Statutul Academiei de Ştiinţe Juridice din România

În M. Of. nr. 771 din 15 octombrie 2015, s-a publicat Statutul Academiei de Științe Juridice din România.

Vă prezentăm, în continuare, prevederile respectivului Statut:

Cap. I („Dispoziții generale”)

Art. 1 prevede următoarele:

„(1) Academia de Științe Juridice din România, denumită în continuare AȘJR, este for național de consacrare științifică, care reunește personalități reprezentative ale științelor juridice.

(2) AȘJR este instituție de interes public, cu personalitate juridică de drept public, autonomă, înființată prin Legea nr. 139/2015 privind înființarea, organizarea și funcționarea Academiei de Științe Juridice din România, denumită în continuare Legea.

(3) AȘJR este continuatoarea în drepturi și preia tradițiile științifice ale Academiei de Științe Morale și Politice, înființate în anul 1939.

(4) AȘJR are siglă proprie. Forma acesteia este rotundă. În centrul siglei, pe fond albastru, este prefigurată, în culoarea galben-auriu, zeița Themis care ține într-o mână balanța, iar în cealaltă cartea; sigla este conturată de un cerc de culoare galben-auriu pe care este inscripționată denumirea academiei.

(5) Sediul AȘJR se află în municipiul București, sectorul 1, bd. Magheru nr. 22, etajul II”.

Potrivit art. 2, AȘJR are următoarele atribuții principale:

a) promovarea, dezvoltarea, sprijinirea și protejarea științelor juridice și a învățământului superior juridic sub toate formele, acțiunile și metodele directe și indirecte;

b) inițierea, elaborarea și îmbunătățirea unor proiecte de acte normative, puncte de vedere și opinii juridice;

c) evaluarea fenomenelor juridice și realizarea unor studii de impact privind aplicarea actelor normative;

d) alte atribuții stabilite prin prezentul statut sau prin hotărârea adunării generale.

Art. 3 prevede faptul că în realizarea atribuțiilor sale, AȘJR recunoaște Academia Română ca fiind cel mai înalt for național de consacrare științifică și colaborează cu Parlamentul României, Guvernul României, Ministerul Educației și Cercetării Științifice, Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Legislativ, Curtea Constituțională, cu instituțiile și organizațiile științifice academice, de cercetare și învățământ juridic – din țară și din străinătate – și cu organizațiile profesionale ale juriștilor: Uniunea Juriștilor din România, Uniunea Națională a Barourilor din România, Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, Ordinul Consilierilor Juridici din România, Asociația Magistraților din România, Uniunea Judecătorilor din România, Asociația Procurorilor din România. AȘJR, în baza hotărârilor adunării generale, poate colabora și cu alte unități de profil.

Cap. II („Organizarea și funcționarea AȘJR”)

Art. 4 are următorul conținut:

„(1) AȘJR se organizează și funcționează potrivit Legii și a statutului propriu adoptat de adunarea generală.

(2) AȘJR reunește personalități științifice reprezentative din domeniul științelor juridice, cu o înaltă ținută morală, care s-au distins prin activitățile științifice desfășurate, se bucură de recunoaștere națională și/sau internațională și au contribuit la dezvoltarea științei și culturii juridice.

(3) AȘJR reunește în componența sa membri de onoare, membri titulari, membri corespondenți și membri asociați.

(4) Membrii de onoare sunt cetățeni români sau cetățeni străini care s-au remarcat prin realizări în domeniul științei și culturii juridice sau prin contribuții aduse la cunoașterea valorilor promovate de AȘJR.

(5) Membrii titulari și membrii corespondenți sunt cetățeni români, aleși pe viață, dintre personalitățile științifice reprezentative care se bucură de prestigiu profesional-științific în țară și/sau străinătate. Numărul membrilor titulari și al membrilor corespondenți este stabilit de adunarea generală cu respectarea principiului proporționalității și a principiului specializării.

(6) Membrii asociați sunt acele persoane fizice care prin activitatea științifică realizată sau prin contribuții materiale susțin și promovează activitatea AȘJR.

(7) Calitatea de membru titular, membru corespondent și membru asociat nu creează niciun fel de incompatibilitate”.

Art. 5 stabilește faptul că AȘJR poate acorda post-mortem titlul de membru de onoare unor personalități marcante ale științei și culturii juridice.

Art. 6 dispune faptul că numărul membrilor de onoare, cetățeni români și/sau străini, nu poate depăși 25% din totalul membrilor titulari și corespondenți.

Art. 7 prevede următoarele:

„(1) Propunerile de candidați pentru membrii titulari se fac de către membrii titulari ai secțiilor de specialitate din rândul membrilor corespondenți, prin secțiile de specialitate și filialele teritoriale ale AȘJR.

(2) Propunerile de candidați pentru membrii corespondenți se fac de către membrii titulari și membrii corespondenți, prin secțiile de specialitate și prin filialele teritoriale ale AȘJR.

(3) Propunerile de candidați pentru membrii de onoare se fac de către prezidiul AȘJR sau de către secțiile de specialitate.

(4) Procedurile de selecție se stabilesc prin regulament”.

Art. 8 reglementează la primul alineat criteriile de alegere a membrilor de onoare:

a) au contribuții importante la susținerea și promovarea științei și culturii juridice;

b) au o largă recunoaștere în comunitatea științifică și/sau profesională națională și/sau internațională.

La următorul alineat sunt reglementate criteriile de selecție a membrilor titulari și a membrilor corespondenți:

a) au contribuții importante la dezvoltarea științei dreptului și culturii juridice;

b) au o largă recunoaștere în comunitatea academică și în rândul practicienilor dreptului;

c) au o prezență activă în viața academică și/sau în practica profesiilor juridice.

