[UPDATE: Jud. Cristi Danileț explică prevederile legii grațierii] Proiectul de Lege pentru grațierea unor pedepse. Punctul de vedere al Direcției legislaţie, documentare şi contencios a CSM
Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
Update 2 martie 2017: Jud. Cristi Danileț explică prevederile legii grațierii
Potrivit postării de pe blogul său, din data de 1 martie 2017, jud. Cristi Danileț a făcut o comparație a proiectului de O.U.G. privind grațierea cu proiectul de lege în aceeași materie.
Astfel, analizând prevederile celor două proiecte de act normativ, fostul membru CSM a constatat că „proiectul de lege este mai strict decât proiectul de O.U.G., limitând cazurile de acordare a grațierii, dar cu privire la unele aspecte este mai puțin strict. Astfel:
– O.U.G. ar fi permis grațierea a jumătate din pedepsele cu închisoarea aplicate celor care au împlinit vârsta de 60 ani, indiferent de infracțiunea comisă și nu impunea condiția achitării în termen de un an de la liberare a despăgubirilor stabilite prin hotărârea de condamnare; legea nu mai permite grațierea acestor persoane pe criteriul vârstei;
– O.U.G. ar fi permis grațierea a jumătate din pedepsele cu închisoarea aplicate celor care au în întreținere minori cu vârsta de până la 5 ani; legea limitează grațierea numai la persoanele care sunt unic întreținător de familie, dar extinde vârsta minorului până la 14 ani;
– O.U.G. ar fi permis grațierea cu jumătate a pedepselor cu închisoarea aplicate persoanelor diagnosticate cu boli incurabile în faze terminale; legea nu mai prevede asta;
– O.U.G. excludea grațierea pentru pedepsele date în cazul comiterii infracțiunilor de incest și furt calificat în varianta de bază; legea permite grațierea pentru acestea!
– O.U.G. permitea grațierea pentru abuzul în serviciu și conflictul de interese, respectiv pentru mai multe infracțiuni prevăzute în legea anticorupție și în legea evaziunii fiscale; acum legea exclude această posibilitate”.
Domnul jud. Danileț a mai arătat și faptul că grațierea este condiționată deoarece: „După liberare, cel grațiat va trebui să îndeplinească două condiții, altfel va fi reîncarcerat: să achite în termen de un an despăgubirile la care a fost obligat prin hotărârea de condamnare; după mine, ar fi fost firesc ca aceasta să fie o condiție anterioară, necesară pentru obținerea grațierii; să nu comită timp de trei ani vreo infracțiune intenționată”. Constituie excepții de la grațiere: recidiviștii; cei care s-au sustras de la executare; cei care au comis infracțiunile arătate în mod expres în proiect.
De asemenea, analizând codul penal precum și lista cu infracțiunile comise de deținuți publicată de Administrația Națională a Penitenciarelor la nivelul lunii decembrie 2016 fostul membru CSM a făcut următoarele două constatări:
- Prima constatare: de grațiere vor beneficia cei sancționați până în 5 ani închisoare pentru următoarele infracțiuni din Codul penal (din care se vor elimina recidiviștii);
- A doua constatare: de grațiere vor beneficia și cei sancționați de judecător până în 5 ani închisoare pentru infracțiuni din alte legi (dar pedepsite de lege cu închisoare până în 10 ani), cum ar fi: Codul Silvic, Legea 161/2003 privind transparența în exercitarea funcțiilor publice, Legea 216/2011 privind activitatea de cămătărie, Legea 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței în familie, Legea 365/2002 privind comerțul electronic, Legea 407/2006 a vânătorii și protecției fondului cinegetic, Codul fiscal, etc.
