bunicul lui Trump. Președintele Donald Trump este așteptat anul acesta „acasă” în Germania, „acasă” în Europa.

Lovită de Brexit, cu alegeri în multe state europene, care pot crea noi configurații politice la vârf, depedentă de gazul și petrolul rusesc, sub amenințarea emigranților, Europa asistă cu interes la primele mutări ale lui Donald Trump.

Este o iarnă grea în întreaga Europă. S-au înregistrat temperaturi scăzute în toată Europa și evident consumul de energie electrică, gaz și cărbune a crescut. Frigul care a pus stăpânire pe Europa ne obligă să privim cu interes un Raport al Comisiei Europene, dat publicității în toamna anului trecut și prezentat în Adevărul financiar din 21 septembrie 2016.

Raportul Comisiei Europene arată că: „Rusia este principalul furnizor de resurse al Europei, acesta furnizând 37,9% din importurile de gaze, 30,4% din cele de petrol și 29% din importurile de cărbune.(…) Datele arată că dependența zonei euro este de 60,3%, în vreme ce țări precum Ungaria, Austria, Bulgaria, Slovacia sau Italia, (…) înregistrează un grad de dependență mult mai mare față de importurile energetice”, scriu ziariștii de la Adevărul Financiar. 

Care este însă situația energetică a României și a vecinilor?

Adevărul Financiar analizând Raportul Comisiei Europene scrie că: „România este al treilea stat din Uniunea Europeană în privința independenței energetice, după Estonia și Danemarca, cu un grad de acoperire din importuri a nevoilor energetice de numai 17%”, în timp ce „Bulgaria este dependentă în proporție de 100% de Rusia, atât în privința gazelor naturale, cât și a petrolului. (…) Ungaria importă 95% din necesarul de gaze din Rusia, în cazul petrolului proporția ridicându-se la 90,1%”.

La est de România, Republica Moldova este depedentă de gazul rusesc. Potrivit agenției de presă INFOTAG, „Președintele Igor Dodon a recunoscut datoriile Transnistriei pentru gazul natural drept „datoria totală a Moldovei” față de compania rusă „Gazprom” în sumă de 6,5 mlrd. dolari SUA”.

INFOTAG, notează declarația președintelui Republicii Moldova cu ocazia vizitei sale din Rusia din această lună: „Avem anumite idei cum să ieșim din această situație. Datoria din dreapta Nistrului este de circa $500 mil., iar din stânga Nistrului – de circa $6 mlrd. Trebuie să înțelegem că toată această datorie – de peste $6,5 mlrd. – este datoria totală a Moldovei”.

„Referitor la datoria de pe malul drept: noi încă din anul 2008 am propus surse pentru acoperirea acestei datorii și vom reveni la această schemă. Este vorba de o parte din active aflate în gestiunea companiei „Moldovagaz”, însă acestea nu sunt incluse în capitalul social al acestei companii”, a mai declarat, președintele Igor Dodon, potrivit agenției de presă INFOTAG.

Și pentru că am amintit de vizita președintelui Republicii Moldova în Rusia, prima vizită a oficialului moldovean de la investire, trebuie să menționăm și întâlnirea președintelui Igor Dodon cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin.

„Președintele Putin i-a dăruit președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, cu ocazia primei vizite a acestuia la Moscova, o hartă a Moldovei „istorice”, pe care Dodon a prezentat-o presei ruse într-o conferință de presă susținută marți după întrevederea cu liderul de la Kremlin, informează TASS și Deschide.md”, scrie Agerpres.

Ce a urmat?

„Dodon le-a spus jurnaliștilor ruși că „jumătate din teritoriul actual al României este moldovenesc”– notează Agerpres.

„Harta Moldovei istorice etalată de Dodon a fost întocmită în secolul al XVIII-lea de către cartograful italian Bartolomeo Borghi, după războiul ruso-turc din 1790-1791. În cadrul unei conferințe de presă susținute la sediul agenției de presă TASS, Dodon și-a exprimat regretul că în 1812, Imperiul Rus nu a anexat întreg teritoriul Moldovei, ci s-a oprit la Prut. „Dacă Imperiul Rus nu s-ar fi oprit la Prut, am fi avut acum o Moldovă întregită”, a spus acesta (n.n. Igor Dodon)”, mai notează Agerpres.

Declarațiile președintelui Dodon au fost primite la București cu moderație, înțelegere și responsabilitate.

„Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a luat notă de declarațiile președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, lansate cu prilejul vizitei la Moscova, pe care le consideră inadecvate și care nu corespund realităților politice și relațiilor speciale dintre România și Republica Moldova”, se arată într-un răspuns al MAE, la solicitarea Agerpres.

Agenția de presă Unimedia din Republica Moldova prezintă și declarațiile președintelui României, Klaus Iohannis, din cadrul întâlnirii anuale cu șefii misiunilor diplomatice și ale reprezentanțelor organizațiilor internaționale în România, referitoare la declarațiile omologului său moldovean, de la Moscova.

Președintele Iohannis a arătat că România va continua să sprijine cursul european al Republicii Moldova, scrie Unimedia.md.

„Obiectivul nostru strategic este susținerea orientării clare, ireversibile a Republicii Moldova spre Uniunea Europeană și a conectării pro-europene a Chișinăului, precum și existența unor instituții puternice și a unei democrații solide. Efortul României va trebui sistematizat și concentrat institutional, astfel încât rezultatele să fie vizibile, concrete și palpabile pentru cetățenii Republicii Moldova”, a afirmat președintele României, potrivit Unimedia.md.

Trăim într-un climat economic și politic dificil.

Lângă România, Republica Moldova și Rusia, Ucraina privește cu interes spre NATO și SUA.

Potrivit Independent.md, care citează publicația Kyiv Post, „Legislativul din Ucraina a adoptat joi o lege prin care se permite accesul militarilor străini pe teritoriul țării, în vederea manevrelor și exercițiilor militare, pe durata acestui an”. Independent.md mai scrie că: „În favoarea legii au votat 236 de parlamentari, cu 10 mai mulți decât era necesar pentru obținerea majorității simple. În baza actului normativ, trupe americane, dar și ale altor state ce fac parte din NATO sau din programul „Parteneriat pentru Pace”, vor putea derula exerciții militare în Ucraina. Legea urmează să fie promulgată de președintele Petro Poroșenko”.

Interesul față de viitoarea politică externă americană în privința Europei și a tinerelor democrații din estul acesteia, este enorm. Donald Trump are șansa istorică de a aduce pacea pe planetă. Are șansa de a oferi tuturor posibilitatea de a ști să răspundă ușor la întrebarea: Unde e „acasă”?

Bună dimineata!