Potrivit ultimului alineat, criteriile de selecție a membrilor asociați sunt:

a) au o bună reputație;

b) sprijină și promovează prin diferite forme realizarea atribuțiilor ce revin AȘJR.

Art. 9 prevede faptul că membrii de onoare, membrii titulari și membrii corespondenți ai AȘJR pot primi o indemnizație lunară în condițiile Legii.

Art. 10 are următorul conținut:

„(1) Pentru buna desfășurare a activității AȘJR, în cadrul acesteia se înființează și se organizează secții de specialitate și filiale, ca unități fără personalitate juridică.

(2) AȘJR poate fi membră a unor organizații naționale și internaționale de profil.

(3) AȘJR organizează următoarele secții de specialitate:

a) Secția de filosofie, teorie și istoria dreptului;

b) Secția de drept public;

c) Secția de drept privat;

d) Secția de științe penale;

e) Secția de drept internațional și de drept comparat;

f) Secția de practica dreptului.

(4) Secția de specialitate se organizează potrivit regulamentului și își desfășoară activitatea pe baza unui program anual. Conducerea secției este asigurată de un birou ales de membrii secției pentru o perioadă de 4 ani, format din: președinte, vicepreședinte, secretar și 4 membri.

(5) Adunarea generală a AȘJR aprobă înființarea și organizarea de filiale în condițiile prevăzute de Lege, statut și regulament.

(6) Filiala este condusă de un birou format din: președinte, secretar și 1-5 membri aleși prin vot. Hotărârile biroului de conducere se ratifică de adunarea membrilor filialei, la proxima reunire a acesteia.

(7) Președintele filialei are următoarele atribuții:

a) reprezintă filiala și rezolvă problemele curente;

b) asigură legătura dintre filială și conducerea AȘJR;

c) convoacă și conduce ședințele adunării membrilor filialei și ale biroului acesteia;

d) urmărește îndeplinirea hotărârilor adunării membrilor filialei și ale biroului de conducere;

e) acționează pentru cunoașterea și îndeplinirea măsurilor stabilite de adunarea generală a AȘJR, a hotărârilor stabilite în acest scop de consiliul științific și prezidiul academiei;

f) prezintă dări de seamă anuale privind activitatea filialei.

(8) Președintele filialei poate desemna, dintre membrii biroului, un înlocuitor.

(9) Activitatea filialelor este reglementată prin regulament.

(10) AȘJR poate înființa și organiza în teritoriu institute și centre de cercetare științifică în condițiile regulamentului propriu”.

Cap. III („Conducerea activității AȘJR”)

Conform art. 11, conducerea AȘJR se asigură de către adunarea generală, consiliul științific, prezidiul academiei și de președinte.

Art. 12 prevede următoarele:

„(1) Adunarea generală este forul suprem de conducere al activității AȘJR și este alcătuită din membrii de onoare, membrii titulari și membrii corespondenți. Adunarea generală este legal constituită în prezența a două treimi din numărul membrilor săi titulari și corespondenți și adoptă hotărâri valabile cu votul majorității simple a membrilor prezenți.

(2) Adunarea generală se convoacă cu cel puțin 20 de zile înaintea datei stabilite. Convocarea se face prin postarea anunțului pe site-ul AȘJR, precum și prin orice alte mijloace de comunicare.

(3) La adunarea generală pot participa ca invitați, fără drept de vot, reprezentanți ai instituțiilor nominalizate la art. 3.

(4) Adunarea generală are următoarele atribuții principale:

a) adoptă statutul AȘJR, regulamentul acesteia, precum și modificările și completările ulterioare aduse acestora;

b) stabilește numărul maxim al membrilor titulari și al membrilor corespondenți;

c) alege, prin vot secret, membrii de onoare, membrii titulari și membrii corespondenți, în limita locurilor devenite vacante, pe baza listelor avizate de consiliul științific;

d) alege, dintre membrii titulari, prin vot secret, președintele, 5 vicepreședinți și secretarul general; durata unui mandat este de 4 ani;

e) aprobă bugetul de venituri și cheltuieli;

f) aprobă darea de seamă anuală și programele de activitate științifică;

g) aprobă înființarea secțiilor de specialitate ale filialelor teritoriale și adoptă regulamentele de organizare ale acestora, precum și regulamentul de organizare al consiliului de onoare;

h) stabilește măsurile de dezvoltare pe termen mediu și lung a activității AȘJR;

i) la propunerea prezidiului academiei, adunarea generală poate acorda calitatea de partener al AȘJR unor persoane juridice din domeniul învățământului juridic superior, precum și altor entități publice sau private.

(5) Adunarea generală se întrunește în sesiuni ordinare o dată pe an și ori de câte ori este necesar, la solicitarea președintelui, a consiliului științific sau a două treimi din numărul membrilor AȘJR.

(6) Adunarea generală este legal constituită în prezența a două treimi din numărul membrilor săi titulari și corespondenți și adoptă hotărâri valabile cu votul majorității simple a membrilor prezenți. Dacă la prima convocare nu este întrunit cvorumul legal de două treimi din numărul de membri, în termen de 15 zile se convoacă o nouă adunare generală, care se consideră legal constituită cu numărul membrilor prezenți.

(7) Adunarea generală hotărăște asupra modalității de vot. Alegerea membrilor de onoare, a membrilor titulari, a membrilor corespondenți și a conducerii AȘJR, precum și orice alt vot cu privire la persoane se face numai prin vot secret”.