Concluziile judecătorului Cristi Danileț sunt următoarele:
„1. Teoretic, orice pedeapsă poate fi grațiată. Parlamentul este singura autoritate publică care poate decide dacă și când este oportună o lege de grațiere și în ce condiții poate fi ea acordată;
2. Contrar a ceea ce a spus Curtea Constituțională în mod repetat cum că CSM nu e obligat să își dea avizul decât pentru legile privind magistrații, constat că Guvernul și Parlamentul consultă în mod frecvent această instituție, iar ea răspunde cu observații extrem de pertinente;
3. Nu există niciun studiu cu privire la numărul cert al celor care vor beneficia de grațiere. Numărul real se va putea determina doar în cursul operațiunilor de acordare a grațierii totale sau parțiale făcute de către judecător. Cunoscând însă practica instanțelor care, de regulă, nu condamnă la pedepse cu închisoare cu executare infractorii aflați la prima confruntare cu legea penală, presupun că mai mult de 2/3 din numărul celor indicați mai sus, care se află acum în penitenciare, sunt recidiviști, deci nu vor beneficia de grațiere;
4. Problema României nu este atât supraaglomerarea din penitenciare (oricum, sub noile coduri, numărul deținuților este în scădere pentru că noul Cod penal prevede sancțiuni reduse în comparație cu vechiul cod), cât condițiile de detenție (spațiul acordat, asistența medicală, hrana pentru deținuți, programele de reabilitare, capacitatea de reinserție a condamnaților). Or, cu privire la acestea din urmă, nu există o strategie clară de soluționare, ca urmare apreciez că grațierea va produce un efect pe termen scurt”.
Update 28 februarie 2017: Jud. Cristina Rotaru a fost numită director al INM
Potrivit comunicatului CSM din data de 28 februarie 2017, în ședința de la această dată, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare și proiectul de Lege pentru grațierea unor pedepse.
De asemenea, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis, în data de 28 februarie 2017, numirea judecătoarei Cristina Rotaru, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, în funcția de director al Institutului Național al Magistraturii – potrivit altui comunicat CSM de la aceeași dată.
Potrivit punctului 6 de pe ordinea de zi soluționată a Plenului CSM din data de 28 februarie, s-a dispus detașarea în cadrul Institutului Național al Magistraturii a doamnei Rotaru Radu, judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, ca urmare a numirii în funcția de director al Institutului Național al Magistraturii, pe o perioadă de 3 ani, începând cu data numirii, respectiv 27 martie 2017.
Consiliul Superior al Magistraturii a declanșat procedura de ocupare a funcției de director al Institutului Național al Magistraturii, aceasta fiind vacantă începând din 20 septembrie 2016. În vederea numirii în funcție, candidații susțin un interviu în fața Plenului CSM. Interviul constă în susținerea planului managerial și are ca scop verificarea aptitudinilor manageriale ale candidaților.
Update 28 februarie 2017: LIVE – Ședința Plenului CSM din data de 28 februarie 2017
Transmitem live ședința Plenului CSM din data de 28 februarie 2017, prin intermediul Privesc.eu.
Potrivit punctului nr. 26 din Ordinea de zi a Ședinței Plenului CSM din data de 28 februarie 2017 va fi discutat de către Plenul CSM, Punctul de vedere al Direcției legislație, documentare și contencios nr.2531/2017 cu privire la proiectul de Lege pentru grațierea unor pedepse.
Potrivit acestui document, Direcția de specialitate a CSM atrage atenția asupra principalelor probleme privind grațierea în totalitate a pedepselor de până la 5 ani aplicate recidiviștilor, care ar putea induce un sentiment de insecuritate în rândul populației.
De asemenea, o serie de observații și cu privire la grațierea la jumătate a pedepselor pe cazuri sociale au fost făcute de către Direcția de specialitate a CSM, care arată că ar trebui explicate mult mai bine condițiile în care se poate da o astfel de grațiere, în principal în ceea ce privește sintagma „unic întreținător al familiei”.
Conform documentului există neclarități și în ceea ce privește grațierea pedepselor cu suspendare sub supraveghere, posibilă în vechiul Cod Penal, dar care nu se aplică potrivit noului Cod penal. Astfel, ar trebui introdusă o prevedere cu privire la această posibilitate.
Avizul Consiliului Superior al Magistraturii are valoare consultativă pentru parlamentari – informează Digi24.
